Linkuri accesibilitate

Jurnalul săptămînal al doctorului în drept Mihail Nicolae.

Avocat dr. Mihai Nicolae, este Doctor în drept al Universitatii Bucuresti. Din anul 2000 coordoneaza activitatea organizatiei neguvernamentale Institutul Fratii Golescu pentru relatii cu românii din strainatate. Copresedinte (din 2011) al Platformei Unioniste Actiunea 2012. Materiale (publicatii, prelegeri) în materia drepturilor omului, cu accent asupra drepturilor minoritatilor, respectiv Conventia - Cadrul privind protectia minoritatilor. Preocupari constante in legatura cu evolutia contemporana a comunitatilor românesti din vecinatatea României. A publicat volumele: Istorii Paralele (editor) si Romanitatea rasariteană. Biserici rupestre din Basarabia (coautor).

Luni

Nu toate diminetele de luni sunt la fel... Iata, in aceasta zi de luni dau curs invitatiei de a scrie pentru Radio Europa Libera, Chisinau. Ma cuprinde, daca ma credeti, un sentiment adolescentin, rememorind vremea trecuta cind liceean fiind incercam sa surmontez bruiajul si lipsa de performanta a radioului ca sa-mi iau portia zilnica de E.L. Tata ma avertiza, precaut si atotstiutor: „Vezi ce faci sa nu ne bagi in puscarie...”. Acum, pregatindu-ma sa „colaborez” oficial, normal, fara consecinte, aproape direct cu postul de radio mi se pare ca, in sfirsit, am incheiat razboiul meu cu propaganda „lagarului socialist”. Am învins. Crescut sa construiesc „societatea socialista multilateral dezvoltata” imi gasesc - proptit pe undele radio - locul intr-o Europa la care rivneam. Consecinta a razboiul rece, purtat decenii intregi intre Vest si Est, Europa libera - ma refer la metafora, nu la institutia media - ar trebui sa treaca acum pe ambele sensuri, vorbindu-ne noua despre democratie si participare cetateneasca, despre raspunderile prezente intr-o societate libera, dar, totodata, vorbind celeilalte jumatati a continentului despre noi, europeni estici, cu lumea si valorile noastre. Avem nevoie de o portavoce binevoitoare care, dincolo de clisee si insuficienta cunoastere - fireasti pina la un punct, sa ajute la splendida perceptie a unei unitati europene reale; un imperativ, cu atit mai actual cu cit vechile stereotipe continua sa ne bintuie.

Marți

Ar trebui sa ma refer aici la intimplarile mici sau citeodata mai mari cu care ne confruntam de luni pina vineri, zile de lucru cum se vede... Prefer totusi un clasor de idei care ne trec prin cap sau, bine ar fi, care sa fie prezente in demersurile noastre zilnice. Sa intretinem acele vorbe si concepte cu speranta nesovaielnica in capacitatea noastra de a asimila, mai rapid, liniile de forta care guverneaza o societate deschisa; pentru ca tot noi va trebui sa implementam acele principii, sa le intretinem vii si convingatoare, adica sa consolidam constant educatia pentru democratie. Cum gasim solutiile pentru a forma o categorie de oameni politici dedicati interesului comun - opus clientelismului sau nefericitului model al unui „vătaf de tip nou” -, dar si cum reusim sa ne implicam in treburile publice, fara sa devenim „oameni politici” ? Sa nu uitam ca reprezentantul politic, ca si functionarul public nu este - dupa expresia din limba engleza - decit un „public servant”. Ramine valabila recomandarea fostului presedinte american, John Fitzgerald Kennedy: „Nu cauta ce poate face tara pentru tine. Intreaba-te ce poti face tu pentru tara” . Acum 70 de ani am trecut de la capitalism la socialism - sau cum doriti sa-i spuneti... - prin revolutii brutale, singeroase, distructive. (Noi am mai pierdut totodata si matca nationala si limba si valorile culturale comune). De la socialism inapoi la capitalism nu avem drumul trasat, nu exista o cale jalonata de certitudini. De aceea solutia pentru a reusi nu poate fi decit cunoastere, educatie, adica în... formare.

Miercuri

Ii vorbesc unui prieten despre acest „jurnal săptămînal”. Ma avertizeaza grijuliu: „Nu uita sa vorbesti despre Dimitrie Bogos”. N-am uitat; cum nu uit nici de Natalia Chesco devenita regina, dupa casatoria cu regele Milan I al Serbiei, frumoasa Natalia a Serbiei... Dimitrie Bogos, basarabeanul nascut in Grozavesti, Lapusna, isi sustine in 1914 licenta la Universitatea din Varsovia cu teza: „Statele Unite ale Europei”. Nu este primul care a vorbit despre o noua unitate europeana, dar, cu siguranță, este un precursor timpuriu. (Nu putem trece cu vederea nici eforturile pe care le-a depus dupa ce Sfatul Tarii l-a investit in functia de sef al Statului major al armatei moldovenesti...)

Amintesc aceste doua personalitati pentru a sublinia că pentru o vreme am putut sa ne gasim locul in spatiul comun european (nu doar in geografia fizica a Europei), fara provincialism gubernial sau supunere infricosata, intretinuta prin moarte, foamete si deportari. In plus, ei ne amintesc ca am avut - si avem desigur si in prezent - personalitatile capabile sa elaboreze politicile de integrare. Avem, asadar, motive suficiente sa inlocuim pesimismul si pasivitatea cu un entuziasm bine temperat.

Joi

Ce le spunem la copii? Prinsi in virtejul schimbarilor contemporane (agravate citeodata de precaritatea mijloacelor de existenta) ii lasam pe cont propriu sa descopere iesirea din marasm a societatii noastre? Le vorbim despre traditii, valori, istorie, nevoia vitala de democratie? Le predăm, de mici, lecțiile de participare civica sau ii incurajam sa-si caute salvarea aiurea prin lumea larga? Din acest punct de vedere cred cu convingere ca toate generatiile, de la bunei la nepoti au un cuvint de spus despre modelul de societate pe care ne-o dorim in viitor. Vrem nu vrem, viitorul acesta ne ajunge din urma: mai bine sa fie rodul inteligentei noastre, decit al calculele cinice si intereselor geopolitice.

Vineri

Nu e un secret ca sprijin neconditionat ideea de reunificare. In fond, acest lucru il hotaresc oamenii, potrivit cu constiinta fiecaruia. Frumoasa expresie „Impreuna in Europa” inseamna pentru mine, in primul rind sa mergem impreuna acolo, mai degraba decit sa ne „regăsim”, pur si simplu, in Europa, ca doi prieteni ce se intilnesc intimplator pe o strada. Aceasta idee este prezenta si aproape acceptata; pluteste in aer; si in „circumscriptia” - ca sa spun asa - Chisinau si in „circumscriptia” Bucuresti. Avem la dispozitie doua formule: una este „Unire prin integrare”, cealalta este „Integrare prin Unire”. Aici va trebui sa decidem fiecare pentru care dintre formule optam, avind in vedere si scurtcircuitele prezentului: Brexit, euroscepticism, astenia extinderilor...

Gata ! Mi-am facut lectiile... Plec la munte. La munte inseamna Zamora pe valea Prahovei, acolo unde creasta Bucegilor pare ca se pravale peste tine. In virf, pe Caraiman, domina majestoasa „Crucea Eroilor” monument ridicat in 1927 la initiativa reginei Maria. Seara, Crucea e aprinsa, asa ca o sa privim respectosi lumina sublima pe care regina a aprins-o, pe virf de munte, in memoria eroilor Primului Razboi Mondial, a eroilor Unirii, a eroilor dintotdeauna.

XS
SM
MD
LG