Linkuri accesibilitate

De Ziua Deportaților un reportaj la Căușeni...

S-a adunat foarte multă lume aici, în centrul Căușeniului, deportați, copiii celor care au fost trimiși în Siberii de gheață, rudele lor. Trec printre această mulțime, amintiri mai triste, altele chiar groaznice.

Europa Liberă: Să ne spuneți ce vă mai amintiți despre anii deportărilor?

- „Chinuri grele mai mult. Dacă după opt ani am venit, apoi totul am simțit: frig, nevoi și foame. Țin minte că mama așa ne da câte o bucățică de pâine, dar corjiță, neagră.”

- „De mâncat ne-au dat ovăz, curgea apa din el. Și cartoafe mărunțele așa. Am tras zile grele. Ne-au pus doiarcă în ciubote de râzână, iarna cu picioarele goale.”

- „Amintiri scârboase și grele. Am fost o familie de cinci copii și ne-au ridicat în pustii goi și săraci, că părinții noștri nu erau acasă. Ne-au luat numai pe noi. Părinții ne-au ajuns din urmă, cu trenul cel de vite. Ne-au răsturnat acolo.”

Europa Liberă: Unde?

- „De la Kurgan la 300 de kilometri încă. Dacă noi eram copii, în cămeșuici cum ne-au luat, dimineața soldații, așa eram în cămeșuici. Alte haine nu aveam.”

Europa Liberă: Dar cine au fost turnătorii?

- „Oameni răi sunt toată vremea și toată viața. Era unul acolo, în sat, din Partidul Comuniștilor. Acela era. Foarte greu. Dar suntem mulțumiți că iată au făcut simbolurile acestea să ne aducem aminte nu numai noi, dar și copiii noștri. Măcar atâta. Suntem foarte mulțumiți de aceasta.”

- „Azi e Ziua Deportaților, o zi însemnată pentru noi, copiii care am rămas.”

Europa Liberă: Sunteți născută acolo, în Siberii de gheață?

- „Da. Bunelul a fost deportat în ʾ38, prima deportare. Pe urmă părinții au fost în ʾ49, a doua.”

Europa Liberă: Părinții au fost deportați. Ați aflat pentru ce au fost duși acolo?

- „Pentru că au fost oameni gospodari. Avere aveau că munceau.”

Europa Liberă: Politica stalinistă a reușit să deznaționalizeze pământurile acestea?

- „Desigur. Era o politică. Aceasta politica a fost.”

Europa Liberă: Pe dumneavoastră ce amintiri vă leagă de deportări?

- „La mine mama a fost deportată cu buneii. Bunelul a fost și judecat politic, șapte ani a stat.”

Europa Liberă: Ce ați reținut din cele povestite de mama?

- „Chinurile lor din Siberia, cum munceau. Și acolo s-au făcut gospodari. Au făcut casă și acolo, au muncit.”

Europa Liberă: Și cine i-a pârât, pentru că așa se zice?

- „Ei nu trebuiau ridicați, trimiși încolo. Dar au fost așa persoane de sat care se duceau și îi denunțau că „iaca aista e bogat, că are căruță cu boi sau cu cai, sau ce are acolo, un plug”. Și gata, aceştia se socoteau că sunt bogaţi, îi denunţau şi veneau noaptea, şi îi ridicau.”

Europa Liberă: Dar cine au fost denunţătorii? Activiştii de partid? Cine?

- „Da, de partid. Mama mi-a povestit că o femeie din Căuşenii Vechi s-a dus şi a denunţat. Noaptea au venit şi i-au ridicat, i-au dus la gară şi i-au suit în vagoane de vite, şi i-au dus în Siberia. Şi mi-a povestit cum pe drum, cum îi duceau, cum mureau şi copii, şi bătrâni, şi oameni, şi femei. Doamne fereşte! Erau femei însărcinate, în vagoanele celea năşteau, care mureau.”

Europa Liberă: De ce este important să se cunoască aceste lucruri?

- „Să nu se mai repete aşa lucruri, ce a făcut în anii aceia politica stalinistă.”

- „A fost greu. Nu vreau să-mi amintesc deloc.”

Europa Liberă: Atât sunt de dureroase amintirile?

-„Da. Când au venit să ne încarce, ne băteau cu picioarele şi cu automatele ne speriau. Nu vreau să-mi amintesc.”

Europa Liberă: 1854 de cetăţeni din raionul Căuşeni au fost deportaţi. Domnule preşedinte, Ion Ciontoloi, se zice că acest complex memorial ar fi de talie naţională. Cum v-a venit această idee? Şi dacă aţi calculat costurile sau totuşi suferinţele au costat mai mult?

Ion Ciontoloi cu președintele Nicolae Timofti la Căușeni

Ion Ciontoloi cu președintele Nicolae Timofti la Căușeni

Ion Ciontoloi: „Ideea a venit acum cinci ani. De ce anume complex memorial? A fost important ca fiecare nume al celui deportat să se regăsească pe plăcile acestui memorial. Este şi un semn de recunoştinţă pentru demnitatea şi verticalitatea de care au dat dovadă aceşti martiri ai neamului. Dar, totodată, este şi un simbol de memorie pentru generaţiile care ne vor urma să cunoască că nouă puţin, cu părere de rău, ne-au permis sovieticii să cunoaşte adevărul despre acele tragice vremuri. Şi cu atât mai mult generaţiile tinere aş vrea ca să cunoască şi să păstreze în memorie acele vremuri tragice. Mă refer în cazul de faţă la basarabenii căuşeneni. Şi ca aceste urgii, nedreptăţi să nu se mai repete.”

Europa Liberă: Printre cei prezenţi şi şeful statului, domnul Nicolae Timofti, care a participat la inaugurarea acestui complex memorial.

Președintele Nicolae Timofti

Președintele Nicolae Timofti

Nicolae Timofti: „Prin deportarea intelectualilor şi a elitei politice s-a curmat dezvoltarea istorică a culturii tradiţionale, a limbii şi valorilor româneşti, s-a creat o stare anormală de desconsiderare a populaţiei localnice, de desfiinţare a oricăror forme şi încercări de păstrare a specificului naţional. În această zi doresc să aducem un omagiu tuturor celor care nu au supravieţuit vremurilor groaznice, dar şi celor care au avut de suferit de pe urma deportărilor. Este de datoria noastră să învăţăm din trecut, pentru ca el să nu devină prezentul nostru. Să trăim şi să-i pomenim pe cei care au suferit. Vă mulţumesc.”

Amintiri despre o viaţă amară am cules în această zi aici, pe plaiurile căuşenene.

XS
SM
MD
LG