Linkuri accesibilitate

Despre eurofobie (Andrei Cornea/„22”).

O analiză publicată de revista 22 exprimă îngrijorări privind politica externă a României, care a înregistrat unele lovituri în ultima vreme. George Vișan se referă mai ales la eșecul proiectului românesc al flotei la Marea Neagră. Bulgaria l-a respins în ceasul al doisprezecelea, adică exact când președintele român Klaus Iohannis se afla la Sofia. „Într-o singură zi, scrie Vișan, calculele României au fost aruncate în aer din cauza războiului între palate din Bulgaria, a presiunilor rusești și mai ales a incapacității diplo­ma­ției românești de a identifica și prognoza instabilitatea instituțională și politică a vecinului de la sud de Dunăre. Preșe­din­tele Iohannis a trebuit să retracteze poziția României înainte de a părăsi țara vecină, transformând ideea unei grupări navale NATO într-o simplă inițiativă pentru an­trenament și aplicații comune – o umi­lință de proporții pentru un șef de stat”.

A doua lovitură ar fi venit dinspre Turcia, care și-a relansat relația cu Rusia. Analistul de la 22 explică în ce capcană se află acum statul turc și că, deci, nu prea avea de ales, inclusiv după eșecul proiectului de colaborare la Marea Neagră. „Turcia este principalul par­te­ner strategic la Marea Neagră al Bucu­reș­tiului și între cele două state există o coo­perare militară destul de strânsă. Ankara consideră acțiunile rusești din Ucraina și anexarea Crimeei drept o amenințare la adresa securității și stabilității regionale. Detensionarea relațiilor ruso-turce reduce foarte mult opțiunile diplomatice ale Ro­mâniei în regiune și închide fereastra de oportunitate care a apărut după izbuc­ni­rea crizei din Ucraina”.

O lovitură pentru România este, indirect și, Brexit- adică rezultatul referendumului de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană. Andrei Cornea constată, în revista 22, ce proporții ia curentul eurosceptic, care tinde să devină eurofobie. Combustibilul care-l alimentează sunt ideile false sau distorsionate. Prin răspândirea lor s-a ajuns deja la Brexit. Iar efectele continuă, „așchii” din discursul „eurosceptic” sar în toate părțile și sunt culese chiar de oameni care nu sunt, în convingerile lor, anti-europeni. Își spun însă adesea: «populiștii și naționaliștii sunt, desigur, detestabili, dar nici UE nu e cum trebuie...» Și ur­mează o listă de recriminări la adresa UE, ca, de pildă: deficit de democrație, biro­crație excesivă, incapacitate de acțiune, înăbușirea libertății naționale, ba chiar și – mai ales pe la noi, în unele cercuri de dreapta – socialism, distrugerea naț­iu­nilor, ateism etc.” Andrei Cornea demontează cât poate în limitele unui articol. Eurofobii țipă, de pildă, că Uniunea înăbușe suveranitățile națio­na­le. „E foarte bine, spune el, că națiunile sunt [...] mai puțin libere să se încaiere și să-și facă rău la comanda unor elite iresponsabile; în schimb, cetățenii euro­peni au devenit mult mai liberi: ei pot circula unde doresc în spațiul comunitar, pot lucra, pot vinde și cumpăra, pot în­cheia afaceri nestingheriți oriunde în acest spațiu, pot avea chiar și aceeași monedă, dacă nu o au deja. Naționaliștii căpiază, deoarece pentru ei individul nu contează”. Andrei Cornea crede că Uniunea Europeană este „cea mai bună, mai pașnică, mai eficientă, mai liberă formă de guvernare multinațională și multietnică inventată vreodată de umanitate”. Ea „riscă azi să fie îne­cată de un potop de inepții”. În consecință: ar fi mai bine să rămână așa cum e, sau, cel mult, „cu două viteze”.

XS
SM
MD
LG