Linkuri accesibilitate

Parlamentul a organizat a 7-a ediţie a Conferinței anuale „Cooperarea dintre Parlament şi societatea civilă”


Ca în povestea cu oul și găina, și aici întrebarea este: cine este primul?

Întocmind o listă de invitați, se poate spune că politicienii definesc în ultima instanță societatea civilă. Deși într-o lume ideală, reprezentanții acestei societăți informate, activă și implicată, adică societatea civilă, ar trebui să stabilească agenda politicienilor.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:56 0:00
Link direct

Reprezentanți ai organizațiilor obștești au păreri împărțite despre modul în care autoritățile dialoghează cu cei mai activi membri ai societății civile. Formatul instituit în 2010 de guvern, numit Consiliul Național pentru Participare, permitea ca inițiativele guvernării sa fie monitorizate în timp util astfel încât, la nevoie, să se poată interveni cu comentarii. Acest format și-a atras însă mai multe critici. Trezea nedumerire mai cu seamă modalitatea de selectare a organizațiilor invitate să facă parte din acest consiliu. Menținerea unei asemenea structuri, se arată într-un demers semnat de mai multe ONG-uri, ar putea duce la concentrarea vocii societății civile la câteva organizații. Vlad Gribincea, directorul Centrului de Resurse Juridice, organizație care împărtășește această poziție crede că nu este neapărat nevoie de o structură instituționalizată pentru ca părerea ONG-iștilor să se facă auzită:

„CNP nu a fost un lucru rău și eu sunt ferm convins de asta, pur și simplu, timpul lui, consider eu că a trecut. ONG-urile trebuie să fie suficient de profesioniste ca să-și poată promova mesajul. Nu singuri, fiindcă singuri să-ți promovezi mesajul este ireal, dar împreună. Eu credeam că societatea civilă este suficient de matură ca să-și asume acest rol, că vor putea să promoveze mesajul lor, cu condiția că există prevederi legale, și fără un astfel de paravan.”

Consultarea cu CNP, remarcă ONG-iști, nu poate fi considerată o consultare a societății civile, or, susține Gribincea, vocile din societate au fost și vor fi diferite. În opinia sa, în cazul în care se va păstra Consiliul Național pentru Participare, fiecărei organizații trebuie să i se dea dreptul veto, indiferent dacă este membru sau nu.

Dumitru Budianschi Director de Programe în cadrul Centrului Analitic Expert-Grup, le-a sugerat autorităților să formeze consiliul, cu precizarea că această structură nu este a societății civile, a cărei poziție trebuie să fie una independentă de orice format, crede expertul:

„Pentru parlament, eu aș sugera să pornim totuși cu ceea ce avem în concepție și dacă în următorul timp vedem că acele mecanisme nu sunt suficiente, găsim o altă soluție mai bună. Sunt total împotrivă la orice formă de a transforma CNP-ul sau orice altă instituție într-un organ reprezentativ care să preia vocea societății civile. CNP nu este un organ în care se iau decizii, din punctul meu de vedere.”

Din cei prezenți la discuții, marea majoritate au susținut totuși formarea unui nou Consiliu pentru Participare, cu condiția să nu fie un organ consultativ pe lângă guvern. Una din propuneri, bunăoară, a fost ca membrii să fie desemnați prin rotație, pentru a fi evitată concentrarea influenței unor persoane.

În timpul dezbaterilor, și președintele legislativului, Andrian Candu, a spun că indiferent de critici, este nevoie de un mecanism instituționalizat de comunicare:

„Dați-ne nouă posibilitatea să comunicăm cu acea platformă, poate ea nu este perfectă, nu se știe cum s-au ales membrii, dar cel puțin există o platformă. Poate ar trebui s-o elaborăm în așa fel încât s-o desăvârșim acea platformă, dar ea trebuie, avem nevoie de ea.”

Andrian Candu a făcut referire la Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, care, spune el, prevede mai multe platforme de comunicare, una dintre care este la nivel de societate civilă. În opina experților, de buna organizare a societății civile depinde și ulterioarele note de apreciere date guvernaților. Totuși, aceștia atrag atenția că autoritățile pot folosi instrumentele de consultare publică prevăzute de lege, or, dacă aceste norme ar fi respectate, treptat ar dispărea și nevoia unor structuri suplimentare de dialog cu reprezentanții societății civile.

  • 16x9 Image

    Tamara Grejdeanu

    Sunt parte din echipa Europei Libere din 2012 și în cei mai mulți ani de când sunt aici am povestit la radio despre oameni și preocupările lor, am scris despre educație, justiție și drepturile omului. În 2022 am trecut în departamentul digital și alături de cei mai faini colegi, sper că facem o treabă bună la moldova.europalibera.org.

Previous Next

XS
SM
MD
LG