Linkuri accesibilitate

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Reacții internaționale și la Chișinău privind decizia cetățenilor Marii Britanii de a ieși din Uniunea Europeană. În ajunul conferinței din Bavaria pentru reglementarea transnistreană, președinția germană a OSCE îndeamnă Chișinăul și Tiraspolul să continue dialogul într-o cheie pozitivă. După mai mulți ani, Sovietul suprem de la Tiraspol a revenit asupra proiectului de lege ce stabilește ca obiectiv al negocierilor cu Chișinăul obținerea independenței regiunii transnistrene. Opinii de experți de pe ambele maluri ale Nistrului.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de ştiri și principalele evenimente ale săptămânii trecute:

Președintele Statelor Unite Barack Obama a afirmat vineri că respectă decizia britanicilor de a ieși din Uniunea Europeană și a asigurat că pentru Statele Unite atât Uniunea Europeană, cât și Marea Britanie vor fi în continuare parteneri indispensabili.

La Moscova, președintele Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă nu s-a amestecat, nu se amestecă și nu se va amesteca în alegerea Marii Britanii de a ieși din Uniunea Europeană. El a dat asigurări că autoritățile ruse vor face totul pentru a reduce la maximum efectele negative pe care Brexitul le-ar putea avea pentru economia rusă. Ministrul de finanțe Anton Siluanov a declarat că pentru Rusia „Brexit înseamnă în primul rând căderea prețului petrolului, slăbirea rublei și volatilitate mai mare pe piețele financiare”, dar a adăugat că „influența asupra economiei rusești va fi limitată”.

La Berlin, cancelarul Germaniei Angela Merkel a declarat că votul britanicilor pentru a părăsi Uniunea Europeană este „o lovitură dată procesului european de unificare”. Angela Merkel s-a declarat însă convinsă că Uniunea Europeană este „suficient de puternică pentru a găsi răspunsurile adecvate”.

Reprezentantul președinției germane a OSCE, Cord Meier-Klodt, a salutat progresele făcute de Chișinău și Tiraspol în aplicarea protocolului semnat la începutul lunii iunie, în cadrul negocierilor în formatul 5+2, la Berlin, reluate după o pauză de 2 ani. Cord Meier-Klodt s-a aflat joi și vineri la Tiraspol și Chișinău pentru a pregăti conferința informală din Bavaria, în același format, de la mijlocul lunii iulie. La întâlnirea de joi cu Meier-Klodt, liderul transnistrean Evgheni Șevciuk a mulțumit președinției germane a OSCE pentru eforturile de a crea o atmosferă constructivă a negocierilor, dar a deplâns „deficitul unor proiecte coordonate în comun și reciproc avantajoase” care să poată fi semnate de părțile în conflict.

Într-o emisiune la postul oficial de televiziune din Tiraspol, Evgheni Șevciuk a dat asigurări că în Transnistria nu va fi foamete. În ciuda cizei valutare, admnistrația sa nu va admite și o criză a produselor alimentare, a spus Șeviuk, adăugând că problemele legate de importuri ar fi fost demult rezolvate dacă ramurile puterii ar fi luat prin consens măsurile anticriză la timpul potrivit. Administrația lui Șeviuk, pe de o parte, și, de partea cealaltă, majoritatea în Sovietul suprem afiliată holdingului Sheriff – principalul importator în regiune, se acuză reciproc de escaladarea crizei financiare și a celei economice. Lupta dintre tabăra lui Șevciuk și cea a companiei Sherif are loc pe fundalul viitoarelor alegeri prezidențiale din autoproclamata republică nistreană, programate pentru 11 decembrie.

Un recent sondaj de opinie efectuat în regiunea transnistreană de o agenție rusească arată că 86% din locuitori doresc unirea cu Rusia, în vreme ce independența este opțiunea a 9% din respondenți, iar reunificarea cu Moldova o vor doar 2%. Sondajul mai arată că în preferințele electorale dinaintea alegerilor din decembrie conduce spicherul Sovietului suprem, Vadim Krasnoselski, cu 24% din opțiuni, urmat de actualul lider al regiunii, Evgheni Șevciuk, cu 11%. Fostul lider al administrației transnistrene, Igor Smirnov, are și el o susținere de 7%, la fel ca și soția fostului șef al KGB-ului, Galina Antiufeeva. Sondajul a fost realizat în intervalul 2-9 iunie pe întreg teritoriul autoproclamatei republici, pe un eșantion reprezentativ de 1200 de persoane și are o marjă de eroare de 2,8%.

Ministerul moldovean de externe a somat Rusia să înceteze recrutarea ilegală în armata rusă a cetățenilor de pe teritoriul Republicii Moldova. Diplomația de la Chișinău i-a adresat o notă verbală ambasadei ruse în Moldova, după ce au fost observate acțiuni de recrutare în stânga Nistrului, în localitatea Ternovca, raionul Slobozia - semnalate de presa moldoveană. Ministerul de externe a declarat că acest caz și altele similare încalcă legislația națională, dreptul internațional și înțelegerile cu Rusia. Moscova are dificultăți în rotația și aprovizionarea celor 1 350 de militari din Grupul operativ al trupelor ruse din stânga Nistrului, după ce Ucraina a interzis anul trecut tranzitul forțelor ruse prin teritoriul său. Rusia a acuzat de mai multe ori autoritățile moldovene că ar împiedica accesul militarilor ruși, care încearcă să ajungă ca civili, cu avionul prin aeroportul Chișinău, la locul misiunii lor în regiunea transnistreană.

***

Europa Liberă: Așadar, cetățenii Marii Britanii au votat la referendumul din 23 iunie ca țara lor să iasă din Uniunea Europeană. Potrivit rezultatelor, 52% din alegători au votat pentru ieșire, iar 48% au ales rămânerea țării în UE. Decizia britanicilor a fost deplânsă de guvernanții altor țări din Uniunea Europeană, dar a fost salutată de liderii partidelor anti-UE din țările europene. Ce urmează pentru Maria Britanie, dar mai ales pentru Uniunea Europeană? Relatează corespondentul nostru la Bruxelles, Dan Alexe:

Întrebat vineri în sala de presă a Comisiei Europene, unde comenta rezultatul referendumului britanic, dacă ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană ar însemna sfârșitul Europei, președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a răspuns un scurt NU și a părăsit sala de presă.

Inițiativa le revine acum capitalelor celor 27 de țări rămase în UE și în special țărilor fondatoare ale Comunității Europene (urmată de Uniunea Europeană): Germania, Franța, Italia și cele trei din Benelux.

Acestea ar putea decide să meargă înainte cu o și mai strânsă federalizare și uniune politică, fără a mai aștepta ralierea țărilor reticente: cele nordice și cele est-europene.

Pentru Marea Britanie consecințele s-ar putea însă concretiza printr-o rapidă dezmembrare a țării.

Deja vineri dimineață, șefa guvernului Scoției Nicola Sturgeon a declarat că este inacceptabil din punct de vedere democratic ca țara ei să fie scoasă din UE împotriva voinței sale.

Nicola Sturgeon a spus că un nou referendum pentru independență este „foarte probabil”, astfel încât Scoția să rămână, sau să reintre, în UE fără Anglia.

Scoțienii au votat cu o majoritate de 62% pentru rămânerea în UE.

Este limpede apoi că ieșirea Marii Brirtanii din UE și fragilizarea întregii construcții europene blochează pe termen nedefinit orice tentativă de extindere a Uniunii.

Atât pentru țările din Balcani ca și pentru Turcia, Brexit pune capăt, pentru multă vreme, visului european.

Brexit este apoi un cadou perfect pentru Putin. Rezultatul negativ al referendului britanic și perspectiva, care acum pare inevitabilă, a ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană va afecta și sancțiunile UE impuse Rusiei, care expiră luna viitoare. Unele țări UE, precum Germania, Italia sau Ungaria, sunt oricum reticente prelungirii lor.

Marea Britanie era unul din cei mai fermi susținători ai menținerii sancțiunilor, însă anunțata sa ieșire din UE îi reduce acum cu totul influența asupra celorlalți 27 de membri.

Asta, combinat cu rezultatul negativ din Olanda, în aprilie, în legătură cu Acordul de Asociere UE-Ucraina arată în ce măsură un referendum în chestiuni complexe este primejdios pe fundalul creșterii populismelor în întreaga Europă.

Intr-atât de mari sunt incertitudinile și nesiguranța după Brexit, încât președintele Bulgariei Rosen Plevneliev a mers chiar până la a avertiza că dacă Uniunea Europeană se prăbușește, atunci există un risc major de război în Europa.

Un prim exemplu de potențial risc este declarația de vineri a vice-prim-ministrului Irlandei de Nord, Martin McGuinness, care a cerut un referendum pentru unirea regiunii lui cu Irlanda propriu zisă.

Dacă Marea Britanie ar încerca să prevină cu forța o unificare a Irlandei de Nord cu Irlanda asta ar risca să ducă la revenirea violențelor sectare și a valului de terorism care a zdruncinat Irlanda de Nord în ultimele decenii ale secolului XX.

Dacă și Scoția se declară independentă, pentru a putea rămâne în Uniunea Europeană, cum e foarte probabil, asta ar reduce Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord la Anglia și Țara Galilor.

Ironia este că în 2013, purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, declarase deja că Marea Britanie nu este câtuși de puțin o mare putere, ci doar o insulă, o insuliță pe care n-o ia nimeni în seamă.

Independența Scoției ar reduce acum Marea Britanie la o jumătate de insulă.

***

Europa Liberă: La Chișinău, rezultatele referendumului britanic au fost salutate de politicienii eurosceptici din Republica Moldova. Politicienii care au participat la o campanie de convingere a britanicilor să rămână în Uniunea Europeană, inclusiv premierul Pavel Filip, au spus că decizia britanicilor i-a întristat, dar nu a redus din dorința ca Republica Moldova să adere la Uniune. Relatează Diana Răileanu:

În ajunul referendumului din Marea Britanie, premierul Pavel Filip încuraja moldovenii din diasporă să-și convingă prietenii britanici să voteze pentru rămânerea ţării în Uniunea Europeană.

După aflarea rezultatului, primul-ministru a scris pe pagina sa de Facebook: „O zi tristă pentru Europa”, dar a insistat, totuşi, că „Moldova rămâne atașată parcursul său european, deoarece considerăm UE un proiect de succes şi ne dorim să facem parte din el, în baza reformelor, în anii următori”.

Preşedintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov, s-a arătat convins că votul din Marea Britanie va avea şi anumite consecinţe asupra politicii din Republica Moldova:

„Republica Moldova este o ţară mică, o ţară care poate să se mobilizeze şi să fie o mică participă a acestei Europe. În caz contrar, sigur că aspectul negativ el există şi confruntarea între Est şi Vest, confruntarea de viabilitate a ideii europene va exista. Eu sunt convins că vor exista foarte mulţi care vor specula aceste chestii: „Iată, vedeţi unde vă duceţi voi?” sau voci pesimiste că Moldova ca stat independent nu are şanse. Eu cred că noi trebuie să fim, în primul rând, realişti, Republica Moldova are nevoie de Europa aşa cum Europa are nevoie de Republica Moldova.”

Reacţiile la care s-a referit democratul Dumitru Diacov nu s-au lăsat aşteptate. La scurt timp după publicarea rezultatelor referendumului britanic, preşedintele formaţiunii Partidul Nostru, Renato Usatîi, a menţionat ironic că „sfaturile şi susţinerea morală a premierului Filip nu au ajutat Marea Britanie să rămână în Uniunea Europeană”, sugerând că eurointegrarea ar fi comodă politicienilor moldoveni sub paravanul căreia ascund ineficienţă şi hoţie.

Liderul Partidului Socialiştilor, Igor Dodon, s-a arătat convins într-o postare pe Facebook, că „Brexit înseamnă începutul sfârşitului pentru Uniunea Europeană”. „Moldova nu trebuie să fugă în urma unui tren care se desface şi pierde vagoane”, crede liderul Socialiştilor.

Nu s-a lăsat aşteptată şi replica liberalilor. Mihai Ghimpu scrie pe o reţea de socializare că „cei care se află astăzi în solda Kremlinului şi se bucură de acest Brexit, cerând Republicii Moldova să abandoneze drumul spre Europa, sunt împotriva unui viitor prosper, împotriva interesului naţional”. Dincolo de urmările politice, deputatul liberal Lilian Carp, crede că Brexit-ul va pune la grea încercare moldovenii care muncesc în Marea Britanie:

„Noi să nu uităm că avem cetăţeni ai Republicii Moldova care au şi cetăţenie română şi lucrează în Marea Britanie, iar în condiţiile în care se va revedea politica în ceea priveşte dreptul la muncă a cetăţenilor din Uniunea Europeană, e clar că aceasta va afecta o parte din cetăţenii noştri care muncesc în Marea Britanie”.

Până acum, majoritatea comentariilor despre referendumul din Marea Britanie s-au rezumat la cuvântul „incertitudine”.

Mai mulţi experţi, printre care şi Victor Chirilă de la Asociaţia pentru Politică Externă, cred că de acum încolo Uniunea Europeană va fi preocupată de propria supravieţuire. Iar cât priveşte Republica Moldova, continuă Victor Chirilă, aceasta s-a pomenit singură în faţa unor furtuni iminente.

***

Europa Liberă: Să adăugăm că și ministrul moldovean de finanțe, Octavian Armașu, a declarat că deplânge votul pentru Brexit, spunînd că e un lucru rău pentru întreaga civilizație umană. Într-un interviu pentru radio Europa Liberă, Armașu a mai spus că Republica Moldova nu va fi foarte afectată pentru că cele mai multe remitențe vin în această țară din partea de Est și din Sudul Europei. Mai mult, ministrul de finanțe crede că votul de joi al britanicilor nu va reduce dorința de integrare a Moldovei, dar acest vot ar putea fi exploatat de cei „de orientare pro-estică”.

***

Europa Liberă: Reprezentantul președinției germane a OSCE, Cord Meier-Klodt, a cerut autorităților de la Chișinău și Tiraspol să avanseze către înțelegeri concrete în chestiuni ca recunoașterea diplomelor de studiu transnistrene și a plăcuțelor de înmatriculare auto. Aceste teme de negocieri au fost convenite la reuniunea 5+2 de luna aceasta la Berlin. Cord Meier-Klodt, care încearcă să pregătească agenda unei noi reuniuni 5+2 luna viitoare în Germania, a vorbit vineri la o conferință de presă la Chișinău după două zile de discuții cu autoritățile de pe cele două maluri ale Nistrului. Relatează Valentina Ursu:

Fără a oferi prea multe detalii despre discuțiile purtate, ambasadorul Cord Meier-Klodt, reprezentantul special al președintelui în exercițiu al OSCE, spune că ultimele evoluții din reglementarea transnistreană sînt pozitive. Potrivit diplomatului german, întâlnirea în formatul „5+2”, care a avut loc la începutul acestei luni la Berlin, este un adevărat succes al părților implicate:

Cord Meier-Klodt

Cord Meier-Klodt

„Toți participanții formatului, Chișinău, Tiraspol, Moscova, Kiev, Washington, Bruxelles și OSCE, au semnat un protocol comun, ceea ce nu a fost posibil din 2011. Întâlnirea, precum și existența unui acord, pot fi considerate ca un adevărat succes, un succes comun al tuturor participanților. Ce înseamnă acest succes? Că vom rezolva conflictul transnistrean repede? Din păcate, vedem că nu. El înseamnă că, pentru prima dată, după o perioadă destul de lungă, am putut da un nou impuls procesului de soluționare a conflictului și că există o șansă reală de a implementa câțiva pași concreți în favoarea oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Eu cred că este un început, nu și un sfârșit. Rămâne foarte mult de lucru, dar am notat cu mulțumire că, în cadrul întâlnirilor, prim-ministrul Filip, liderul transnistrean Șevciuk, președintele Parlamentului Candu și șeful sovietului suprem Krasnoselski m-au asigurat că ei susțin continuarea implementării parcursului comun în baza protocolului de la Berlin.”

Cord Meier-Klodt amintește că în cadrul proaspetei reuniuni din Germania participanții în formatul „5+2” au convenit o foaie de parcurs, iar el se află în Republica Moldova pentru a evalua implementarea acestei foi.

Postul de radio Europa Liberă l-a rugat să explice de ce Chișinăului i se pun mai multe condiții care sunt interpretate de experți drept cedări. Este vorba despre cerința de apostilare a diplomelor de studii eliberate de instituțiile de învățământ din regiunea transnistreană, despre restabilirea legăturii telefonice și mai ales despre acceptarea plăcuțelor de înmatriculare cu însemne transnistrene. Experții sunt de părere că aceasta ar însemna un început de recunoaștere a autoproclamatei RMN, dar iată răspunsul oferit de Cord Meier-Klodt:

„Se vede că nu toate aceste aspecte au fost așa de simplu de soluționat. Și vedem că sunt și critici. Eu mi-am notat aceste critici. Probabil că trebuie să explicăm încă o dată și mai amănunțit această logică. Dar eu sunt convins: dacă aceste proiecte sunt înțelese corect, ele sunt în favoarea ambelor părți. Dacă să vorbim despre transporturi, acolo sunt și foarte multe alte aspecte care trebuie discutate. Referitor și la aspectul educației. Primele succese pot deschise ușa pentru alte rezultate foarte serioase și tangibile. Eu mă bucur foarte mult să văd acum, la începutul acestui parcurs, o nouă abordare care este foarte constructivă.”

Punând la îndoială efortul depus până acum, Cord Meier-Klodt a vorbit despre nevoia de a înregistra progrese care vor avea impact pozitiv pentru cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului: „Este o nouă abordare, un nou început, și nu un sfârșit”.

***

Europa Liberă: Să adăugăm că negociatorul-șef de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, a declarat într-un interviu recent că mediatorii internaționali la negocierile privind reglementarea conflictului transnistrean, citez, „urmează o idee utopică”, încercând să păstreze „granițele Moldovei sovietice”. Ignatiev a făcut declarația într-un interviu acordat regizoarei germane Steffi Wurster, care filmează un documentar despre misiunea de pacificare de la Nistru, a relatat agenția oficială de la Tiraspol Novosti Pridnestrovia. Potrivit aceleiași surse, Vitali Ignatiev a spus că negocierile nu vor aduce niciodată rezultate, dacă nu se va ține cont de „voința” exprimată de populația regiunii transnistrene la referendumul din 2006 pentru independență și apropierea de Rusia.

Între timp, Sovietul suprem de la Tiraspol a aprobat în prima lectură un proiect de lege, datând încă din perioada administrației lui Igor Smirnov, prin care se stabilesc anumite limite pentru negociatorii transnistreni și anume, faptul că orice negocieri cu Chișinăul sau cu actorii internaționali implicați în reglementarea transnistreană vor urmări în exclusivitate obiectivul recunoașterii independenței Transnistriei. De ce deputații au revenit abia acum, peste atâția ani, la acest proiect de lege? Ce s-a schimbat? Corespondenta noastră Lina Grâu a căutat un răspuns, discutând cu politologul și deputatul în Sovietul suprem de la Tiraspol, Andrei Safonov:

Europa Liberă: Dle Safonov, documentul despre care discutăm a fost elaborat acum câțiva ani. De ce anume acum legislatorii și-au amintit de el și care este rolul acestui document?

Andrei Safonov

Andrei Safonov

Andrei Safonov: „Încă de la începutul mandatului lui Evgheni Șevciuk acesta a rechemat proiectul înaintat încă de administrația precedentă a lui Igor Smirnov cu privire la principiile de purtare a negocierilor cu Republica Moldova. Problema a fost că Sovietul suprem, componența precedentă, la fel ca și fostul președinte Igor Smirnov, au reieșit din faptul că în cadrul dialogului cu Chişinăul oficial trebuie pus un anumit cadru, dincolo de care negociatorii nu vor avea dreptul să treacă în timpul negocierilor, acest lucru urmând să garanteze că compromisurile la care s-ar fi ajuns între Chişinău și Tiraspol nu ar fi adus atingere statutului de independență a Transnistriei.

În acest caz Evgheni Șevciuk, care a vrut dintr-o lovitură să restabilească relațiile cu Republica Moldova și să le aducă la un nivel de relații calde și prietenești, a considerat că o astfel de lege este un indiciu al faptului că cu Tiraspolul nu se poate ajunge la o înțelegere. În același timp rechemarea proiectului s-a înscris în cunoscuta lui tactică a pașilor mici, în cadrul căreia, așa cum au subliniat mai mulți experți, s-a făcut un șir de cedări unilaterale Chişinăului, din păcate fără să fi fost făcute compromisuri de răspuns.

Iată de ce atunci când a venit noua componență a Sovietului suprem și a început o revizie a proiectelor care au fost elaborate dar nu au ajuns să fie adoptate, a apărut pe agendă și proiectul cu privire la bazele procesului de negocieri cu Republica Moldova.

Trebuie să subliniem și faptul că procesele actuale pot fi puse în legătură și cu dialogul în formatul 5+2. În ce sens? După cum se știe, Statele Unite, Uniunea Europeană și, evident, delegația Republica Moldova consideră că în cadrul negocierilor trebuie să se treacă la discutarea chestiunilor politice, militare și de statut politic pentru Transnistria. La rândul său, Tiraspolul și Federaţia Rusă, care de facto este un aliat al Transnistriei în domeniul diplomației și politicii, reies din faptul că în primul rând trebuie discutate chestiunile din domeniul social, economic și așa mai departe, adică chestiuni ne-politice.

Pentru a stabili un cadru admisibil al compromisurilor și a face în așa fel ca orice posibil compromis să nu depășească acest cadru s-a și revenit la acest proiect. Iată de ce faptul că acesta a fost adoptat în prima lectură înseamnă că deși unele prevederi ar mai putea fi modificate, deputații ar mai putea ajusta unele nuanțe, totuși în mare conceptul a rămas același – păstrarea independenței Transnistriei.”

Europa Liberă: Acest document nu reduce posibilitatea de a obține careva rezultate pozitive în procesul de negocieri în formatul 5+2? Pentru că atunci când se stabilește un cadru foarte dur probabilitatea de a ajunge la un compromis scade…

Andrei Safonov: „În acest caz bineînțeles că trebuie să se țină cont de faptul că atât Chişinăul, cât și Tiraspolul au anumite poziții care pot fi calificate ca fiind destul de tranșante și poate pe undeva chiar dure. Dar acest lucru a început încă prin 2005-2006, când Chişinăul a adoptat legea binecunoscută din 22 iulie 2005 cu privire la statutul raioanelor din stânga Nistrului, iar apoi și în Transnistria a fost organizat un referendum cu privire la independență. Ulterior a fost propus Chişinăului proiectul acordului cu privire de prietenie și colaborare dintre Transnistria și Moldova. În 2008, pe data de 11 aprilie, fostul președinte Igor Smirnov l-a înmânat omologului său moldovean, acum deja tot fost președinte, Vladimir Voronin.

Așa că putem spune că și un document, și celălalt, și în cazul nostru și proiectul de lege cu privire la procesul de negocieri cu Moldova adoptat săptămâna trecută în prima lectură de Sovietul suprem, sunt consecințe ale relațiilor deloc simple care există dintre Republica Moldova și Transnistria.

Eu chiar aș adăuga că nici măcar nu este clar, dacă ar fi să fie purtate negocieri pe subiecte politice, în ce dimensiune geopolitică ar trebui ancorat acest dialog și reglementat conflictul – fie în cel european, așa cum insistă Chişinăul, care a semnat Acordul de Asociere și Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, fie în cel eurasiatic, cum insistă Tiraspolul, care și-a proclamat cursul către participarea la Uniunea Vamală și cea Eurasiatică.

Așa că deocamdată nu văd acel compromis real care ar fi fost propus și care ar da într-adevăr posibilitatea ambelor părți să ajungă la o înțelegere reală fără să-și piardă fața.”

Europa Liberă: Care este prognoza Dvs. legată de negocierile din perioada următoare, în lumina acestui proiect în curs de adoptare la Tiraspol?

Andrei Safonov: „Legat de procesul de negocieri, după cum se știe, judecând după ultimele informații, nu este foarte clar dacă conferința care era planificată la Bavaria va mai avea loc sau nu. Acesta este un moment.

Al doilea moment este că în opinia mea alegerile prezidențiale și din Moldova, și din Transnistria vor avea o influență foarte mare asupra mersului dialogului. Pentru că atunci când are loc o luptă pentru putere nimeni nu vrea să ia asupra sa responsabilitatea de a semna careva acorduri cardinale.

Iar al treilea aspect este legat de ce spuneam un pic mai devreme – dacă nu există o înțelegere cu privire la spațiul geopolitic în care poate fi obținut un compromis ambele părți nu se vor grăbi prea mult să semneze careva documente. Acest lucru înseamnă că o astfel de luptă nu foarte grăbită va continua, în pofida faptului că unii garanți, sau mediatori, sau observatori vor încerca să accelereze obținerea unor înțelegeri politice. Eu cred că mai e mult până la careva înțelegeri politice.”

Europa Liberă: Săptămâna trecută a fost publicat un sondaj realizat în Transnistria de o companie sociologică de la Moscova. Rezultatele sunt foarte interesante – sondajul vorbește despre faptul că cel mai probabil nu Evgheni Șevciuk va fi următorul șef al administrației transnistrene. Credeți că acest sondaj chiar reflectă stările de spirit ale locuitorilor din Transnistria? Sau Moscova încearcă să influențeze într-un fel opinia locuitorilor din regiune?

Andrei Safonov: „Cred că putem vorbi cu mare doză de probabilitate despre faptul că aceste cifre sunt reale. Aceste cifre cred că doar au scos la suprafață niște lucruri și așa destul de evidente. Pentru că administrația în perioada mandatului lui Evgheni Șevciuk a lucrat fără un plan de activitate, fără o echipă serioasă, fără careva experiență în domeniul administrării, fără a se baza pe opinia profesioniștilor. Adică în mare cred că putem afirma cu încredere că acest mandat se încheie printr-un eșec major. Așa că nu e nicio surpriză în ceea ce au spus sociologii de la Moscova. Ei nu au spus nimic nou.

În ceea ce privește atitudinea Moscovei, aici mai există un aspect. Spre deosebire de Igor Smirnov, care a avut posibilitatea să se întâlnească cu practic toți conducătorii Federaţiei Ruse, începând cu Boris Elțin și terminând cu Dmitri Medvedev și cu Vladimir Putin, pe Evgheni Șevciuk niciunul dintre conducătorii de vârf ai Federaţiei Ruse nu l-a primit pe perioada întregului său mandat la conducerea Transnistriei. Dmitri Rogozin nu se pune la socoteală, pentru că este de obligația lui în virtutea funcției să comunice și liderul Transnistriei, oricine ar ocupa această funcție. Iată de ce din punctul meu de vedere atitudinea Moscovei față de Evgheni Șevciuc este destul de critică.

Moscova are nevoie de un partener cu mult mai pro-rus, mult mai competent în calitate de conducător și bineînțeles un om care să asigure în Transnistria o dezvoltare stabilă și progresivă – sarcină cu care Evgheni Șevciuk, după cum vedem, nu s-a descurcat absolut deloc.”

Europa Liberă: Opinia politologului și deputatului în Sovietul suprem de la Tiraspol, Andrei Safonov.

***

Europa Liberă: Lina Grâu a căutat să afle și cum se vede de la Chișinău decizia Sovietului din Tiraspol de a reveni la proiectul de lege din 2011, adoptat deocamdată în prima lectură, și care limitează mandatul negociatorilor transnistreni, obligându-i să discute exclusiv despre recunoașterea independenței Transnistriei. Lina Grâu a stat de vorbă cu analistul politic Ion Tăbârță, de la Centrul de analiză și consultanță „Politicon”:

Europa Liberă: Ce înseamnă acest proiect de lege? De ce s-a revenit la el la Tiraspol? Știm că a fost inițiat cu ceva ani în urmă. De ce anume acum s-a revenit la acest proiect de lege și ce implicații are în negocierea cu Chişinăul?

Ion Tăbârță

Ion Tăbârță

Ion Tăbârță: „Da, într-adevăr, nu este o inițiativă nouă. Este o inițiativă care are aproape un deceniu, datează încă din ultimii ani de conducere a lui Igor Smirnov. Cel mai probabil inițiativa, cu ani în urmă, a venit ca o reacție la legea adoptată de Parlamentul Republicii Moldova în 2005, legea cu privire la faptul că reglementarea conflictului transnistrean poate fi făcută doar în cadrul integrității teritoriale a Republicii Moldova.

Atunci s-a dorit să se adopte o lege similară de către Sovietul suprem, așa-numitul parlament de la Tiraspol. Acum probabil această inițiativă a reapărut după schimbarea datelor problemei în procesul de negocieri a conflictului transnistrean.

Știm foarte bine că au fost reîncepute negocierile în formatul 5+2, se vorbește foarte mult despre anumite presiuni exercitate asupra Chişinăului, presiuni concertate atât din partea OSCE-ului, la conducerea căruia se află Germania, cât și a Federaţiei Ruse, pentru ca Chişinăul să meargă la anumite cedări pentru a debloca statutul raioanelor din stânga Nistrului. Și anume această deblocare, așa cum o văd partenerii externi, nu atât este în folosul Chişinăului. Probabil că Tiraspolul, pe filiera Moscovei, are și anumite informații că pot surveni anumite schimbări.

Și această inițiativă legislativă are probabil două aspecte. Primul aspect este că din start Tiraspolul dorește să se poziționeze dur în raport cu Chişinăul pentru ca să se discute la egalitate. Vedem că în acel proiect de lege se vorbește practic despre o independență a așa-numitei republici moldovenești nistrene, se negociază aspectele de îmbunătățire a situației post-conflict din 1992, un fel de normalizare a relațiilor dintre cele două maluri ale Nistrului. Și al doilea aspect ține mai degrabă de situația internă – Tiraspolul sau chiar Moscova dorește să se asigure că dacă în procesul de negocieri vor fi făcute anumite cedări sau vor fi luate anumite decizii în detrimentul regimului de acolo, atunci aceste decizii pot fi anulate pe motiv că ele trebuie să fie în conformitate cu legea respectivă.

Adică, dacă cumva la prima fază în procesul de negocieri, negociatorii de la Tiraspol ar putea greși, atunci prin intermediul acestei legi se pot aceste decizii anula și se poate reveni la starea negocierilor de dinainte de deciziile respective.”

Europa Liberă: Cum vedeți evoluând lucrurile acum, după reluarea negocierilor în formatul 5+2, odată ce va fi adoptată această lege la Tiraspol?

Ion Tăbârță: „Îmi vine greu să cred că această lege va modifica procesul de negocieri. Mai degrabă ține de o anumită poziționare tactică a Tiraspolului. Cu toții suntem conștienți că datele problemei sunt hotărâte în altă parte. La moment aceste negocieri au fost impulsionate de către marii actori, în particular de Germania. Tiraspolul nu este un jucător de sine stătător la aceste negocieri, el pur și simplu este împins în față. Posibil să fie și o decizie tactică a Federaţiei Ruse pentru ca la aceste negocieri poziția Tiraspolului să fie fermă și astfel să se încerce obținerea cât mai multor concesii din partea Chişinăului. Dar această lege poate să țină mai degrabă de o poziționare tactică a tandemului Tiraspol-Moscova în aceste negocieri care se prefigurează.”

Europa Liberă: Vreau să vă mai întreb încă un aspect legat de sondajul făcut public săptămâna trecută, realizat în Transnistria de o companie sociologică de la Moscova. Sondajul care vorbește despre faptul că cel mai probabil câștigător al alegerilor așa-zise prezidențiale din acest an va fi nu Evgheni Șevciuk, ci concurentul lui din partea Sheriff-ului, Vadim Krasnoselski. Cum poate fi interpretat sondajul respectiv? Așa o fi stând lucrurile în Transnistria, sau e o încercare din partea Moscovei de a determina o anumită decizie a electoratului din regiune în acest fel?

Ion Tăbârță: „Faptul că Evgheni Șevciuk scade în popularitate pentru nimeni nu este un secret. Evgheni Șevciuk plătește polița loialității sale față de Federaţia Rusă și față de acțiunile hazardate ale Federaţiei Ruse în ultimii ani din regiune - și mă refer aici la conflictul din Ucraina. Știm foarte bine consecințele acestei politici externe hazardate a Federaţiei Ruse pentru însăși cetățenii ruși și este evident că și cei care pur și simplu erau alimentați artificial din Federaţia Rusă suferă și ei anumite consecințe. Este foarte bine cunoscut că mulți oameni de afaceri, businessul din regiunea separatistă nu este foarte încântat de tot ce se întâmplă în domeniul politicului în regiunea transnistreană. Da este foarte important cine va veni în locul lui Șevciuk. Cel mai probabil Șevciuk va pleca. Îmi vine greu să cred că pe el va miza Federaţia Rusă. Federaţia Rusă cel mai probabil îl va sacrifica, îi va găsi ceva prin Crimeea sau prin altă parte și va miza pe o altă candidatură.”

Europa Liberă: Cum vedeți evoluând negocierile în formatul 5+2 în lumina acestui proiect care urmează să fie adoptat la Tiraspol? Vedeți careva progrese în viitorul apropiat?

Ion Tăbârță: „E foarte dificil să știm ce s-a întâmplat acolo cu adevărat. Pe undeva parcă aceste negocieri sunt transparente, dar totodată avem o anumită secretomanie asupra lor. Mulți chiar spun despre anumite capcane întinse Chişinăului de către marile puteri.”

Europa Liberă: Deci, la negocieri careva progrese în viitorul apropiat este puțin probabil să avem?

Ion Tăbârță: „Progresele pot veni doar dacă Chişinăul va merge la anumite cedări. Dacă Chişinăul va insista pe poziția sa, și el trebuie să insiste, că nu poate regimul de la Tiraspol să vadă anumite concesii de anumit ordin – s-a vorbit despre plăcuțe de înmatriculare acte de studii și așa mai departe – dacă în paralel nu vom avea concesii politice din partea Tiraspolului și a Moscovei. Dacă Tiraspolul și evident Moscova vor face anumite concesii politice în sensul începerii reglementării politice pentru întoarcerea teritorială și administrativă a regimului de acolo sub administrația Chişinăului atunci da. Dar dacă Chişinăului nu va merge pe linia de a cere concesii politice regimului de la Tiraspol înseamnă că Chişinăul greșește mult aceste negocieri”.

Europa Liberă: Opinia expertului Ion Tăbârță de la Chișinău, consemnată Lina Grâu.

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG