Linkuri accesibilitate

„Cine fură şi cine plăteşte” (Victor Ciobanu/Ziarul Național).

În ediția tipărită a „Ziarului de Gardă” aflați detalii despre cariera și averea Adrianei Bețișor, procurorul care „a reușit cea mai răsunătoare condamnare din istoria Republicii Moldova, cea a unui ex-premier (Vlad Filat)”. Cu un stagiu de cinci ani în Procuratura Anticorupție, Bețișor ajunge să gestioneze dosare de rezonanță. În 2012, ea a condus grupul de procurori care au efectuat percheziții în oficiile unor firme din rețeaua omului de afaceri Veaceslav Platon. În 2013 a gestionat dosarul penal pe numele fostului ministru al Culturii, Boris Focșa, suspectat de vânzarea ilegală a unor monumente istorice. Au urmat fraudele din sistemul bancar, cele mai importante dosare revenindu-i Adrianei Bețișor, inclusiv cele în care sunt vizați fostul premier Vlad Filat și primarul de Orhei, Ilan Shor. Până în 2015 Bețișor trăiește modest, declarând doar veniturile salariale, se arată în articol. În 2015, s-a căsătorit cu Dumitru Șubin, șef interimar al Direcției Antifraudă la FISC. La nuntă, cei doi soți funcționari au adunat nu mai puțin de un milion de lei, iar acuzatoarea de stat a intrat în posesia unui automobil nou, potrivit sursei citate. Un detaliu curios e că soțul Adrianei Bețișor ajunge în funcția de șef al Direcției antifraudă după ce fostul șef este reținut de CNA și Procuratura Anticorupție pentru luare de mită, iar din grupul de lucru care a gestionat cazul a făcut partea și Adriana Bețișor.

Petru Grozavu semnează în paginile „Ziarului de Gardă” un editorial despre vizita la Chișinău și Tiraspol a vicepremierului rus, Dmitri Rogozin. Autorul observă că vizita oficialului rus a coincis în timp cu mai multe evenimente importante pentru Chișinău: vizita unei noi misiuni a FMI, ajunul summit-ului NATO din Varșovia, la care Moldova a fost invitată și reluarea negocierilor în formatul 5+2 după o pauză de doi ani. Autorul amintește că în cadrul rundei de negocieri Tiraspolul și Chișinăul au semnat un protocol care „comportă riscuri serioase pentru Moldova” și că la mijlocul lunii, părțile ar urma să prezinte primele rezultate la o conferință de la Bavaria. „Teamă îmi e că Rogozin a venit nu pentru a redeschide piețele Rusiei în fața Republicii Moldova, ci pentru a se documenta cum stau lucrurile și a încerca să ”convingă” Chișinăul să nu se opună ”revendicărilor Tiraspolului”, punctează Petru Grozavu.

„Cine fură şi cine plăteşte” - un editorial semnat pe pagina web a „Ziarului Naţional” de Victor Ciobanu. „Ei fură, noi plătim” este „paradigma” actualei guvernări, afirmă Ciobanu. „Ei vor să fure în continuare. Numai că donatorii deja nu mai vor ca ei să-i fure”. Victor Ciobanu citează o declaraţie recentă a directorului de ţară al Băncii Mondiale, Alex Kremer, care atenţiona că o nouă fraudă bancară „este posibilă”, iar instituţia nu va acorda suport bugetar Republicii Moldova până când problema nu va fi soluţionată. „Deci, Banca Mondială nu va da bani, iată că și FMI a venit, dar riscurile de scoatere a banilor pe ușa din spate au rămas”, notează Victor Ciobanu. El observă că de trei ani guvernarea a sabotat semnarea unui nou acord cu FMI, pentru că avea nevoie să fie fără supraveghere. „Acum, după ce a făcut tot ce a vrut, zice că are nevoie de FMI. Nu cred. De bani – da, de FMI – nu are nevoie. Oricum, în acest an bani nu vor fi”, încheie Victor Ciobanu.

Decizia Partidului „Acţiune şi Solidaritate” (PAS) de a o înainta pe Maia Sandu la Președinție „rupe un cerc vicios în interiorul căruia se pomeniseră ostatice partidele de centru-dreapta, pro-europene cu pondere”, notează Igor Volniţchi într-un editorial pe „tribuna.md”. El observă că, în ultima vreme, acţiunile Maiei Sandu au început să aibă „consistenţă”. „Maia Sandu nu se mai limitează doar la a umbla pe la televiziuni şi a se văicări că, vezi Doamne, îi este milă de această ţară (...). Maia Sandu nu mai face politică doar pe facebook. A încetat să mai creadă în poveștile cu candidatul unic, nu se mai limitează doar la a număra bănuţii ce-i intră în cont „cinstit” şi la a raporta pe ce obiect de birotică concret s-a dus fiecare leu.” Igor Volniţchi subliniază că ideea candidatului unic „era şi este una bună”, doar că irealistă şi că „nici unul din liderii politici de centru-dreapta nu a avut şi nu are nici acum curajul să recunoască acest lucru”.

„Guvernul scoate la mezat active în valoare de 1,45 miliarde de lei”, titrează portalul „mold-street.com”. Va fi organizat concurs comercial pentru privatizarea a 15 întreprinderi de stat şi pachetul de acţiuni al statului dintr-o societate pe acţiuni, precum şi concurs investiţional pentru privatizarea cinematografelor din Făleşti şi Leova, scrie sursa citată. Ar urma să fie organizate şi licitaţii cu strigare pe piaţa reglementată, adică Bursa de Valori, la care vor fi propuse spre vânzare 23 pachete de acţiuni proprietate publică de stat. În articol se aminteşte că la prima rundă din acest an a fost acceptată privatizarea a şapte bunuri proprietate publică la preţ total de circa 313 milioane de lei.

Vlad Surcov semnează pe „independent.md” un editorial în care este vizat Vladimir Plahotniuc, pe care autorul îl numeşte „regizorul” politicii moldovene. „În mai puțin de doi ani, acesta a reușit să se auto-absolvească de responsabilitatea în privința dispariției miliardului, să-și înlăture sau să-și supună concurenții din lumea politică, și să pună în aplicare cunoscuta maximă divide et impera pentru a fărâmița și demoraliza opoziția.” Vlad Surcov consideră că democratul a regizat deja şi scrutinul prezidențial, care va fi „ultima scenă din actul final al tragi-comediei”. În opinia autorului candidatul liberalilor şi cel al comuniştilor vor juca rolul de „idioţi utili” care la un moment dat se vor retrage „în favoarea candidatului adevărat al lui Plahotniuc”. Pe arena de dreapta, Andrei Năstase se va bate împotriva regizorului, iar Maia Sandu va încerca să joace cartea moralizatoare în politică. Pe stânga, singura opțiune viabilă este liderul socialiștilor Igor Dodon, care, incontestabil, va ocupa primul loc la alegerile prezidențiale, însă doar în primul turul. „Plahotniuc va fi generos şi ne va comunica, la timpul potrivit, numele viitorului Preşedinte”, încheie Vlad Surcov.

Într-un editorial pe „timpul.md”, Moni Stănilă ajunge la concluzia că „legislația din Moldova nu luptă cu eradicarea sărăciei, ci cu eradicarea săracilor”. Fiecare lege nouă țintește săracii, notează autoarea, prezentând şi un exemplu - o iniţiaţivă a ministerului dezvoltării regionale care prevede că vecinii vor avea dreptul să ceară în instanță vânzarea apartamentului proprietarului care nu își plătește fondul de reparații. „Ce vor face acele familii nevoiașe, cu datorii la căldură și apă, cu bani insuficienți pentru cheltuieli, oameni care duc foamea. Cu ce vor plăti familiile nevoiașe, bolnavii, pensionarii?” se întreabă Moni Stănilă. „Moldova e o mare cămătărie care nu luptă cu sărăcia, ci sufocă săracii”, concluzionează autoarea.

XS
SM
MD
LG