Linkuri accesibilitate

Interviul dimineții cu analistul politic de la Chișinău.

Vicepremierul rus Dmitri Rogozin, reprezentantul preşedintelui Putin pentru regiunea transnistreană, urmează să-şi înceapă astăzi o vizită în Republica Moldova, în cadrul căreia va avea întâlniri la Chişinău şi Tiraspol. În timp ce oficialii moldoveni îşi leagă „mari speranţe” de această vizită, privind eventuala „resetare a relaţiilor economice” şi reimpulsionarea negocierilor pentru o soluţie a conflictului transnistrean, mai multe voci critice văd cele ce se întâmplă în culori mai triste.

Nicolae Negru

Nicolae Negru

Punctul de vedere al analistului Nicolae Negru, de exemplu, în convorbirea matinală de astăzi.


Europa Liberă: Dle Negru, vizita programată pentru astăzi şi mâine la Chişinău şi Tiraspol a vicepremierului rus Dmitri Rogozin, reprezentantul special al preşedinţiei ruse pentru regiunea transnistreană, aflat în fruntea Comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru cooperare economică, care se se întrunește în capitala Republicii Moldova, este o vizită de rutină sau contextul e mai special, din punctul Dvs. de vedere?

Nicolae Negru: „Nu, nu poate fi de rutină, fiindcă dl. Rogozin a lipsit de foarte mult timp aici, la noi, în Republica Moldova. E o vizită care, din punctul meu de vedere, anunță o nouă etapă în relațiile dintre Moscova și Republica Moldova. E legată probabil de alte planuri ale Moscovei față de Republica Moldova. Dintr-o dată dl Medvedev, Moscova s-a interesat de starea economiei Republicii Moldova, mă refer la întâlnirea lui Medvedev cu dl Filip în cadrul summitului CSI. Dl Medvedev s-a arătat îngrijorat, dar o fi uitat că Rusia a contribuit la starea economică a Republicii Moldova atunci când a instituit embargouri în legătura cu semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Pentru Chişinău nu este chiar cea mai fericită perioadă în procesul de negocieri privind reglementarea conflictului transnistrean. Cum aţi spus și Dvs., Chişinăul a fost pus în off-side, după ce Germania, care deține președinția OSCE, a găsit „înțelegere nu numai în SUA și UE, ci și în Ucraina” atunci când a decis să preseze Chişinăul să cedeze într-o serie de chestiuni principiale. De fapt, care sunt compromisurile la care este „îndemnat” Chişinăul?

Nicolae Negru: „În primul rând, însuși conceptul acestor cedări este un compromis. Chișinăului i se spune să cedeze, să facă anumite concesii separatiștilor de la Tiraspol în direcția acelui statut politic pe care abia urmează să-l elaboreze și să fie aprobat în cadrul acestor negocieri în formatul „5+2”. Adică, să li se acorde transnistrenilor anumite privilegii, anumite beneficii de care se bucură, de fapt, cetățenii unui stat recunoscut. Transnistria nu este un stat recunoscut și de aceste beneficii transnistrenii trebuie să se bucure atunci când se va ajunge la un compromis, se va elabora acel statut politic despre care vorbim. Mă refer acum la posibilitatea transnistrenilor de a circula, de exemplu, în străinătate cu automobilele lor. Ei pot să circule în străinătate cu automobilele lor doar dacă aceste automobile poartă plăcuțe de înmatriculare legale, adică eliberate de Chișinău. Acum ei vor să călătorească cu plăcuțele lor, să fie recunoscute plăcuțele lor și să fie recunoscute și documentele de studii eliberate de instituțiile lor de învățământ. Dar lucrul acesta ar însemna de facto o recunoaștere a statului transnistrean, ceea ce din punctul meu de vedere nu este logic.”

Europa Liberă: Spuneţi, dle Negru, că măsurile pe care este presat Chişinăul să le accepte (și iată aceste două lucruri practice despre care vorbeați mai sus fac parte din aceste discuții) nu au darul să îi readucă pe transnistreni în câmpul legal, politic, economic, educațional al Republicii Moldova. Dar atunci spre ce altceva sunt îndreptate sau ce efecte pot avea?

Nicolae Negru: „Referindu-mă la măsurile de mai sus sau la concesiile de mai sus – nouă ni se spune că în felul acesta apropiem malurile Nistrului, dar tocmai facem invers. Cum apropiem malurile Nistrului dacă transnistrenii prin aceste concesii devin tot mai puțini dependenți de Chișinău? În cazul de față putem vorbi nu de apropiere, dar de un divorț civilizat dintre Republica Moldova și o parte a teritoriului ei – regiunea transnistreană. Și acum apare întrebarea: cine ar fi interesat în acest divorț civilizat? Tiraspolul este interesat. Tiraspolul chiar la venirea dlui Șevciuk în funcția de așa-zisul președinte a Republicii transnistrene, el a propus această idee, el a zis că Chișinăul și Tiraspolul trebuie să divorțeze civilizat. Dl Rogozin, as-propos, care vine azi la Chișinău a fost prins la Aeroport cu listele de semnături în favoarea desprinderii Transnistriei de Republica Moldova și alipirii la Rusia. Prin urmare, Transnistria este interesată de divorț civilizat, Rusia ar putea fi interesată de divorț civilizat, nu este de înțeles cum ar fi, de exemplu, Germania interesată în acest divorț civilizat. Sau Germania nu înțelege încotro merg lucrurile sau are un anumit interes de a face pe placul Rusiei – asta am vrut să spun eu în articolul la care v-ați referit.”

Europa Liberă: Și lucrurile în viziunea Dvs. înspre ce merg? Ar putea să existe o situație în care, iată, să se facă cedări pe aceste chestiuni, iar în schimb Rusia să renunțe la embargouri, sau cum vă imaginați Dvs.?

Nicolae Negru: „Nu, nu cred că Rusia va renunța la embargouri. S-ar putea să se obțină anumite concesii, s-ar putea să ajungem la o situație când concesiile sau când acești pași nu vor mai ajuta la nimic, s-ar putea ca transnistrenii și Moscova să obțină toate concesiile și Transnistria să fie un stat nerecunoscut, dar să devină un stat de facto. De fapt, lucrul acesta nu duce nicăieri, o asemenea tactică nu duce nicăieri. Asta nu înseamnă că nu trebuie să negociem, trebuie să negociem, dar să negociem probleme concrete legate de circulația cetățenilor și această circulație trebuie să existe, dar iarăși în baze legale, în bazele legislației Republicii Moldova și în bazele legislației internaționale. Trebuie să existe legătură telefonică între Chișinău și Tiraspol, dar iarăși asta nu înseamnă că Tiraspolul trebuie să aibă prefixul său internațional, adică să fie considerat un fel de stătuleț alături de Republica Moldova.”

Europa Liberă: Totuși, cum ați remarcat și Dvs., vocile partenerilor implicaţi în procesul de negocieri par a fi devenit un fel de cor care insistă asupra unor lucruri inacceptabile până acum pentru autorităţile moldovene. De ce, de exemplu, iată şi Ucraina se alătură acestui cor care vrea legalizarea statu-quo-ului transnistrean acum?

Nicolae Negru: „Lucrul acesta este de înțeles pentru mine și cred că și pentru altă lume. Din punctul meu de vedere, probabil Ucraina crede că apărând la frontiera ei de est un stătuleț și un nou Kaliningrad ea ar putea într-un fel sau altul să-i determine pe transnistreni să se încadreze în hotarele Ucrainei. Dar mie mi se pare că este un vis irațional dacă există sau pur și simplu nu există o comunicare între Chișinău și Kiev și Kievul se lasă influențat de Berlin, se lasă influențat de președinția germană a OSCE.”

Europa Liberă: Și în cazul Bucureştiului, dl Negru, care salută „o agendă substanţială” la care s-ar fi ajuns pentru perioada imediat următoare, agendă „axată pe aspecte de relevanţă în apropierea celor două maluri”?

Nicolae Negru: „La întâlnirea dlui Lazăr Comanescu, ministrul de externe cu ambasadorul dl. Claude, reprezentat al Germaniei da, s-a vorbit despre sprijinul pe care Bucureștiul l-a manifestat; dl. Comanescu a salutat încheierea acestui protocol în cadrul formatului „5+2” de negocieri în problematica transnistreană, dar a vorbit de un echilibru și consider eu că dl Comanescu sugerează probabil că cedările unilaterale, concesiile din partea Chișinăului nu duc lucrurile într-o direcție bună.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, ministrul Economiei, Octavian Calmîc, a spus că îşi leagă mari speranţe de vizita dlui Rogozin şi de şedinţa la Chişinău a Comisiei interguvernamentale moldo-rusă pentru cooperare economică. „Piața rusă, a spus ministrul, „rămâne pentru producătorii moldoveni mai atractivă decât cea europeană, în timp ce mărirea exportului de pe piața europeană necesită investiții mari și rămâne o perspectivă mai îndepărtată”. Poate că, într-adevăr, dle Negru, se doreşte o „resetare relaţiilor economice” cu Rusia cu preţul unor cedări pentru Tiraspol?

Nicolae Negru: „E o iluzie. Dl. Calmîc își face iluzii și nu este primul care își face asemenea iluzii. Din punctul meu de vedere această vizită și în general schimbarea expresiei feței Rusiei este legată și de viitoarele alegeri prezidențiale în Republica Moldova. Moscova pur și simplu face un alt joc legat de problematica transnistreană și legat în general de orientarea europeană a Republicii Moldova, de viitoarele alegeri prezidențiale pe care Moscova le-ar putea influența mai mult dacă ar exista această comunicare între Moscova și Chișinău.”

Europa Liberă: Deci, spuneți că se mimează o îmbunătățire a relațiilor ca să se poată obține ceea ce vrea Rusia în alegeri prezidențiale, asta spuneți?

Nicolae Negru: „Da, eu asta spun că Moscova mimează o îmbunătățire a relațiilor ca să poată influența mai mult populația Republicii Moldova. Vă imaginați cetățeanul care va auzi că vor fi ridicate embargourile va zice că uite până la urmă s-a dovedit totuși că Chișinăul este vinovat de aceste embargouri. Eu cred că nu e vorba de o îmbunătățire a relațiilor, ci este vorba de o tactică a Moscovei care urmărește același scop de a menține Republica Moldova în sfera ei de influență prin diferite mijloace: prin negocierile transnistrene, prin concesiile pe care i le cere Chișinăului, dar iată și prin embargouri atunci când e comod Moscovei. Prin influența asupra electoratului și asupra candidatului care va fi ales la funcția de președinte al Republicii Moldova. Deci, sunt mai multe mijloace și consider că Moscova nu trebuie crezută nici atunci când promite ceva.”

XS
SM
MD
LG