Linkuri accesibilitate

În dialog cu fostul șef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat despre evaziunea fiscală și eficiența gestionării banilor publici.

Moldova rămâne a fi pradă a economiei subterane și evaziunilor fiscale. Ani la rând, veniturile în buget se reduc din cauza acestei economii tenebre. Este o constatare pe care o face fostul șef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Ion Prisăcaru.

Europa Liberă: Deputații au votat un buget cu un deficit de peste patru miliarde de lei, cu intenția să-l acopere din finanțări externe, bazându-se, în mare parte, pe această încredere afișată de guvern că va obține până în toamnă un acord cu FMI, iar odată cu aceasta ar putea să fie reluată și finanțarea din partea Uniunii Europene, a Statelor Unite ale Americii, a României. Dumneavoastră ce părere aveți despre bugetul care a fost aprobat în Parlament?

Ion Prisăcaru: „În ultimii ani a devenit o tradiție să adoptăm cu întârziere legea bugetului, dar ce e mai grav, că și politica bugetar-fiscală se aprobă cu întârziere. Și aceasta are o influență destul de mare asupra mediului de afaceri, în primul rând, dar și a calității procesului bugetar. Până la moment, Republica Moldova nu are creat un organ independent, după experiența țărilor europene, așa-numitul Consiliu Fiscal care ar evalua indicatorii macroeconomici, politicile bugetar-fiscale, în baza acestora, care ar monitoriza implementarea acestor politici, eficiența acestor politici, inclusiv eficiența activității Serviciului Fiscal de Stat. Neavând așa o monitorizare independentă, clar că instituțiile responsabile își pot permite „luxul” de a elabora necalitativ aceste politici, ulterior de a le implementa necalitativ.”

Europa Liberă: Ce pierde statul de la implementarea ineficientă a acestor politici?

Ion Prisăcaru: „În primul rând, se pierd resurse financiare.”

Europa Liberă: Multe, mari?

Ion Prisăcaru: „Destul de mari. În pofida faptului că instituția pe care am avut onoarea să o conduc, Fiscul, chiar dacă a fost apreciat cu unele rezultate, cu eficiența reformelor implementate, și acel studiu recent care a fost făcut public, care a demonstrat că, datorită reformelor care au fost promovate, în anul 2015 statul a primit suplimentar la buget peste două miliarde de lei. Dar nu e numai datorită Fiscului, dar și celor care sunt în afara sistemului, și anume contribuabililor. Contribuabilii și-au schimbat comportamentul în urma activității de conformare voluntară care e o misiune deloc ușoară, dar s-au obținut rezultate. Însă aceste două miliarde de lei suplimentar încă nu sunt exploatate toate rezervele care sunt în stat la capitolul venituri fiscale. Astăzi în umbră, în economia tenebră, mai este un buget.”

Europa Liberă: Aceasta spun și experții, estimările lor.

Ion Prisăcaru: „Experții tot operează cu diferite cifre și 70%, și 60%. Cu toată responsabilitatea declar că sunt aceste rezerve și trebuie exploatate. Și aceasta nu va fi o presiune care să influențeze businessul.”

Europa Liberă: Și aici vorbim de lipsa unei voințe politice de a nu se face ordine sau de ce atât de greu se urnește carul din loc? Pentru că nu doar Fiscul e chemat, mai sunt și alte instituții ale statului, care ar trebui să se implice să facă ordine, să scoată din economia tenebră acest buget.

Ion Prisăcaru: „Pentru a asigura dublarea bugetului, dar depinde mult de instituția de administrare fiscală, însă trebuie să aducă aportul și alte instituții. Și anume Procuratura, Ministerul de Interne, cei care au atribuții suplimentare, inclusiv de investigare penală. Și atunci acest lucru va fi posibil, dar sunt și niște măsuri, care, precum ați spus și dumneavoastră, țin de o voință politică și această voință nu văd de ce nu ar putea să fie, deoarece noi vedem evaziune fiscală la tot pasul. Clar că noi nu putem să ne permitem aşa un confort, ca să asigurăm fiecărui contribuabil câte un inspector fiscal şi de aceea trebuie prin alte acţiuni să combatem.”

Europa Liberă: Se zice că ar exista acest dezmăţ, inclusiv pentru faptul că unii dintre aceşti agenţi economici chiar se laudă că ar avea aşa-zisa „krîşă” mai sus. Pentru că unii încearcă să finanţeze un partid, alţii încearcă să-şi găsească loc pe lângă un politician în capul mesei.

Ion Prisăcaru: „Activând aproape trei ani în funcţia de şef al Fiscului, nu m-am confruntat cu aşa situaţii când agentul economic se acoperă deschis, să spunem, că se acoperă cu cineva care este la guvernare.”

Europa Liberă: Dar statul îi cunoaşte pe agenţii economici care fac mişmaşuri.

Ion Prisăcaru: „Noi nu trebuie să numim statul. Statul suntem noi. Ce am făcut noi fiecare ca să combatem această evaziune? Că noi suntem coparticipanţi la evaziune fiscală zilnic.”

Europa Liberă: Atunci când cetățeanul nu cere bonul de casă, atunci când acceptă salariul în plic.

Ion Prisăcaru: „Corect. Dar cea mai mare evaziune fiscală este la capitolul retribuirea muncii, unde avem şi impozit pe venit din salariu, acolo avem şi defalcări obligatorii sociale, şi cele medicale. Şi la capitolul pe care l-aţi numit dumneavoastră, tot ce ţine de vânzări, vânzări de servicii, vânzări de mărfuri, când populaţia trece indiferentă pe lângă această evaziune. Şi chiar nu am înţeles, când a fost publicată politica bugetar-fiscală, că în proiect nu s-au regăsit nişte prevederi pe care le-am înaintat încă înainte de a pleca din funcţie.”

Europa Liberă: Concret care au fost acele prevederi?

Ion Prisăcaru: „Ce ţin de disciplinarea agenţilor economici la capitolul aplicarea maşinilor de casă şi control. Şi dacă voi spune că din anul 1998 avem o hotărâre a guvernului care obligă să utilizăm maşini de casă şi control care permit transmiterea în baza de date a Serviciului Fiscal de Stat de la maşina de casă şi control imediat transmiterea în baza de date a Fiscului şi ea nu se execută. Şi am încercat şi am înaintat propuneri ca să o punem în aplicare.”

Europa Liberă: Sunt 18 ani.

Ion Prisăcaru: „Da. Şi nu se execută. Dacă se executa această hotărâre de guvern şi dacă erau implementate şi alte propuneri ori transpuse în practică alte măsuri, inclusiv ca beneficiarul ori cumpărătorul de bunuri, beneficiarul de servicii, consumatorul, până la urmă, al serviciului, al bunului să i se acorde un drept, ca în ţările vecine România, Azerbaidjan, exemplu din Est, să i se acorde dreptul de a beneficia de acest serviciu, de acest bun gratuit, dacă nu se eliberează bonul. Cred că nu vor beneficia, căci acel vânzător sau acel prestator de servicii care va cunoaşte că consumatorul are dreptul să beneficieze gratuit, dacă nu i se eliberează acel bon fiscal, el va proceda cu totul altfel şi va elibera acest bon. Mă întrebam oare cum România a ajuns la situaţia că acolo de urci în taxi şi ţi se eliberează bonul? Prin această metodă s-a ajuns. Ştie cel care prestează servicii de taxi că consumatorul acestui serviciu poate la final să spună: „Mulţumesc pentru serviciu” şi să plece, dacă nu i se dă bonul.”

Europa Liberă: Moldova e un stat mic, trei milioane de oameni. Chiar e atât de greu să se facă această ordine, inclusiv ordine fiscală?

Ion Prisăcaru: „Trebuie voinţă. În exemplul ţărilor pe care le-am adus implementarea acestor lucruri elementare a adus rezultate concrete la majorarea plăţilor de la taxa pe valoarea adăugată până la 70%. Noi avem cinci miliarde şi jumătate, constituie taxa pe valoarea adăugată în totalul veniturilor la buget şi, dacă vom mai avea încă 70%, acestea sunt aproape patru miliarde. Oare nu ne trebuie astăzi aceste patru miliarde, care ne-ar acoperi acel deficit bugetar despre care aţi vorbit dumneavoastră? Doar prin nişte măsuri foarte simple.”

Europa Liberă: Acele patru miliarde de lei.

Ion Prisăcaru: „Acele miliarde. Vă spun iarăşi, în cunoştinţă de cauză, unele persoane care s-ar părea că nu sunt factori de decizie, ei stau şi fac un lucru tehnic, dar decid soarta. Eu şi în cazul acesta sunt convins că nu ministrul Finanţelor a exclus aceste prevederi, dar le-au exclus alte persoane. Nu sunt politicieni, sunt executori din cadrul Ministerului, spre exemplu, Finanţelor sau din cadrul instituţiei pe care am condus-o şi care sunt în raporturi nu de cele mai frumoase, în raport cu contribuabilul. Fiind în funcţiile pe care le deţin, lobează interesele lor şi nici nu admit ca aceste propuneri să fie incluse în proiecte.”

Europa Liberă: Şi dumneavoastră chiar credeţi că despre acest lobysm nu se cunoaşte în Parlament, acolo unde se îmbunătăţeşte legislaţia?

Ion Prisăcaru: „Eu cred că nu, fiindcă acolo nici nu ajung propunerile acestea. Dacă nu au ajuns până la guvern, înseamnă că s-au pierdut undeva de la Fisc la Ministerul Finanţelor sau de la Ministerul Finanţelor către guvern.”

Europa Liberă: În trei ani cât aţi condus Fiscul, chiar nu au auzit vocea lui Ion Prisăcaru?

Ion Prisăcaru: „Dacă să-mi amintesc câtă sănătate era necesar să pierd pentru a promova nişte modificări neesenţiale în legislaţie şi simţeam câteodată că acolo se blochează şi se blochează chiar la mine alături de către subalterni. Demnitarii în multe cazuri nici nu cunosc despre lucrurile acestea.”

Europa Liberă: Dar ar trebui să cunoască. Nu e o scuză că ei nu cunosc.

Ion Prisăcaru: „Ar trebui să cunoască. Mai cu seamă acum, când noi ar trebui să căutăm toate rezervele, să nu aşteptăm doar acele finanţări de la donatorii externi.”

Europa Liberă: Va avea Republica Moldova până la finele acestui an un memorandum cu Fondul Monetar Internaţional?

Ion Prisăcaru: „Eu sper că va avea Republica Moldova acest memorandum, deoarece majoritatea din acele recomandări care au fost făcute se implementează, cel puţin la nivel de elaborare de acte normative, legislative. Dar aducerea actelor normative, legislative la cerinţele acestor instituţii financiare ne vor asigura, cel puţin, în perioada următoare, ne vor asigura reforme în instituţiile statului.”

Europa Liberă: Cât de duri sunt negociatorii FMI, atunci când trebuie să se ajungă la elaborarea unui memorandum între guvern şi Fondul Monetar Internaţional?

Ion Prisăcaru: „Din ceea ce urmăresc, mi se pare că ei acum sunt cu mult mai duri şi cerinţele sunt mult mai severe. Poate aceasta e bine şi trebuia să fie aşa atitudine şi anterior.”

Europa Liberă: Aceşti finanţatori vorbesc despre anumite pericole financiare din sectorul bancar. Vreau o părere a dumneavoastră şi referitoare la aceste credite neperformante care s-au acordat pe parcursul multor ani din bănci. De ce nu s-a făcut ordine şi la acest capitol al creditelor neperformante?

Ion Prisăcaru: „Nu s-a dorit. În primul rând, nu trebuia să se admită situaţia să avem aceste credite neperformante. Dar în aceste bănci au activat persoane care au deţinut anumite funcţii de care depindea situaţia într-o bancă sau în alta, pornind de la acei preşedinţi ai consiliilor băncilor, membrii consiliilor, care trebuiau să aibă o verticalitate şi trebuiau să se opună. Sau, poate, erau persoane nu la locul erau. Dacă erau persoane care într-adevăr cunoşteau legile economiei, ei nu aveau să permită ca să se întâmple aceste lucruri, deoarece mai devreme sau mai târziu ceea ce se face împotriva legilor economiei iese la iveală. Ceea ce s-a întâmplat şi la noi în ţară. De aceea, în primul rând, sunt acele persoane care au administrat, au gestionat aceste bănci, care trebuie să răspundă pentru aceste credite neperformante, dar sunt şi beneficiarii acelor credite. În multe cazuri sunt, în unele cazuri deja nu sunt. Cred că totuşi urmele pot fi găsite cu implicarea tuturor organelor abilitate. După exemplele altor ţări, aceşti bani pot fi găsiţi şi aduşi.”

Europa Liberă: Lumea acum e necăjită, aflând, din declaraţiile care s-au făcut, că pe spatele lor, pe umerii lor a căzut această povară bancară care trebuie să fie întoarsă în bugetul de stat.

Ion Prisăcaru: „Sperăm că cei care au menirea să expertizeze această legislaţie ori aceste proiecte de legi îşi vor expune poziţia profesionist. Cred că va fi primită o decizie politică corectă, preluând şi experienţa altor ţări care au trecut prin asemenea situaţii.”

Europa Liberă: De ceva vreme Ion Prisăcaru are o nouă misiune, reprezentaţi interesele unui milionar rus în consiliul de administraţie Victoriabank.

Ion Prisăcaru: „Ţine deja de Banca Naţională dacă mă va confirma. Dar vin cu acelaşi entuziasm cu care am lucrat şi în alte instituţii, ca să-mi aduc aportul. Chiar nu vreau ca despre această bancă să se vorbească şi să apară în presă ceea ce ar apărea, ce văd cred jumătate, din ceea ce aud nu cred nimic. Sper că voi avea ocazia să cunosc din prima sursă, adică pe baza documentelor, dar sunt convins că situaţia în bancă poate fi îmbunătăţită şi banca poate fi una performantă şi să fie, poate, şi o poveste de succes.”

Europa Liberă: E vorba despre consiliul de administraţie Victoriabank şi veţi reprezenta interesele unui milionar rus?

Ion Prisăcaru: „Aşa este. Doar aşa a scris presa.”

Europa Liberă: Ce interes au milionarii ruşi să vină în consiliile de administraţie ale băncilor din Moldova?

Ion Prisăcaru: „Pentru orice investitor interesul este de a obţine profit. Acesta e interesul în business. Şi dacă în Republica Moldova s-a considerat că se poate de făcut business în domeniul financiar, ce ţine de activitatea bancară, cred că înainte de a aloca mijloace pentru a deveni acţionar şi unul din acţionarii principali ai băncii, cred că s-au făcut studii serioase să se obţină avantaje economice, în urma acestei investiţii.”

Europa Liberă: Deşi, ştiţi, în toată presa şi opinia publică cel mai mult e mediatizat subiectul spălării de bani prin Republica Moldova.

Ion Prisăcaru: „Şi fenomenul acesta de spălare de bani trebuie tratat cu atenţie, căci câteodată chiar tranzacţii legale deja se atribuie în categoria spălării de bani. Şi aceasta e menirea organelor abilitate ale statului, care trebuiau să analizeze această situaţie şi să vină cu nişte măsuri de combatere. Ce înseamnă spălare de bani? Dacă s-au făcut tranzacţii prin intermediul băncilor din Moldova...”

Europa Liberă: Şi dacă parte din procente au nimerit în puşculiţa statului e una, dar dacă nu au nimerit?

Ion Prisăcaru: „Poate legislaţia actuală nici nu prevede ca să nimerească ceva. Atunci cu ce sunt vinovaţi cei care au utilizat aceste scheme care nu contravin legislaţiei? Avem instituţii ale statului care se ocupă de politica fiscală, se ocupă de problema spălării banilor, care trebuie să-şi aducă aportul la perfecţionarea legislaţiei şi să facă maximum posibil ca din orice statul să aibă de câştigat. Putem da alte exemple care au fost soluţionate până la urmă – tranzitul de gaz. Aceasta nu a fost ceva analogic? Numai că acolo e tranzit de gaz şi îl putem pipăi, dacă este conductă, dar aici sunt transferuri. Şi dacă ele au fost în cadrul legal, despre ce fel de spălare de bani putem vorbi? De aceea, se doreşte de la instituţiile statului dosare, dar dacă legislaţia nu prevedea anumite interdicţii…”

Europa Liberă: Dar pentru aceasta şi există guvernanţi, ca ei să facă legislaţia cât mai bună.

Ion Prisăcaru: „De aceea, eu am spus, că în consiliile băncilor care astăzi sunt falimentate au fost reprezentanţi ai statului. De aceea astăzi trebuie să răspundă acei care au avut menirea să monitorizeze ceea ce se întâmplă în bancă, alţii aveau din exterior menirea să monitorizeze ce se întâmplă în sistemul bancar în general, vorbim de instituţii ale statului, de persoane care sunt demnitari de stat şi trebuiau să vadă lucrurile acestea şi să nu le admită. Dar pentru aceasta erau şi organe de supraveghere care trebuiau să urmărească ce se întâmplă şi la moment să stopeze lucrurile ilegale. Până la urmă, instituţiile statului, mai devreme sau mai târziu, vor scoate în evidenţă tot ceea ce s-a întâmplat, inclusiv peroanele care au fost implicate.”

Europa Liberă: Chiar credeţi că se vor găsi vinovaţii de jaful miliardului?

Ion Prisăcaru: „Speranţa nu trebuie să moară niciodată.”

Europa Liberă: Dar aceasta depinde de felul cum înţeleg demnitarii să facă ordine în ograda lor, ograda fiind Republica Moldova.

Ion Prisăcaru: „Ştiu că sunt multe persoane în ţara aceasta care lucrează şi nu întreabă ce salariu vor avea, ei lucrează cu un salariu mizer, dar îşi îndeplinesc atribuţiile şi spun lucrurilor pe nume. De ce se întâmplă lucrurile acestea la noi? Fiindcă oamenii nu au verticalitate. Eu puţini cunosc şefi cărora le place să li se spună dreptatea în faţă, să li se spună „Nu” în unele situaţii, „Da, nu voi executa”. Şi iată de ce ajungem în aşa situaţii, numai din cauza că avem aşa persoane care nu pot reproşa şefilor lor şi să aducă argumente că se încalcă legea, de exemplu. Nu regret că am aplecat în unele cazuri capul, dar în unele cazuri nu am aplecat capul.”

XS
SM
MD
LG