Linkuri accesibilitate

Damond Wilson: „Din cauza acţiunilor Federaţiei Ruse deciziile NATO luate în aceste zile la Varşovia reprezintă măsuri pentru a asigura pacea în Est” (VIDEO)


Un interviu cu directorul exectiv adjunct Consiliului Atlantic despre miza summitului NATO de la Varșovia.

Polonia, care găzduiește vineri și sîmbătă summitul NATO, a optat constant până acum pentru desfășurarea de forțe permanente în zona estică a Alianței Nord-Atlantice, ca apărare împotriva amenințării ruse. Numai că decizia aliaților, tranșată oficial vineri, prevede forțe rotative multinaționale în cinci state de pe flancul estic NATO. Damon Wilson, vice-președintele unui influent think-tank american, Atlantic Council, spune într-un interviu la Europa Liberă că, deși nu e tocmai ceea ce a vrut, Polonia a primit suficient.

Europa Liberă: Dle Wilson, din punctul Dvs de vedere, în ce măsură e posibil ca Federaţia Rusă, în următorii cinci ani, de exemplu, să planifice o agresiune militară împotriva Ţărilor Baltice, împotriva Poloniei sau altor state din Estul Europei?

Damond Wilson: „Nu ştim cu exactitate ce va face Federaţia Rusă în următorii cinci ani. Însă, chiar dacă nu este probabil scenariul unei agresiuni a Rusiei împotriva unuia dintre vecinii săi, acest lucru este posibil, ţinând cont de ce am văzut că s-a întâmplat în Ucraina, Georgia sau Republica Moldova. Aici, la Summitul NATO de la Varşovia, aliaţii vor ţine cont la modul cel mai serios de aceste eventuale ameninţări şi, prin urmare, vor trimite un mesaj foarte clar Moscovei că Federaţia Rusă nici nu ar trebui să se gândească să pornească o luptă împotriva unuia dintre aliaţi. Deci, vorbim despre un pachet de decizii care se va lua aici pentru a întări flancul estic şi pentru a proiecta un puternic sentiment de stabilitate printre ţările din cadrul Parteneriatului Estic.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, Varşovia pare să-şi dorească mai mult decât vrea să ofere NATO în regiune. Preşedintele Poloniei, Dl Andrezj Duda, a spus clar că doreşte să vadă forţe americane staţionate permanent în această parte a Europei. Se va întâmpla asta vreodată?

Damond Wilson: „Să vă spun cum văd eu realitatea. Atâta timp cât Kremlinul menţine aceeaşi poziţie ca în prezent, una de intimidare, de agresivitate împotriva aliaţilor, Rusia se poziţionează ca un adversar, prin urmare, forţele americane vor rămâne în Polonia, forţele NATO vor rămâne în Est. Ideea e că o prezenţă permanentă depinde de Dl Putin şi de comportamentul pe care îl demonstrează Federaţia Rusă. De fapt, cred că am ajuns la o înţelegere între Washington, Berlin, Varşovia şi, desigur, ceilalţi aliaţi. Ne-am pus de acord asupra unui pachet de măsuri, care prevede, întâi de toate, o forţă de reacţie rapidă care ar putea să întărească ţările din Est. Marea decizie aşteptată aici, la Varşovia, se referă la stabilirea unei prezenţe permamente în Ţările Baltice, Polonia, România, inclusiv forţe americane, trupe terestre şi infrastructura necesară pentru a le sprijini. Aceste măsuri sunt susţinute şi de iniţiativa NATO de descurajare nucleară. Desigur, Polonia îşi doreşte mai mult, însă a obţinut suficient. Ce vedeţi în aceste zile aici repezintă o expresie a unităţii printe aliaţi. Din cauza acţiunilor Federaţiei Ruse deciziile NATO luate în aceste zile la Varşovia reprezintă măsuri pentru a asigura pacea în Est.”

Europa Liberă: Ce părere aveţi despre recenta declaraţie a ministrului german de Externe, Frank-Walter Steinmeier care a numit „un zăngănit simbolic de arme aceste întăriri ale flancului estic, care nu aduc mai multă siguranţă?

Damond Wilson: „Trebuie să recunoaştem că Germania are rolul său, a acceptat să fie o naţiune-cadru şi să-şi asume rolul de lider al aliaţilor în Lituania. Germania a promis să mărească cheltuielile pentru apărare şi datorită Germaniei sancţiunile împotriva Federaţiei Ruse sunt menţinute de către Uniunea Europeană. Acestea fiind spuse, cred că declaraţia ministrului de Externe, a Dlui Frank-Walter Steinmeier, a fost neproductivă. El sugerează că acţiunile NATO, prin exericţiile sale şi prin prezenţa sa în Est, ar putea fi percepută ca o provocare. Problema e că prin această declaraţie Domnia Sa, practic, validează ce spune Dl Putin, că acţiunile aliaţilor, de fapt, destabilizează situaţia în Europa. Ceea ce nu este adevărat. Singurul motiv din cauza căruia luăm aceste decizii este din cauza deciziei Dlui Putin de a anexa Crimeea, din cauza invaziei în Ucraina şi încercării de a destabiliza Estul Europei şi a intimida aliaţii noştri. Deci, iată de ce nu sunt de acord cu declaraţia Dlui Steinmeier. Consider că solidaritatea între aliaţi este foarte importantă. Pe de altă parte, ce îşi doreşte Germania să vadă şi asupra cărui fapt aliaţii au căzut de acord, este decizia de a începe un dialog clar cu Federaţia Rusă, astfel încât să ne asigurăm că nu există nicio înţelegere greşită a intenţiilor noastre, deci, pentru a evita potenţiale accidente. Acestea fiind spuse, este important, pe de o parte, să existe determinare, pe de altă parte, să avem un dialog cu Federaţia Rusă.”

Europa Liberă: În 2012, Administraţia Obama a decis să reducă semnificativ forţele americane în Europa, de la 300 de mii la 30 de mii de militari. Credeţi că a fost o greşeală?

Damond Wilson: „De fapt, cred că prezenţa noastră reprezintă peste 60 de mii de militari. Deci, a fost o decizie atât a administraţiei Bush, continuată apoi de administraţia Obama, pentru că la acea vreme nu consideram Federaţia Rusă un adversar. Eram focusaţi pe angajamentele pe care le aveam în Orientul Mijlociu, în Asia, în alte părţi ale lumii. S-ar putea să fi fost o greşeală, inclusiv atunci când ne-am retras prezenţa din regiune. Astăzi încercăm să reparăm această situaţie şi, sincer vorbind, este mult mai costisitor să trimitem înapoi militarii. Din păcate, mulţi în Washington credeau că lucrurile stau altfel, din păcate, Dl Putin nu e ceea ce părea să fie. Sincer vorbind, o parte dintre noi au văzut anumite semnale din partea Federaţiei Ruse, desigur am văzut aceste semnale la Summitul de la Bucureşti, din 2008, apoi a urmat invazia Federaţiei Ruse în Georgia. Chiar şi mai înainte era foarte clar că Dl Putin respinge normele şi principiile internaţionale asupra cărora s-a convenit după căderea Zidului de la Berlin. Cred că aceste semnale ar fi trebuit luate în considerare, şi ar fi trebuit să ne lăsăm forţele unde erau. În prezent, însă, suntem pe calea cea bună. Administraţia americană a ţinut cont de cererea Congresului de a oferi 3,4 miliarde de dolari pentru a finanţa forţele americane, exerciţiile şi pregătirile din Estul Europei. Această decizie a fost una foarte corectă şi foarte importantă.”

Europa Liberă: Dle Wilson, vreau să ne referim la sistemele anti-rachetă din Europa. De ce, din punctul Dvs de vedere, Federaţia Rusă se teme de aceste sisteme?

Damond Wilson: „Pentru că Federaţia Rusă este foarte dependentă de arsenalul său nuclear şi vrea să-şi menţină statutul de mare putere prin intermediul armamentului nuclear. Însă este îngrijorător că Federaţia Rusă a desfăşurat exerciţii militare utilizând armament nuclear, iar recent a simulat un atac nuclear asupra Varşoviei, deci, asemenea acţiuni sunt foarte periculoase şi îngrijorătoare. Motivul din cauza căruia Federaţia Rusă se opune scutului anti-rachetă este pentru că crede că peste ani întărirea capacităţii operaţionale a sistemului de apărare antirachetă ar putea să scadă utilitatea arsenalului său nuclear. Nu cred că este cazul. Realitatea este că sistemul NATO antirachetă este dezvoltat pentru a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune care ar putea veni din Orientul Mijlociu. Felul în care acest scut este poziţionat protejează Europa de un eventual atac cu rachete balistice. Această capabilitate de apărare pur defensivă nu vizează Federaţia Rusă, chiar dacă Moscova încearcă să convingă toată lumea de contrariul şi se opune acestui scut. În realitate, e ca şi cum ai compara merele cu portocalele.”

XS
SM
MD
LG