Linkuri accesibilitate

Leonid Litra: „Nu văd cum NATO poate să facă ceea ce trebuie să facă Republica Moldova”


Leonid Litra

Leonid Litra

În dialog cu cercetătorul de la Institutul de Politică Mondială de la Kiev.

Europa Liberă: După acest summit din capitala Poloniei, multă lume așteaptă să vadă cum se va așeza relația Rusiei cu Alianța Nord-Atlantică. De ce această preocupare sau de ce această îngrijorare?

Leonid Litra: „Există un precedent care a făcut Alianța să se gândească din nou, la modul serios, la securitatea statelor membre și la felul în care poate fi construită relația cu Rusia, după anexarea Crimeei din 2014 și după agresiunea în regiunea Donbasului. Eu cred că este o problemă care nu a fost rezolvată în interiorul Alianței pentru că, în acest moment, avem câteva grupe de state care văd diferit cooperarea cu Rusia. Dacă anumite state, în special cele din Est, vor o relație mai dură față de Rusia sau o relație mai atentă, atunci alte state, în special în Europa de Vest, sunt, mai degrabă, de părerea că trebuie să fie construit un dialog cu Rusia, fără a accepta ceea ce a făcut Rusia în Ucraina și în alte țări, Georgia, Moldova, de ce nu? Dar totuși trebuie să existe un dialog. În interiorul Alianței există o discuție care se numește „3D”, doar că nu e același „3D” despre care era vorba în cazul Transnistriei. Se are în vedere defence, detterence and dialogue, adică apărare, descurajare și dialog. Doar că state precum ar fi Polonia nu sunt de acord cu partea de dialog. Apărare și descurajare da, dar dialog mai puțin, până când Rusia nu demonstrează că vrea într-adevăr să joace constructiv.”

Europa Liberă: S-a vorbit foarte mult despre situația din Ucraina la acest summit NATO din Varșovia. Liderul de la Casa Albă, domnul Obama, a spus că atât Statele Unite ale Americii, cât și Uniunea Europeană sunt unite în hotărârea lor să mențină sancțiunile la adresa Kremlinului, până când își va îndeplini în totalitate obligațiile asumate în baza Acordului de la Minsk. Rusia va deveni mai cooperantă, după aceste declarații?

Leonid Litra: „Nu știu. Nu e pentru prima dată când se fac aceste declarații, iar Rusia nu pare să fie foarte presată de aceste declarații. Pentru că Rusia este un jucător care înțelege mult mai bine discuția prin forță. Ne amintim cu toții, atunci când avioanele ruse au survolat teritoriul Turciei, de când a fost doborât un avion nu au mai survolat acest teritoriu. Deci, pentru Rusia e important ca aceste sancțiuni să fie menținute. Iar eu cred că următoarea dată când vor fi prelungite aceste sancțiuni, în decembrie, va fi foarte greu de prelungit pentru că mai multe state din Uniunea Europeană au obosit de aceste sancțiuni pentru că și în UE există anumite pierderi, deşi sunt foarte mici, nu sunt atât de mari precum încearcă să le prezinte mass-media rusă. Dar eu cred că sancţiunile sunt, într-un fel, ca vinul bun, cu cât mai mult sunt menţinute, cu atât mai bine îşi ating scopul. De aceasta, eu nu cred că unele state din Uniunea Europeană şi SUA sunt pe aceeaşi pagină. SUA ar putea să menţină într-adevăr sancţiunile şi în decembrie, dacă nu se mişcă implementarea Acordului de la Minsk. Dar pentru Uniunea Europeană va fi o sarcină destul de dificilă de a menţine aceste sancţiuni.”

Europa Liberă: Cuvântul „securitate” a fost la ordinea zilei la acest summit NATO din Varşovia. Dar secretarul general al Alianţei a spus că NATO nu s-ar confrunta în acest moment cu vreo ameninţare militară directă, doar că trebuie să fie pregătită pentru orice surprize. Cum trebuie înţeles acest mesaj al înaltului demnitar al Alianţei?

Leonid Litra: „Eu cred că înaltul demnitar nu a vorbit până la capăt anumite lucruri. Eu am impresia că şi statele din NATO sunt ameninţate, chiar în acest moment, din puterea securităţii. Vorbim despre acest nou tip de război, războiul hibrid. Pentru că în Statele Baltice, în special în Bulgaria, în România mai puţin, avem tot felul de ameninţări pe care Rusia le proiectează, fie este vorba de minorităţi, fie este vorba de mass-media, fie este vorba de altfel de instrumente care nu sunt instrumente clasice în termeni de ameninţare. Din această cauză, după ceea ce s-a întâmplat în Ucraina, NATO îşi revede acum strategia în această direcţie. Și eu cred că pentru NATO va fi clar dacă îşi va adapta la modul practic, nu doar la nivel de discurs, sistemul de securitate, pentru că, în primul rând, este vorba şi de cheltuieli. După cum ştiţi, pentru Statele Unite ale Americii este o problemă foarte dureroasă că multe state din UE nu vor să-şi îndeplinească acele angajamente asumate de a cheltui cel puţin 2% din PIB pentru apărare. Şi dacă aceste state îşi vor îndeplini obligaţiunile, atunci vom vedea cât de serios NATO priveşte aceste ameninţări. Şi vom vedea inclusiv dacă NATO va avea o prezenţă mai sporită în Est. Am văzut multe presupuneri, multe declaraţii, dar am văzut că nu s-a putut găsi un compromis, pentru că statele din Est au vrut o prezenţă permanentă a trupelor NATO, iar, după cum înţeleg eu, va fi o prezenţă pe bază de rotaţie în Est, ceea ce, iarăşi, impune anumite semne de întrebare cum NATO vrea să-şi construiască relaţia cu Rusia.”

Europa Liberă: Ministrul Apărării al Republicii Moldova, domnul Şalaru, a cerut sprijin din partea NATO pentru combaterea a ceea ce se numeşte război hibrid, acţiunile destabilizatoare din partea Rusiei. Va fi oferit acest sprijin Chişinăului din partea NATO, Moldova fiind o ţară cu statut de neutralitate?

Leonid Litra: „Acest sprijin poate fi oferit, bineînţeles, prin intermediul Parteneriatului pentru Pace şi prin intermediul acelui Plan de Acţiuni pe care îl are Moldova împreună cu NATO. Nu este vorba de un sprijin militar, din cauza aceasta NATO poate oferi acest sprijin în formatul pe care îl are cu Republica Moldova. Doar că acest sprijin poate fi oferit numai în cazul în care Republica Moldova vrea să primească acest sprijin. Eu în acest moment nu văd cum NATO poate face ceea ce trebuie să facă Republica Moldova. Domnul Şalaru are dreptate în ceea ce priveşte solicitarea acestui sprijin din partea NATO. Dar cred că această solicitare trebuie să fie, în primul rând, adresată primului ministru al Republicii Moldova şi Parlamentului. Pentru că riscurile asociate cu războiul hibrid sau acele ameninţări asociate cu războiul hibrid sunt, în primul rând, de ordin intern şi vizează, în special, combaterea corupţiei, vizează un climat investiţional bun, vizează mass-media care relatează într-un mod obiectiv, echidistant despre ceea ce se întâmplă. Sunt ameninţări care trebuie combătute pe interior. NATO nu va putea face faţă acestor ameninţări, dacă Republica Moldova nu-şi va dori acest lucru cu adevărat. Din această cauză trebuie să ne gândim la această solicitare şi în termeni politici. Eu cred că este o solicitare care poate fi aplicată doar în cazul în care Chişinăul chiar vrea să scape de aceste ameninţări.”

XS
SM
MD
LG