Linkuri accesibilitate

Conferința de presă de la Washington a lui Mihail Gofman (jurnal.md; newsmaker.md)


Cine este Serghei Iartalov? (anticorupție.md).

Mai multe publicaţii on-line, printre ele jurnal.md şi newsmaker.md, citează declaraţiile făcute la o conferinţă de presă la Washington de fostul şef-adjunct al Serviciului prevenire şi combatere a spălării banilor din cadrul CNA, Mihail Gofman. Principalul beneficiar al jafului de miliarde din sistemul bancar al Republicii Moldova ar fi Vladimir Plahotniuc, prim-vicepreşedintele PD, a spus Gofman. La fel, acesta ar fi precizat că Serghei Iaralov, om de afaceri din anturajul lui Plahotniuc, ar fi fost coordonatorul jafului. Fostul ofiţer anti-corupţie a optat în cadrul aceleiaşi conferinţe pentru o anchetă internaţională asupra jafului şi a afirmat că schema prin care acesta a avut loc ar fi continuând să fie în vigoare. „Deocamdată nimeni nu se ocupă de acest jaf, deşi eu am explicat cum acest jaf trebuie investigat. Deocamdată acestea sunt doar frânturi din tabloul general. Această bancă mereu a fost atrăgătoare pentru elita politică care îşi rezolva anumite chestiuni financiare. Ca urmare a acestor reglări de conturi între clanurile politice, gruparea Filat-Shor a câştigat. Asta nu înseamnă că ceilalţi au ieşit din această schemă. S-au retras doar un pic, dar ei de asemenea participau la ciopârţirea sistemului bancar, dar de pe plan secund”, a spus Gofman la Washington.

Portalul anticoruptie.md publică o investigaţie despre Serghei Iartalov, identificat ca „architect” al fraudei după dezvăluirile lui Gofman. Potrivit materialului, cu proprietăți și afaceri în SUA, Serghei Iaralov, la moment, nu are nici o companie înregistrată pe numele său și nu administrează nici o afacere în Republica Moldova. Analistul economic Visarion Ceșuev, despre care portalul a aflat că a fost în trecut partener de afaceri cu Serghei Iaralov, este citat spunând: „Nu veți găsi numele sau semnătura lui Iaralov niciunde. Nu e în stilul lui. El preferă să acționeze din umbră, prin interpuși, oameni de încredere”. Potirivit publicaţiei, pe Serghei Iaralov îl leagă de Vlad Plahotniuc afacerile, iar în ultimi ani și politica: Iaralov a participat la negocierile din 2014 și 2015 privind formarea majorității parlamentare, iar prezența acestuia la discuții era explicată de către fruntași din PD prin faptul că acesta este membru al Consiliului Politic Național al formațiunii. „[…] Iaralov nu a avut vreo funcție de conducere sau alt statut în cadrul instituțiilor financiar-bancare. Cei care afirmă implicarea lui, cetățenii Sagaidac și Gofman, nu vor să se prezinte la audieri”, a spus șeful Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, precizând că Iaralov se va afla, totuși, în vizorul procurorilor.

Răzvan Voncu scrie într-un articol de opinie („Către Bruxelles, prin Moscova? Sau invers?”) publicat la secțiunea „blog” pe „Adevărul Moldova” că cea mai cumplită plagă care s-a abătut, după 1991, asupra Republicii Moldova nu e corupţia, ci absenţa leadership-ului, iar acest fapt face ca statul să se comporte, pe arena internaţională, ca un colhoz, nu ca un stat modern. Autorul consideră că liderii de la Chişinău continuă şi azi „baletul” între Est şi Vest, între Moscova şi Bucureşti, Bruxelles și Washington, având convingerea că „păcălesc pe toată lumea.” Constatările sunt făcute în contextul vizitei vicepremierului rus, Dmitri Rogozin în RM la câteva zile de la intrarea în vigoare a Acordului de Asociere RM-UE şi cu câteva zile înainte ca preşedintele României să promulge Legea împrumutului de 150 de mil. de euro. Răzvan Voncu le amintește politicienilor de la Chişinău că drumul spre Bruxelles nu trece prin Moscova, nici drumul spre Moscova pe la Bucureşti.

Deutsche Welle” trece în revistă prioritățile noului ambasador al României în R. Moldova, Daniel Ioniță și scoate în evidență îndemnurile diplomatului român la adresa Chișinăul să „implementeze credibil şi vizibil reformele.” Ambasadorul României a declarat la Chișinău că România este pregătită să ofere RM prima tranșă de 60 mil. de euro din creditul în mărime de 150 mil. de euro, dar numai după ce autoritățile vor încheia cu FMI un acord la nivel tehnic. Diplomatul, potrivit DW, a precizat că manifestă „un optimism precaut” în ceea ce privește ajungerea la un acord cu FMI pe parcursul aflării la Chișinău a actualei misiuni a Fondului (5-15 iulie). Daniel Ioniță a spus că prioritatea mandatului său este susţinerea parcursului european şi reconectarea strategică, politică şi fizică a RM la spaţiul european, iar în ceea ce privește chestiunea transnistreană, „orice soluţie a acestei probleme trebuie găsită ţinându-se cont de suveranitatea şi integritatea teritorială a RM.”

Menționarea Republicii Moldova în comunicatul final al Summitului NATO de la Varșovia, în opinia expertului român pe spaţiul ex-sovietic, Armand Goşu, este un semnal al NATO foarte clar transmis Rusiei că „suntem cu ochii pe Republica Moldova, ne interesează ce se întâmplă acolo şi nu vom precupeţi eforturi pentru a sprijini statalitatea R. Moldova.” Expertul a declarat pentru portalul „The Epoch Times” din România: „[…] e un semnal transmis de comunitatea Nord-Atlantică unui stat mic, sărac, aflat într-o regiune complicată, că Occidentul încă-l ţine pe radar, că nu l-a uitat de tot. Totodată, Moscova e şi ea atenţionată, că nu-şi poate face de cap în Moldova, deşi nimeni nu se aşteaptă la vreo ofensivă a Rusiei în RM, în acest moment.”

Fostul ministru de Externe și ex-premierul Iurie Leancă a menționat într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook că apropierea RM de NATO poate contribui nu doar la consolidarea securității, dar și la procesul de reforme din țară. „[…] Mă bucur că și în această perioadă turbulentă, Republica Moldova nu a rămas în afara atenției Alianței Nord-Atlantice, iar Summit-ul de la Varșovia este o bună dovadă în acest sens. Depinde de guvernarea de la Chișinău dacă dorește să valorifice acest potențial”, a menționat fostul premier, care a precizat că statutul de neutralitate al țării nu este un impediment în aprofundarea cooperării cu NATO.

Politologul Dionis Cenușa semnează un comentariu („DCFTA, regiunea transnistreană și vizita lui Rogozin la Chișinău”) pe pagina Agenției IPN în care observă că subiectul cu privire la DCFTA a fost absent în discursul vicepremielui rus Dmitri Rogozin în Republica Moldova și această aparentă reținere pare să nu fie o scăpare accidentală. Restabilirea situației economice din regiunea transnistreană și interconectarea acesteia cu regiunile rusești ar putea elimina în mod natural discuțiile despre importanța pieții europene pentru Tiraspol și acest obiectiv, afirmă politologul, ar mulțumi Moscova. În opinia autorului, totuși, piața UE va rămâne atractivă pentru business-ul transnistrean și cel rusesc prezent în regiune, mai ales în condițiile economiei ruse puternic afectate de sancțiunile occidentale. „[…] Posibil, autoritățile ruse vor încerca să condiționeze revenirea bunurilor moldovenești pe piața rusă, în viitoarea „foaie de parcurs”, prin cedări din partea Chișinăului legate de aplicarea reglementărilor tehnice rusești, în paralel cu cele europene”, notează Dionis Cenușa, potrivit căruia partea rusă ar putea să includă în „foaia de parcurs” prevederi care să influențeze viitoarea aplicarea a DCFTA în regiunea transnistreană.

Radio Chișinău” îl citează pe analistul politic Petru Bogatu în contextul referirilor speciale la RM în Declarația finală a Summit-ului NATO de la Varșovia, opinând că „NATO s-a angajat să apere R. Moldova de eventuale amenințări dinspre Est.” În opinia lui Petru Bogatu, menționarea RM în documentul concluziv al Summitului sar datora în mare parte și României. Menționarea RM în Declarație este și un element semnificativ pentru încurajarea RM, dar și pentru descurajarea celor care ar putea atenta la securitatea RM, a spus Petru Bogatu.

Despre recenta vizită a vicepremierului rus Dmitri Rogozin, Silviu Tănase observă într-un editorial („O țară hrănită cu promisiuni”) publicat pe site-ul ziarului Timpul că i s-a părut „destul de caraghioasă” tentativa vicepremierului Octavian Calmâc de a se întâlni și discuta cu „dușmanul statului R. Moldova, privind o oarecare foaie de parcurs, ce ar viza cooperarea economică.” Editorialistul crede că orice colaborare, care ar urma să aducă beneficii statului, trebuie făcută cu o persoană de bună credință și nu cu „un șovin ce a recunoscut că a omorât cetățeni ai R. Moldova, o persoană, cu care orice fel de discuții nu fac decât să te discrediteze.” Silviu Tănase consideră că, probabil, la întâlnirea planificată în noiembrie se va încerca din nou șantajarea R. Moldova prin discursuri cunoscute: „dacă vreți piața F. Ruse înapoi, alegeți un președinte care, să stea în patru labe în fața noastră.”

XS
SM
MD
LG