Linkuri accesibilitate

Schimbarea de echipă trădează slăbiciune şi dezorientare din partea unui premier care promitea să aducă în cabinet nume de marcă, selectate după criterii europene, ca la Bruxelles.

Premierul Dacian Cioloş a schimbat peste noapte patru miniştri: de la Transporturi, Comunicaţii, Educaţie şi Departamentul românilor de pretutindeni. Este cea mai mare remaniere a cabinetului său, ridicând la opt numărul miniştrilor demisionaţi din noiembrie până acum. Plus două rateuri. Recenta remaniere este prezentată drept o întărire a echipei guvernamentale, care se dispensează astfel de piesele ineficiente şi de slabă calitate. Schimbarea de echipă trădează, pe de altă parte, slăbiciune şi dezorientare din partea unui premier care promitea să aducă în cabinet nume de marcă, selectate după criterii europene, ca la Bruxelles.

Remanieri strategice

Numai cine nu a fost atent la declaraţiile din ultima perioadă ale primului ministru a fost luat prin surprindere. Premierul a făcut aluzia la o posibilă remaniere încă din luna aprilie. S-au vehiculat atunci diverse nume. Apoi s-a crezut că plecările precipitate şi succesive ale miniştrilor de la sănătate, cultură, muncă şi fonduri europene ar fi remanierea la care se gândea premierul. Aşteptarea altor schimbări mai radicale şi rapide (după Paşti, aşa se spunea) se lega de faptul că, pentru o mai mare vizibilitate preelectorală, PSD se lăuda că va lua în discuţie o moţiune de cenzură.

În replică, PNL a început întrevederi prospective cu politicieni din UNPR, în vederea fuziunii pentru alegeri. Se pare că obiectivul era să spargă majoritatea parlamentară a grupului PSD-Alianţa liberal democraţilor-UNPR pentru ca eventuala moţiune să eşueze. Era suficient să clintească o cărămidă din această construcţie pentru ca ea să se prăbuşească.

Până la urmă, pentru că a negociat doar supravieţuirea şefilor, a clătinat tot zidul, provocând implozia UNPR: parlamentarii partidului sunt încremeniţi între PSD şi PNL, într-o dilemă care i-ar putea face să nu-şi mai găsească locul pe viitoare liste electorale. PNL a renunţat la prezumtiva majoritate parlamentară preelectorală, adică la fuziunea cu UNPR atunci când şi PSD a anunţat că nu mai are de gând să provoace căderea guvernului printr-o moţiune de cenzură. Guvernul Cioloş poate guverna liniştit până la alegeri.

Demisii şi demiteri. Lista scurtă

Cea mai previzibilă demitere a fost cea a ministrului Curaj. Acesta a părut să se străduiască mai tot mandatul să temporizeze deciziile comisiilor de etică şi de atestare a titlurilor academice în privinţa plagiatelor doctorale. Adrian Curaj avea legături cu nebuloasa academică a serviciilor secrete, domeniu pentru care pare să-i fi fost recunoscător fostului vicepremier Gabriel Oprea, profesor şi şef de doctorate acolo. Dacă ne uităm pe lista de doctori şi doctoranzi ai acestei Academii, înţelegem de ce ministrul Curaj a descurajat activitatea comisiilor de atestare doctorală. Nu e mai puţin adevărat că principala ţintă a acestora părea să fie fostul premier Victor Ponta şi numai el. Abia zilele trecute s-a anunţat decizia de anulare a doctoratului acestuia. Desigur, comisiile cu pricina ar trebui să analizeze şi doctoratele altor membri ai guvernului sau înalţi demnitari. În primul rând pe cel al lui Petre Tobă, ministrul de Interne.

Rămâne de văzut dacă o va face noul ministrul, Mircea Dumitru, rector al Universităţii din Bucureşti, universitar venit din zona de influenţă a grupării Liiceanu căruia i-a fost, cândva, subaltern la Editura Humanitas şi actualmente îi este prieten. A fost şeful comisiei de etică pe când Victor Ponta avea suficientă putere să sfideze evidenţa furtului intelectual. A rezistat presiunilor dovedind că, la o adică, se poate lua de guler cu impostorii, chiar dacă aceştia îi sunt superiori ierarhic.

A fost schimbat şi Marius Bostan, ministrul Comunicaţiilor căruia premierul îi reproşează, abstract şi ambiguu, că nu a reuşit să facă sistemele de comunicaţii mai eficiente. Probabil că era un fel subtil de a-i reproşa şi proasta comunicare cu presa în ultimele zile, după straniile afirmaţii pe seama profesorilor şi educaţiei din România. Oricum, acestora li se adaugă şi incoerenţa decizională şi incapacitatea de a reduce sau a elimina incompatibilitatea între sistemele de operare şi comunicare din instituţiile statului.

De câteva zile, presa relatează despre sincopele accesului la baza de date a Casei de Sănătate şi imaginea cozilor imense făcute de bolnavi sau asistaţi la direcţiile de sănătate şi primării face ocolul televiziunilor şi internetului. Impasul a fost produs de faptul că serverele administraţiei publice locale nu pot comunica cu cele ale caselor de sănătate şi nici cu cele ale internelor. Pe de altă parte, guvernul tocmai a lansat o campanie de reducere a birocraţiei, anunţând simplificarea procedurilor. Simplificarea presupune o funcţionare ireproşabilă a sistemului de comunicaţii dintre instituţii. Se pare că, în practică, bunele intenţii produc rezultate comice. Debirocratizarea este deocamdată un frumos proiect de ţară care nu poate fi transpus la scară naturală pentru că, printre altele, fostul ministru trebuia să se certe cu presa pentru o gafă făcută prosteşte. Ministru interimar e Dragoş Tudorache, omul premierului, fost şef al cancelariei, pus acolo să facă posibilă, printre altele, comunicarea cu românii din diaspora, înainte şi mai ales în timpul alegerilor parlamentare.

Un rol similar va avea şi ministrul de la Departamentul românilor de pretutindeni. Anterior, şeful acestui departament a fost Dan Stoenescu, diplomat cu experienţă la Externe şi fost fondator al Ligii tinerilor români de pretutindeni. El va fi înlocuit de Maria Ligor, şi ea diplomată de carieră, fost ambasador al României în Canada. Crucială pare să fie experienţa europeană: Maria Ligor a fost director general pentru Afaceri Europene între 2003-2006, unul dintre înalţii funcţionari care au negociat condiţii de aderare cu Uniunea Europeană. Dacian Cioloş o prezintă drept o profesionistă a comunicării cu românii din diaspora pentru că a fost ambasadoare şi în Spania, aşadar cunoaşte două ţări predilecte ale migraţiei româneşti, deşi tocmai ambasadele din astfel de ţări au fost blamate pentru lipsa de comunicare dintre ţară şi diaspora. Pare să nu ştie că excelenţele lor nu au vreme de problemele de zi cu zi, în ţări ca Spania sau Italia unde românii muncesc, de multe ori, în condiţii de sclavaj. Cioloş spune că-şi doreşte o accelerarea a activităţii, pentru a-i informa pe români de posibilitatea votului prin corespondenţă şi pentru a pregăti votul în circumscripţii. „Vrem cât mai multe posibilităţi pentru cei care vor să se întoarcă sau să facă afaceri în ţară,” conchide premierul. Aşadar niciun plan în legătură cu mulţii migranţi economici din aceste ţări şi nici cu românii a căror soartă după ieşirea din Marii Britanii din Uniunea Europeană pare să fie în cumpănă.

Singurul care a apucat să-şi dea demisia înainte să fie dat afară oficial a fost ministrul Transporturilor Dan Costescu. Dacian Cioloş spune că e nemulţumit de tergiversarea unor proiecte de infrastructură şi de nereformarea Companiei de drumuri, locul unor mari tunuri financiare din ultimii ani, mare consumatoare de bani europeni şi bugetari, plină de directori plătiţi regeşte şi dosare de corupţie. DNA a investigat Compania pentru atribuirea preferenţială a unor contracte. Compania are buget anual de aproape două miliarde de euro. Un director regional spunea anul trecut că mai-marii Companiei şi-au construit palate şi au în conturi milioane de euro din mita pentru contractele primite pe sprânceană. Curtea de Conturi a consemnat sistematic neregulile vecine cu Codul Penal din gestiunea Companiei. Dan Costescu a preferat să tergiverseze lucrurile, aşa cum a făcut-o şi cu companiile falimentare din transportul feroviar. De altfel, el a fost director general la CFR SA. Recent le transmitea celor nemulţumiţi de calitatea transportului cu trenul că acesta este un lux şi că românii trebuie să scoată mai mulţi bani din buzunar dacă vor să-l folosească. Poate că această mentalitate este de vină că CFR SA a avut mereu datorii imense la buget. Dan Costescu a temporizat şi privatizarea CFR Marfă, spunând că nu cu orice preţ. În 2015, compania a acumulat datorii de 500 de milioane de lei. O nouă încercare de vânzare a companiei va avea loc anul viitor. Noul ministru, Sorin Buşe, a fost director la Renault Dacia iar numirea lui este o promisiune implicită că autostrada Mioveni-Sibiu, condiţie a rămânerii concernului francez în România şi motivul pentru care au ieşit, în martie, opt mii de angajaţi în stradă, a intrat în linie dreaptă. De asemenea, e posibil ca el să livreze proiecte pentru orizontul anului 2020, pentru a prinde finanţări europene. Autorităţile tocmai au lansat ideea proiectului de ţară iar o infrastructură modernă şi extinsă este una dintre priorităţi. Numirea noului ministru pare legată de speranţa ca proiectul să fie adoptat de toate partidele şi transformat în program de guvernare pe termen lung. Desigur, dacă şi alte partide, în afara PNL-ului, vor fi de acord să renunţe la propriile priorităţi, pentru a le adopta pe ale lui Klaus Iohannis.

Cine se antrenează la vestiare

Este neclar de ce pe lista miniştrilor schimbaţi nu au fost alte nume. Unii spun că ministrul agriculturii Achim Irimescu merita cu asupră-de-măsură să fie trimis acasă după gafele repetate făcute în timpul mandatului. El a spus (fără a oferi vreo probă) că membrii guvernărilor trecute au expatriat miliarde de euro, că marile lanţuri comercial vând sistematic alimente ieşite din termen, că terenurile agricole nu mai trebuie date pe mâna străinilor. A fost susţinător al legii protecţioniste care obligă marii retaileri să pună la raft cel puţin 51% marfă românească. A fost acuzat de fermieri că întârzie, pentru că nu se implică suficient, plata despăgubirilor şi a subvenţiilor. A provocat falimentul unui producător autohton de lactate spunând că marfa lui ar fi vinovată de moartea unor bebeluşi. Singura moţiune simplă votată împotriva unui ministru în ultimii ani a fost Cel mai mare dezastru în agricultura românească din perioada post-decembristă, inițiată de parlamentarii PSD și ALDE. Cu toate acestea Achim Irimescu este considerat în continuare un profesionist şi-şi păstrează fotoliul.

De asemenea, ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru, numit în aprilie, a avut mari dificultăţi de comunicare cu sindicatele pe tema noii grile salariale. El are probleme cu declaraţiile de avere şi interese, altminteri bine garnisite cu conturi de economii şi multe interese. În ele nu apar însă toate sursele de venit. De pildă nu se menţionează numirea lui în consiliul de administraţie al Consiliului de Supraveghere al Fondului Român de Contragarantare SA. De asemenea sunt diferenţe între declaraţia de avere de anul trecut, când era consilier de stat la cancelaria primului-ministru, şi cea publicată ca ministru.

Nici viitorul ministrului Justiţiei, Raluca Prună, nu părea sigur. Ea a făcut o nefericită afirmaţie referitoare la „luxul teoretic al drepturilor democratice”, a produs o ordonanţă care ocoleşte decizia Curţii Constituţionale în materie de interceptări, a propus prin ordonanţă modificări ale codurilor penal şi de procedură, procedură considerată anticonstituţională. A stârnit proteste şi indignare din partea magistraţilor în multe alte situaţii, fiind nu odată acuzată de neprofesionalism. Cu toate acestea, activitatea ei pare să-l mulţumească pe premier. Ca şi activitatea ministrului Culturii Corina Şuteu,. Aceasta, deşi de două luni în funcţie, nu a reuşit să rezolve conflictul de la Opera Naţională care a avut, încă de la început, un pronunţat accent naţionalist-şovin. Nu l-a rezolvat, dar nici nu a criticat derapajele xenofobe.

Sentimentul este că guvernul s-a decis să schimbe roţile din mers, însă fie ar fi trebuit să schimbe mai multe roţi, fie a schimbat nişte roţi greşite. Indiferent ce va fi, premierul Cioloş are perspective luminoase după alegerile din toamnă. După propriile spuse, se înţelege perfect cu preşedintele Iohannis, cu care stă de vorbă săptămânal, străduindu-se să-i fie mereu pe plac. Preşedintele însuşi sugerează, spre indignarea PSD, că preferă un premier tehnocrat şi după alegeri, dacă nu se va putea alcătui o majoritate. Liviu Dragnea pare să vâneze postul, dar Dacian Cioloş îi stă în cale. Iar Alina Gorghiu, co-preşedinta PNL, a anunţat deja că Dacian Cioloş are profilul ideal pentru un premier liberal. Cariera lui Cătălin Predoiu e în cădere liberă. Şefii de la partid l-au pedepsit pentru eşecul de la locale, dar şi pentru libertatea de a se crede lider de opinie, asumându-şi de unul singur lupte şi adversari politici.

XS
SM
MD
LG