Linkuri accesibilitate

„Problema noastră a fost și rămâne că nu putem construi un sistem de încurajare, dezvoltare și păstrare a talentelor cele mai diferite la noi în țară” (Alina Mungiu-Pippidi/România liberă).

Politicienii de la București adoptă legi riscante, contând pe faptul că le va corecta Curtea Constituțională. Analiza pe această temă a Laurei Ștefan, din revista 22, caută să repună lucrurile la locul lor: nu orice lege proastă e și neconstituțională, e anormal ca judecătorii constituționali să fie bombardați cu sesizări pe acte normative care sunt doar greșite. Unele sunt greșite din perspectiva consecințelor - Laura Ștefan pomenește modificarea Legii alegerilor locale, care au loc acum într-un singur tur -, altele sunt pur și simplu în neconcordanță cu alte prevederi legale – cazul legislației privind conflictul de interese. „Dacă parlamentul vrea să fie respectat, ar putea începe prin a încerca să câștige acest res­pect prin legislația pe care o adoptă în mod responsabil. Nu poți cere să fii res­pec­tat atunci când principalele apărări în fața oricăror critici sunt că n-ai știut ce votezi sau că, dacă ai decis prost, te bazezi pe Curtea Constituțională să rezolve problema”.

Scăderi la capitolul responsabilitatea politicienilor sunt însă și prin alte părți. Iulian Chifu scrie în Evenimentul zilei că, mult înainte de Brexit - referendumul britanic privind ieșirea țării din Uniunea Europeană - se generalizase căutarea vinovatului de serviciu, în special în eșecurile de politică internă. Ceva nu merge bine? Cetățenii sunt nemulțumiți? Bruxelles-ul e de vină. După ce britanicii au realizat că Brexit-ul le-ar putea aduce mai multe belele decât avantaje, premierul David Cameron, dar și ceilalți lideri de partide, indiferent că au fot pro- sau contra Brexit, sunt acuzați, și în țară, și la Bruxelles, că au provocat totul. Politicienii Marii Britanii vor plăti costurile, dar același lucru trebuie asumat și de liderii europeni, arată Iulian Chifu. Ei sunt datori cu un plus de responsabilitate a Comisiei Europene și a politicilor europene, cu remanierea Comisiei, ba chiar cu schimbarea ei completă și cu „reenergizarea proiectului european prin lideri credibili”. Este urgentă nevoie de democratizare și de scuturarea birocraţiei, de mai scrie în Evenimentul zilei.

În România liberă, Alina Mungiu-Pippidi comentează anunțul recent al președintelui Klaus Iohannis, că România e pe cale să formuleze un nou proiect de țară - unul care, insistă Mungiu-Pippidi - lipsește de vreun an și jumătate. Ea critică și faptul că, la un moment dat, misiunea a fost pasată Academiei Române, „instituție cu zero experți în politici publice” și care a scris, „sigur cu intenții bune, dar irelevant, sute de pagini”. După referendumul britanic, comentatoarea ține să reamintească unele lucruri: Oricât ar fi crescut insecuritatea în Europa și în lume, țara noastră este mai bine plasată și apărată decât oricând în istoria ei. Nu străinii sunt dușmanii noștri (...) Problema noastră a fost și rămâne că nu putem construi un sistem de încurajare, dezvoltare și păstrare a talentelor cele mai diferite la noi în țară”.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG