Linkuri accesibilitate

20 de elicoptere militare zboară la joasă înălțime deasupra orașului Kerci și oamenii se uită după ele curioși sau îngrijorați. De doi ani asistă de departe la manevre de acest fel și chiar dacă au intrat în peisaj, localnicii nu le pot privi ca pe ceva normal, îmi spune Natalia, care locuiește într-un cartier din apropierea unei unități militare.

Kerci, Crimeea 2016

Kerci, Crimeea 2016

De la etajul șapte al hotelului Meridian unde stau văd portul industrial de unde vin și pleacă trupele cu feriboturi speciale. Camioanele cu oameni răbdători în uniformă rusească așteaptă cu orele până când sunt îmbarcați spre alte destinații.

Permanentul du-te-vino al militarilor de-a lungul orașului, sirenele mașinilor lor, convoaiele consistente și exercițiile aeriene te fac să te gândești că toți în jurul tău se pregătesc de război și că ceva îngrozitor urmează să se întâmple. Potrivit presei de la Moscova, numărul soldaților ruși din Crimeea ar fi între 25.000 și 40.000.

Mai mult decât în oricare alt oraș al peninsulei, la Kerci se simte cu adevărat presiunea situației complicate în care se află Crimeea. Aici, de unde se controlează strâmtoarea care leagă Marea Neagră cu Azovul e locul strategic pe care acum 2600 de ani l-au ales grecii din Milet pe coasta așa numitului Munte a lui Mitridat, care este un deal de unde se poate vedea strâmtoarea și întreg orașul.

Kerci, Crimeea 2016: scările lui Mitridad

Kerci, Crimeea 2016: scările lui Mitridad

Scările lui Mitridat, mai puțin celebre decât cele ale lui Potemkin din Odesa, dar mai impresionante , au fost proiectate și construite sub conducerea arhitectului italian Alexander Digbi. Treptele duc până în vârful dealului, unde se află un obelisc, care comemorează moartea soldaților din al Doilea Război Mondial în încercarea de a apăra orașul de forțele germane. Armata Roșie a pierdut la Kerci peste 150.000 de militari, iar orașul a stat sub ocupație nazistă, din 1942 până în 1944, perioadă în care au fost măcelăriți 15.000 de locuitori și deportați cam tot atâția.

Kerci, Crimeea 2016: cetatea Yeni-Kale

Kerci, Crimeea 2016: cetatea Yeni-Kale

Turiștii ruși în trecere prin Crimeea se opresc și se fotografiază cu Obeliscul, fără să dea prea mare importanță ruinelor vechii așezări antice din spatele lui, lăsate din totdeauna în paragină și fără să treacă pe la Yeni-Kale, fortăreața otomană concepută de un arhitect italian convertit la islam și care a fost gata la 1706. Păstrată în stare bună, dar abandonată de autorități, Yeni-Kale adăpostea în mod normal peste 1000 de soldați otomani și tătari și a fost cucerită de ruși în timpul războiului din 1768-1774.

Kerci a fost mereu o fortăreață militară, pentru că aici se află intrarea în Marea Azov, dar actualii locuitori ai orașului n-au văzut niciodată până acum atâția soldați și atâtea mașini și echipamente de război, nici măcar la defilările de pe vremea URSS.

Kerci, Crimeea 2016: publicitate de Ziua Grănicerului

Kerci, Crimeea 2016: publicitate de Ziua Grănicerului

Pentru Moscova, Strâmtoarea Kerci este o prelungire a regiunii Nord Caucaziene spre Crimeea, unde se află în mod tradițional flota rusească din Marea Neagră. Strâmtoarea este punctul de intrare dinspre Marea Neagră prin Azov spre Marea Caspică prin fluviul Don și canalul Volga-Don (Volga se varsă în Marea Caspică).

Rusia a proiectat încă din secolul trecut o altă legătură și mai consistentă între Europa și regiunea caspică, prin podul feroviar și rutier care va trece peste Strâmtoarea Kerci. Acum, acest pod a devenit o urgență pentru integrarea Crimeei, anexată de Rusia, dar pe termen mai lung,

​ Moscova își imaginează că pe aici ar putea trece una dintre rutele terestre care vor lega China, prin Kazahstan și Marea Caspică de Europa. Deocamdată acest culoar e blocat între Crimeea și Ucraina și va rămâne așa până când Kievul va ajunge la un comprimis cu Moscova.

Podul le dă un sentiment de speranță celor din Kerci. Natalia și familia ei au o companie de transport cu două camioane pe care le conduc, soțul și socrul ei. După ce podul va fi gata, mica firmă ar putea lua avânt crede Natalia, care altminteri e destul de temătoare și precaută, recunoscând totuși că viața s-a complicat mult după anexare, pe care o numește „unificare”. Mama ei care are 65 de ani a fost, de asemenea, bucuroasă la început, pentru că Moscova i-a dublat pensia la 9000 de ruble, dar moneda rusească s-a devalorizat puternic în ultimii doi ani și venitul ei înseamnă doar 120 de euro. Așa că, înflăcărarea i-a trecut, mai ales că aproape totate alimentele și-au dublat prețul.

Kerci, Crimeea 2016

Kerci, Crimeea 2016

Natalia a terminat facultatea la Simferopol, dar e născulă la Kerci și n-ar vrea să plece din oraș, ea și soțul ei își dau încă seama, că acum nu mai pot să-și cumpere un apartament aici și se gândesc să se mute la Krasnodar, de partea cealaltă a mării, unde apartementele sunt cu mai mult de 20% mai ieftine. Afacerea lor e la început și chiar dacă au relații în toată Crimeea, nu se așteaptă să devină peste noapte bogați, fiindcă au făcut datorii pentru a porni compania. Mulți oameni din zona Siberiei își vând tot ce au acolo și vin în peninsulă, ceea ce face ca prețurile caselor să crească.

Kerci, Crimeea 2016

Kerci, Crimeea 2016

Kerci e însă un loc dezolant, blocurile vechi se decojesc ca niște cepe uitate prea mult la soare, plaja locală e o prelungire a trotuarelor, apa mării e murdară din cauza celor cinci porturi care funcționează în jur și a industiilor care altă dată ofereau multe locuri de muncă. Trandafirii și florile roze de rododendron împrospătează atmosfera, în jurul străzii pietonale sunt vreo trei cafenele cochete, pe lângă berării și magazine care oferă în special mărfuri la mâna a doua, dar localnicii nu sunt deloc veseli.

Kerci, Crimeea 2016

Kerci, Crimeea 2016

Gleb are 27 de ani, lucrează la una din cafenelele dichisite din centru și spune că viața lui „nu s-a schimbat de loc după unificare, nici în bine, nici în rău”, cu toate că se aștepta „cel puțin să câștige mai bine”.

În schimb Alexei Bogdanovici, agent maritim e fericit că în sfârșit a venit „vremea” lui, nu doar că acum Crimeea s-a întors în Rusia, dar și orașul a devenit mai plin de viață. E îmbrăcat în tricou marinăresc mulat peste pieptul lat și bicepșii deformați și e încântat de cum arată și de mașina scumpă pe care o conduce. „Lucrurile merg mai bine pentru mine de la unificare. Cunosc multă lume, știu să mă descurc și câștig incomparabil mai bine decât înainte”. Bogdanovici vede totul în culori vesele: „Kerci a devenit un punct vital al peninsulei și toți locuitorii au de câștigat de pe urma faptului că aici s-a mutat centrul de greutate al Crimeei”.

Kerci,Crimeea 2016:șantierul naval

Kerci,Crimeea 2016:șantierul naval

Pentru el creșterea prețurilor pentru case e un semn bun, „e o dovadă că locul în care stăm e important și se dezvoltă”. E normal, de altfel, să crească, adaugă agentul maritim, pentru că la Kerci, la Simferopol și la Sevastopol trebuie să vină cu familiile o serie de oficiali, de ofițeri, de trimiși ai administrației centrale, de oameni care întrezăresc oportunități și care au conexiuni bune la diverse niveluri de decizie.

Kerci, Crimeea 2016: una din plajele orașului

Kerci, Crimeea 2016: una din plajele orașului

Cei care vor să se mute se gândesc poate, că la un moment dat nu vor mai vedea în fiecare zi elicoptere de atac, coloane de camioane militare care trec în viteză în spatele mașinilor de poliție cu girofarul pornit și că tot acest peisaj de război va dispărea și va lăsa locul tabloului idilic din perioada Uniunii Sovietice.

XS
SM
MD
LG