Linkuri accesibilitate

Interviul dimineții în direct de la Varșovia cu Liliana Barbăroșie.

La Varşovia, Polonia, începe astăzi Summitul NATO care va dura până sâmbătă. Se așteaptă ca statele Alianţei Nord Atlantice să decidă întărirea flancului estic şi viitorul relaţiei NATO - Rusia. Republica Moldova este reprezentată de ministrul moldovean al apărării, Anatol Şalaru. Care e miza Summitului şi de ce evenimentul nu ar trebui trecut cu vederea de autorităţile de la Chişinău?

Corespondenta Europei Libere, Liliana Barbăroşie, relatează de la summitul din capitala Poloniei.

Europa Liberă: Summit-ul NATO a fost precedat de discuţii aprinse între liderii lumii privind securitatea în regiune. Care este miza întrevederii de la Varşovia?

Liliana Barbăroşie: „Există această percepţie comună că trăim acum cel mai grav, poate, moment de tensiuni şi incertitudini de la cel de Al Doilea Război Mondial. Spaţiul euroatlantic, cu care noi ne învecinăm prin România, se confruntă acum cu o ameninţare masivă de tip război hibrid, reprezentat la est de Rusia, iar în zona sudului de expansiunea ISIS şi urmările acestei expansiuni, terorism, migraţie.

În acest context NATO, dar şi UE la acest summit propun un răspuns instituţionalizat, fiecare pe ariile sale de responsabilitate, faţă de summit-ul precedent de acum doi ani. NATO atunci acţiona în regim de urgenţă, tocmai se declanşase criza ucraineană. La acest summit deja se va veni cu măsuri stabile, durabile, de lungă durată. După o perioadă lungă în care se concentrase pe construcţia unui parteneriat cu Federaţia Rusă, NATO revine, ca să zic aşa, la rostul său iniţial de apărare a membrilor săi. Se insista, la fel, foarte multă vreme pe rolul politic al NATO, acum iată că şi partea militară devine foarte importantă, aceasta la modul general.

Misiunea propriu-zisă a acestei reuniuni e să evalueze măsurile de reasigurare luate de NATO la summit-ul de acum doi ani. Se va vedea dacă acele măsuri au fost sau nu adecvate, dacă au fost pe măsură sau sub măsura noilor pericole. În ajunul summit-ului aceste măsuri au fost evaluate deja în cadrul unor foarte ample manevre. La fel, în Polonia s-au făcut aceste manevre, aici s-a testat acea forţă de reacție rapidă NATO cu „Vârful de lance”, care trebuie să ajungă să fie dislocat în cel mult 48 de ore în orice parte a Alianţei. Ziceam că toate aceste măsuri au fost testate, iar acum, la acest summit, ar trebui să fie validate.

Teoretic se va vedea dacă acel articol 5 din Tratatul Atlanticului de Nord privind apărarea colectivă poate funcţiona în general în actualul context, când ştim cu toţii că se observă o tendinţă generală de dezarmare în Europa, doar cinci din 28 de state îndeplinesc acel cuantum de 2% din bugetele sale să fie livrate armatei. Şi noutatea cea mare a acestui summit – dar voiam să zic că e simbolic faptul că se ţine la Varşovia, este capitala europeană în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, practic a fost ruinată şi 90% din ea s-a reconstruit, aceasta este valoarea simbolică - și ziceam că noutatea cea mare a acestui summit este că se marchează un concept de construcţie nouă – Europa transatlantică. Ce înseamnă aceasta?

Într-un fel, va fi o redescoperire a Americii de Europa care, după o vreme îndelungată de linişte, de trai absolut liniştit, a simţit, metaforic vorbind, a simțit brusc în faţă vânt puternic, migraţie, Rusia, Siria, Brexit, secesiune. Iată în această combinaţie complexă de pericole, acum Europa, practic, va redescoperi valoarea spaţiului euroatlantic. Vor fi cei mai înalţi demnitari din Europa prezenţi astăzi la Varşovia, se va semna o declaraţie comună despre o cooperare mai strânsă.”

Europa Liberă: La summit, ziceai, se va discuta despre întărirea prezenţei militare NATO în ţările din flancul estic, o consecinţă a anexării Crimeei de către Rusia. Există însă suficientă coeziune în interiorul NATO în această privinţă? Căci propunerea României de a crea o flotă NATO în Marea Neagră a întâmpinat reticenţa Bulgariei, iar Turcia îşi relansează, se vede, relaţiile amicale cu Rusia…

Liliana Barbăroşie: „Ba nu există o coeziune absolută. În timp ce NATO, administraţia Obama vorbeşte despre reasigurare, despre forţe care să fie mişcate prin rotaţie, preşedintele Poloniei, ţara gazdă a summit-ului, a spus foarte clar anterior că doreşte să vadă aici forţe staţionate permanent, zicea că nu vrea să fie o zonă tampon, dar ar vrea să fie cu adevărat flancul de est al acestei Alianţe. Nu se întâmplă aceasta, forţele vor fi prin rotaţie.

Pe de altă parte, Germania parcă ar vrea mai puţin decât ceea ce oferă NATO în aceste zile ţărilor din flancul estic. Ne amintim acea declaraţie a ministrului german de externe, deşi nu reprezintă toată conducerea Germaniei, dar cu câteva săptămâni înainte de summit s-au făcut acele declaraţii că toată această strategie NATO de acum este un fel de zângănit de arme şi cei care cred că, cu această paradă simbolică a tancurilor la graniţa răsăriteană, se aduce mai multă siguranţă, se înşeală.

Am lecturat în ultimele săptămâni analize făcute în România, am fost atentă la dezbaterile de acolo, şi am văzut că există şi în România, parcă, o nemulţumire generală de ambiţia cu care vine România la acest summit. Într-un fel, nu s-ar ridica la nivelul momentului de securitate, este, parcă, în urma Poloniei cu cerinţele, pe care le are şi propunerile pentru acest summit.”

Europa Liberă: Liliana, vrem să te întrebăm cu referire la prezenţa ministrului moldovean al Apărării Anatol Şalaru la summit. Recent, şi Dmitri Rogozin, într-un interviu, vorbea despre interesele evidente ale Rusiei în Moldova, despre faptul că, dacă Moldova vrea să meargă în direcţia României, mai bine să lase Transnistria în pace. Această vizită a ministrului moldovean poate să schimbe cumva atitudinea aceasta a Federaţiei Ruse? Moldova vrea mai mult decât o construcţie statală sub tutela Rusiei?

Liliana Barbăroşie: „Într-adevăr, ministrul Apărării Anatol Şalaru va fi prezent la summit, dar în calitate de invitat. Moldova nu face parte, fireşte, din Alianţă. Am văzut pe agendă că domnul ministru va avea întâlniri aici cu omologii săi din România, Lituania, din Turcia, din mai multe state şi va vorbi despre colaborarea militară. Dar e bine, la astfel de reuniunii, să vii cu tema pentru acasă făcută. La summit-ul din Ţara Galilor, de acum doi ani, Moldova a avut de câştigat foarte mult, pentru că atunci a fost inclusă în două iniţiative foarte importante ale Alianţei, acele iniţiative vizau întărirea colaborării la flancul estic, întărirea colaborării şi cu partenerii. Era vorba atunci de sporirea capabilităţilor de apărare şi de interoperabilitate.

Graţie acelor iniţiative, Moldova ar fi putut profita mult mai mult în aceşti doi ani, dar a început dezbaterile asupra unei strategii de securitate. Şi această strategie care a ieşit, în sfârşit, pe uşile Consiliului de Securitate, e scrisă parcă în perioada anterioară crizei ucrainene, nici nu defineşte ameninţările în niciun fel. E pe soft.”

Europa Liberă: Deci, Moldova merge cu temele mai puţin făcute de această dată?

Liliana Barbăroşie: „Absolut. Ne amintim cu acest birou de legătură NATO, tot atunci NATO a dat undă verde ideii acestea a unui birou de legătură la Chişinău. În doi ani tot ce a reuşit Chişinăul, este, acum, cu câteva săptămâni înaintea summit-ului, să treacă decizia prin comisia din Parlament. Adică, ziceam că la reuniunile acestea trebuie să vii, totuşi, cu temele făcute.

Din punctul meu de vedere, domnul Şalaru nu este în cea mai fericită ipostază, ştim cu toţii că el încearcă să facă ceva pentru armată, dar trebuie totodată să ştim construcţia politică de la Chişinău. Reprezintă un partid, nu cel mai puternic din coaliţie, iar coaliţia de guvernare este acum dominată de Partidul Democrat, care prin toate arată că încearcă să-şi reseteze relaţia cu Moscova, a fost domnul Rogozin la Chişinău. Vă imaginaţi că, în timp ce vrei să resetezi relaţia cu Moscova, nu poţi să afişezi un elan foarte mare în agenda cu NATO.”

XS
SM
MD
LG