Linkuri accesibilitate

„Trebuie să găsim politicieni mai tineri şi să dăm oportunităţi să fie schimbate acele rădăcini vechi...”


La Vărzărești

La Vărzărești

La sfîrșit de săptămînă cu Europa Liberă, Valentina Ursu și interlocutorii ei săteni din Vărzărești, Victor Grebșnicov, fost consilier prezidențial, Simion Croitoru, om de afaceri din Portugalia.

Tot mai multe sunt vocile care spun că, după 25 de ani de independenţă, în Moldova întârzie să apară o clasă politică de calitate, capabilă să unească societatea divizată pe diferite subiecte sensibile, care ar putea să mobilizeze întreg potenţialul acestui stat pentru rezolvarea unor probleme cu adevărat vitale pentru întreaga populaţie. Despre speranţele risipite ale moldovenilor vorbim la acest sfârşit de săptămână.

La Vărzărești

La Vărzărești

Miliardul furat, dezastrul economic, deznădejdea şi lipsa de viitor, despre toate acestea vorbesc tot mai des trăitorii din mediul rural. La Vărzăreşti, un sat din raionul Nisporeni, am discutat cu câţiva localnici care deplâng situaţia în care s-a pomenit Moldova. Ei sunt de părerea că accesul la putere, la funcţiile principale în stat, în mare parte, au fost gândite şi sunt înţelese ca un proiect comercial.

„De când sunt bandiţii la putere, totul fură şi nu ajută oamenii cu nimic.”

Europa Liberă: Dar pe ei tot dumneavoastră i-aţi ales.

„Apoi dă, deodată sunt buni, până intră la putere.”

Europa Liberă: Dumneavoastră, când îi alegeţi, îi votați pentru că promit că vor face viaţa mai bună?

„Da. Oamenii se bucură că „facem, facem, facem” şi nimic nu fac.”

Europa Liberă: Dar ce aţi aşteptat să facă?

„Pensiile să le ridice, locuri de muncă. Tineretul pleacă, rămânem cei bătrâni şi nimic.”

Vărzărești

Vărzărești

Europa Liberă: La alegerile următoare cum veţi vota? Altfel decât aţi votat până acum?

„Nu se ştie încă.”

Europa Liberă: Cine merită să ajungă în Parlament? Cine merită votul cetăţeanului, ca să-l reprezinte în forul legislativ? Ca să fie deputat cine merită?

„Năstase se dezbate pentru popor, vor să-l înlăture. Acei care sunt pentru popor, aceia nu ajung. Ce folos dacă pe Plahotniuc nu-l poate înlătura nimeni? El este „бог земли”, este o vorbă? Şi oamenii vor, dacă nu se primeşte, că toţi sunt înconjuraţi, toţi sunt ai lor.”

Europa Liberă: Ai lor ai cui?

„Ai mafiei lor, cum se cheamă?”

Europa Liberă: Poporul poate să schimbe situaţia în Republica Moldova?

„Nu, până nu va înlătura bandiţii. Pe urmă poate fi mai bine. Dacă îi va înlătura, dar până când nimic.”

Europa Liberă: Cum se înlătură? Prin alegeri?

„Ca la români, prin revoluţie.”

Europa Liberă: În 25 de ani de independenţă, de ce lumea mai mult se plânge decât se bucură că trăieşte în Moldova?

„Lumea e făţarnică. Într-un mod parcă vrea ceva bine, dar, când trebuie să facă ceva, se dă cu spatele la gard. Legea să fie în capul mesei şi să fie lege.”

„Tot am aşteptat bine şi binele nu mai vine. Lumea se duce şi rămânem aceştia bătrâni şi pământurile nu se lucrează.”

Europa Liberă: Ce trebuie să se întâmple ca dumneavoastră să recâştigaţi încrederea în cei care să conducă Moldova?

„Să fie uniţi, să fie oameni buni, ca lumea, la conducere, să țină cu lumea, să facă locuri de muncă, să ridice salariile la lume.”

Europa Liberă: Ce salariu v-ar trebui dumneavoastră ca să ziceţi că sunteţi un om împlinit?

„Acum tot e scump prin magazine. Măcar vreo două mii de lei.”

Zarplăţi nu-s, de lucru nu-i. A fost oleacă mai bine, vreo opt ani, şi pe urmă iar s-a început.”

Europa Liberă: Când au fost comuniştii la putere?

„D-apoi cum? Olecuţică s-au ridicat şi pensiile la bătrâni şi zarplăţile la tineri le dădeau.”

Europa Liberă: Cum au fost aceşti 25 de ani de independenţă în Moldova?

„Rău tare.”

Europa Liberă: Cine poartă vină pentru răul acesta?

„Hoţii.”

Europa Liberă: Sunt trimişi de dumneavoastră acolo, sus.

„Nu mai sunt. Eu nu am ales deloc, eu nu am fost acasă. Totul pentru dânşii vor, dar pentru popor nu.”

Europa Liberă: Dar cum vă explicaţi că nu se gândesc şi la cetăţean?

„Nu se gândeşte pentru că el e pentru buzunarul lui. El ştie că trăieşte ţara în greu, dar el nu vrea.”

Europa Liberă: Atunci când a fost ales, a venit, a promis că va face locuri de muncă, salarii bune.

„Toţi promit aşa.”

Europa Liberă: Şi dumneavoastră credeţi?

„Nu mai cred nimic. Acum nu trebuie să te crezi nici pe tine.”

Europa Liberă: Pierderea aceasta de încredere tot nu duce la bine.

„Nu duce la bine. Dar ei duc la bine, dacă fură miliarde?”

Europa Liberă: Pentru ce veţi da votul data viitoare?

„Pentru binele poporului să fie, nu numai ei să se îmbogăţească şi să pună în buzunare tot, dar la lume nu se gândeşte nimeni.”

Europa Liberă: Dacă ţinem cont de aceste realităţi, în următorii ani, credeţi că lucrurile se schimbă în bine?

„Nu pot să se schimbe spre bine, pentru că atunci când dai un kilogram de orez sau de cartofi, aceasta tot se numeşte corupere. Şi nu poate fi spre bine când cumperi omul. Data viitoare iar o să-l cumpere ori îi va propune mai mult. Şi noi tot timpul vom depinde de cineva.”

Europa Liberă: Şi atunci ce se întâmplă mai departe?

„Schimbări vor fi, dar nu spre bine. Cineva vrea să ia totul în ţara aceasta. Şi dacă funcţia de preşedinte va fi a lor legal, atunci noi suntem cu totul pierduţi. Atâta timp cât nu publică rezultatele recensământului, nu putem fi siguri că alegerile nu vor fi falsificate masiv.”

***

Republica Moldova a devenit stat independent pe rămăşiţele Uniunii Sovietice. Cei care au crezut în acest stat au semnat Declaraţia de Independenţă, dar pentru consolidarea acestei ţări a trebuit un efort continuu, sugerează Victor Grebenşcicov, originar din Siberia, dar stabilit în Republica Moldova de mai mult timp, posedând bine limba română. Domnul Grebenşcicov a fost consilier prezidenţial, iar aproape 20 de ani a fost membru al Partidului Popular Creştin Democrat.

Victor Grebenșcicov

Victor Grebenșcicov

Victor Grebenșcicov: „Atunci, în 1991, când Pactul Molotov-Ribbentrop a fost oficial condamnat de autorităţile Uniunii Sovietice, majoritatea victimelor acestui pact, am în vedere Estonia, Letonia şi Lituania, au lichidat consecinţele lui, restabilindu-şi independenţa. În cazul Republicii Moldova, lichidarea consecinţelor acestui pact era reunirea cu România, însă Moldova nu a făcut acest lucru logic, din punct de vedere politic, dar a pornit o aventură politică, care putea să aibă şi succes, dar implica şi multe riscuri, independenţa. Și noi ştim cu toţii că acest teritoriu, Basarabia istorică, niciodată nu a fost independent. A fost prima încercare de a crea un stat subiect al dreptului internaţional pe acest teritoriu.”

Europa Liberă: Se pare că marile puteri nu au dat undă verde pentru această unificare a Basarabiei cu România şi chiar nici autorităţile de la Bucureşti nu erau pregătite la acel moment, aşa zic istoricii.

Victor Grebenșcicov: „Dar nici în ’89-’90 unele dintre marile puteri nu erau încântate de o eventuală reunificare a Germaniei, însă poporul german, insistând, a obligat marile puteri să recunoască voinţa lor politică.”

Europa Liberă: Ce s-a făcut bine şi ce s-a făcut cu stângul pe parcursul acestei independenţe a Republicii Moldova?

Victor Grebenșcicov: „Dacă comparăm situaţia de atunci şi de acum, noi vedem că limba română se simte cu mult mai bine acum în această ţară, că învăţământul în limba română se dezvoltă, s-a afirmat la toate nivelurile, că Republica Moldova e recunoscută, există acum ca un subiect al dreptului internaţional. Dar cele mai mari riscuri erau în economie. Şi dacă adăugăm că unii parteneri estici promovau o politică de discriminare economică, ceea ce, bineînţeles, a dus la mari probleme.”

Europa Liberă: Cine erau aceşti parteneri estici?

Victor Grebenșcicov: „Bineînţeles, Rusia care a folosit pârghiile economice pentru a-şi rezolva problemele politice şi nu numai faţă de Moldova. În aceeaşi situaţie a fost şi Georgia, uneori şi alte ţări. Aţi întrebat ce a fost bine? Am reuşit să rezolvăm problema găgăuză, de exemplu.”

Europa Liberă: Dar cuvântul „separatism” nu a dispărut. Pentru că atât timp cât există conflictul transnistrean nesoluţionat şi pe o parte a Nistrului, şi pe cealaltă parte încă se mai foloseşte această noţiune de separatişti.

Victor Grebenșcicov: „Formaţiunea statală nerecunoscută în partea estică a Republicii Moldova este separatistă, putem căuta numai sinonime, secesionişti ori altceva. Şi eu nu văd rezolvarea acestei probleme imediat, cu toate că şi în această privinţă Republica Moldova a obţinut un anumit succes pentru că, spre deosebire de Abhazia, Osetia de Sud, Rusia nu a recunoscut autoproclamata republică moldovenească nistreană, ceea ce, de fapt, e o mare problemă pentru această formaţiune separatistă.

Pe de o parte, fiecare cetăţean al Republicii Moldova trebuie să tindă ca ţara să fie unificată. Pe de altă parte, noi trebuie să vedem absolut clar că în această autoproclamată republică exista şi acum există într-un grad şi mai mare populaţie din punct de vedere mintal, educaţional foarte diferită de cea din partea dreaptă a Nistrului. Şi, în caz de reunificare, situaţia politică s-ar schimba simţitor. Acum la noi situaţia deseori e 50 la 50, dar timp de mai multe decenii Republica Moldova, în caz dacă s-ar respecta toate normele democratice, s-ar înclina puternic în direcţia Estului. Iată această situaţie trebuie să o conştientizăm cum este ea.”

Europa Liberă: Acest vector al politicii externe a fost mereu în detrimentul viitorului Republicii Moldova? Pentru că mai toate guvernele care s-au perindat pendulau mai mult către Est, alteori mai mult către Vest. Cât de mult acest factor geopolitic a fost pus în joc şi chiar a decis soarta Republicii Moldova?

Victor Grebenșcicov: „Intenţia de a fi prieten cu toţi pentru o ţară mică e logică, dar într-o anumită măsură e naivă, pentru că în actuala lume trebuie să găseşti parteneri de nădejde. Eu am fost foarte impresionat de comportamentul preşedintei Letoniei, când dumneaei a plâns în momentul când ţara a fost acceptată în NATO, pentru că ea a înţeles că Letonia are parteneri de nădejde şi această ţară a scăpat de multe griji. Moldova, încercând să aibă prieteni peste tot, nu are aceşti parteneri, nu are aliaţi puternici. Şi având în vedere că unele puteri regionale nu au renunţat la tendinţele lor uneori revanşarde ori de altă natură, această naivitate politică are consecinţe negative.”

Europa Liberă: Vă referiţi la factorul rusesc.

Victor Grebenșcicov: „Da. În actualele condiţii acesta este factorul rusesc. Cândva pot apărea şi alţi factori.”

Europa Liberă: Domnule Grebenșcicov, dumneavoastră sunteţi etnic rus.

Victor Grebenșcicov: „Aşa este.”

Europa Liberă: Minorităţile au jucat şi ele un rol pe parcursul acestui pătrar de independenţă a Republicii Moldova. Cei care observă evoluţiile din ţară spun că niciodată nu au reuşit să identifice o idee comună pentru care s-ar implica, ar lupta şi ar câştiga cu această idee. De ce e mai degrabă dezbinare decât unirea forţelor?

Victor Grebenșcicov: „Ideea comună ar fi îmbunătăţirea situaţiei economice.”

Europa Liberă: Despre minorităţi se zice că la alegeri ar susţine partidele pro-ruse, pro-estice.

Victor Grebenșcicov: „Da. Dar nu trebuie să vorbim în numele tuturor minorităţilor. Puteaţi să vă închipuiţi în anul 1991 că vor umbla mii de oameni şi vor striga cu un pronunţat accent rusesc „Moldova”? Dar acum strigă „Moldovă”. Însemnă că minorităţile preferă să trăiască în Moldova în prezent. În afară de aceasta, una e atitudinea unui etnic rus, alta a unui ucrainean, mai ales în virtutea evenimentelor care au loc în ultimii ani. Şi sunt oameni foarte diferiţi. Eu am fost nu demult la Bender şi de mine s-a apropiat un ucrainean şi a spus: „Faceţi ceva ca noi să ne unim odată’.”

Europa Liberă: Cele două maluri ale Nistrului?

Victor Grebenșcicov: „Da. Sunt mulţi oameni care judecă logic. În afară de aceasta, mulţi businessmeni ar dori să fie şi o Moldovă unită, şi posibilităţi de a face afaceri în Uniunea Europeană ş.a.m.d. Situaţia s-a schimbat mult. Și tânăra generaţie cunoaşte destul de bine alte limbi, poate pleca, poate să se dezvolte, să se afirme în Occident şi în ţară. Din acest punct de vedere, eu consider că cei 25 de ani nu au fost pierduţi.”

Europa Liberă: Viitorul Republicii Moldova cum vreţi să fie? Ce trebuie și cum trebuie să se implice cetăţeanul ca să aibă încredere în ziua de mâine şi să creadă în acest viitor?

Victor Grebenșcicov: „Ceea ce putea să facă Moldova atunci, în 1991, în condiţii mai complicate decât cele existente azi, ar fi o soluţie pentru Republica Moldova. Deci, reunificarea cu România ar oferi integrarea în Uniunea Europeană, în NATO cu toate consecinţele benefice, securitatea.”

Europa Liberă: Dar cum ar proceda în cazul acesta Tiraspolul, Comratul?

Victor Grebenșcicov: „Este o problemă foarte complicată. Într-adevăr există riscuri ca aceste teritorii, în special Transnistria, să nu recunoască o eventuală unire. Şi, bineînţeles, vorbind despre unire, noi trebuie să calculăm foarte bine fiecare pas, ca să nu fie repetate greşelile din trecut şi ca o eventuală reunificare naţională să fie recunoscută de toată lumea, de toţi cetăţenii acestei ţări şi să aducă beneficii reale.”

Europa Liberă: Dacă unele minorităţi nu au reuşit să se integreze pe deplin în societatea moldavă, credeţi că într-o societate românească ar fi mai uşor?

Victor Grebenșcicov: „În societatea românească s-ar integra într-un an toate minorităţile, pentru că, mai întâi, ar exista un stimulent foarte mare de a învăţa limba română. Şi să nu credeţi că minorităţile sunt atât de lipsite de capacităţi ca să nu înveţe o limbă. Şi în afară de aceasta, ar fi o altă atitudine a populaţiei majoritare. Pentru că acum majoritarii deseori folosesc limba rusă, în loc să folosească limba maternă. Și, bineînţeles, aceasta descurajează minoritarii să înveţe ceva, pentru că ei ştiu că în orice moment vor fi ascultaţi şi vor putea să-şi expună gândurile în limba maternă.”

Europa Liberă: Ţinând cont de ceea ce se întâmplă în regiune, dar mai luând în calcul şi prezenţa armatei ruse pe teritoriul Republicii Moldova din estul ţării, lucrurile nu s-ar complica şi mai mult?

Victor Grebenșcicov: „Exemplul Germaniei reunificate ne-a arătat că până şi problemele militare pot fi rezolvate. Contingentul militar din Transnistria este cu mult mai mic decât cel care a fost în Republica Democrată Germană şi cu toate acestea el a fost retras din Germania. Deci, problema aceasta poate fi rezolvată, dar dacă poporul vrea. Dacă poporul nu va dori acest lucru, bineînţeles, nici marile puteri, nimeni nu va rezolva aceste probleme, mai ales că aici este foarte puternic prezentă mass-media din Rusia, care are o atitudine respectivă faţă de multe probleme şi e foarte important ca să apară şi mai multe mijloace de informare în masă independente.

Şi vreau să spun că postul dumneavoastră de radio este un bun exemplu în acest sens. Şi atunci oamenii vor putea să-şi creeze o impresie corectă, obiectivă. Pentru că, dacă această dominare a unei puteri mediatice se va menţine, vor fi consecinţe negative. La noi, de exemplu, multă lume în ce priveşte relaţiile ruso-ucrainene este de partea Rusiei necondiţionat, pentru că aud numai punctul de vedere al Rusiei despre aceste relaţii.”

Europa Liberă: Cu ce comparaţi Republica Moldova? Cu ce o asemănaţi? Cu ce se identifică statul acesta ajuns la 25 de ani de independenţă?

Victor Grebenșcicov: „Deocamdată Republica Moldova este o ţară coruptă, dependentă, care în multe privinţe seamănă cu unele ţări latino-americane din secolul 20.”

Europa Liberă: Victor Grebenșcicov, ca cetăţean al Republicii Moldova, se mândreşte cu acest stat?

Victor Grebenșcicov: „În fond, da. Şi vreau ca oamenii de aici să trăiască demn, pentru că merită o viaţă mai bună.”

Europa Liberă: V-aţi gândit vreodată să vă întoarceţi în Rusia, ţara dumneavoastră natală?

Victor Grebenșcicov: „Nu. Pentru că aici eu am şi familie, şi m-am integrat în această societate. Şi cred că o reintegrare nouă ar fi mai puţin fericită.”

Europa Liberă: Dar pentru ce iubiţi bucata aceasta de pământ?

Victor Grebenșcicov: „A fost prima mea dragoste şi ea nu se uită. Sunt fidel acestui sentiment până acum.”

Europa Liberă: În următorii 25 de ani, cum ar putea şi ar trebui să arate Republica Moldova?

Victor Grebenșcicov: „Ea trebuie să ajungă la un nivel de dezvoltare înalt, pentru că este o ţară europeană şi oamenii trebuie să trăiască aici bine, cu demnitate, pentru că sunt harnici, sunt binevoitori şi nu merită acele neplăceri prin care sunt sortiţi să treacă în aceste zile. Când numărul politicienilor buni va depăşi cota critică, atunci situaţia se va îmbunătăţi.”

***

Bilanţul unul sfert de secol de independenţă a Republicii Moldova l-am făcut şi cu un moldovean aflat în străinătate. Cu Simion Croitoru am discutat la Lisabona, capitala Portugaliei. El răspunde la întrebarea legată de creşterea polarizării societăţii între săraci şi bogaţi, între Vest şi Est, despre Moldova de azi, dar şi cea de ieri.

Simion Croitoru

Simion Croitoru

Simion Croitoru: „Primii ani ne-au impus să ne deschidem ochii pentru a ne deştepta, să începem să creştem. La aceşti 25 suntem încă adolescenţi. Un om la 25 de ani deja şi-a terminat studiile, începe să se gândească cum să-şi formeze viitorul, cum să-şi creeze o familie, statul e o familie, să-şi întărească familia, să aibă urmaşi, să înceapă să-i înveţe ceva. Apar mai multe greutăţi la aceşti 25 de ani. Şi după 25 de ani, de când şi-a proclamat ţara noastră independenţa, trebuie să ştim să înfruntăm greutăţile şi să nu avem nicio frică de ele. Cu cât mai greu ne va fi la învăţătură, cu atât ne va fi mai uşor în viaţă.”

Europa Liberă: Pentru că Simion Croitoru face parte şi el din acea mare armată a cetăţenilor Republicii Moldova care au mers în lumea mare să-şi câştige bucata de pâine, să vă întreb dacă exodul braţelor de muncă a avantajat sau a dezavantajat Republica Moldova?

Simion Croitoru: „În ţară au apărut probleme, s-au distrus multe familii. Au apărut şi multe avantaje, capital a intrat în ţară.”

Europa Liberă: Remitenţe.

Simion Croitoru: „Da. Şi poate nu s-au valorificat cum au fost câştigaţi aceşti bani.”

Europa Liberă: Satele aproape că au început să dispară, pentru că au rămas bătrânii doar. Şi bătrânii sunt puţini şi neputincioşi. Şi ce e mai departe? Moldova a rămas un stat depopulat.

Simion Croitoru

Simion Croitoru

Simion Croitoru: „Portugalia a fost la fel o ţară de unde în anii ’70 au emigrat prin mai multe ţări, au dispărut multe sate. Şi la noi vor dispărea, vor rămâne cei care doresc să facă ceva la ţară, cei mai curajoşi. Nu trebuie să vedem aceasta ca o dramă. Trebuie să acceptăm unele idei, pe care conaţionalii noştri de la sate le au în vedere. Ideile lor trebuie studiate, trebuie încurajate şi nu trebuie să-i lăsăm în voia sorţii.”

Europa Liberă: Voi aveţi de gând să reveniţi în Republica Moldova? În ce condiţii aţi putea reveni? Şi dacă nu veniţi, ce se întâmplă cu ţara orfană?

Simion Croitoru: „Întotdeauna mă gândesc la întoarcere în ţară, poate la bătrâneţe. Dar acum, în momentul de faţă, nu. Câteodată mă doare sufletul că nu reuşesc, în fiecare an când mergem în ţară găsim una-două săptămâni şi mergem acasă, ne simţim ca nicăieri.”

Europa Liberă: Dar şi cei rămaşi în Moldova zic despre voi, cei plecaţi, că aţi venit să faceţi prosperitate în alte state, lăsând naţiunea acolo să trăiască în greu, în sărăcie.

Simion Croitoru: „Noi am plecat din ţară, neavând posibilităţi, mulţi au plecat din auzite că prin ţările străine, prin Europa, prin toată lumea se fac bani cu ciocanul. Aşa e realitatea. Se spunea că e bine şi se fac uşor banii. Am întâlnit multe cazuri de acestea şi cazuri am întâlnit că au venit aici, au stat una-două luni şi au plecat înapoi acasă. Am colegi care s-au întors în ţară şi au zis că nu mai vor. Mă rog, fiecare cum a avut soarta, cum i-a fost gândurile, dezamăgirile. Cei care au ajuns aici şi au avut succes, şi s-au încadrat bine în câmpul muncii, în viaţa de toate zilele, că într-o oarecare măsură nu e uşor, nu e simplu să te încadrezi într-o societate nouă, oricum durează ceva timp. Sunt persoane care mai uşor s-au acomodat la condiţiile nou create, alţii mult mai greu.”

Europa Liberă: Istoria lui Simion Croitoru este una mai specifică, întrucât chiar dacă s-a integrat bine aici, în societatea portugheză, chiar dacă e mulţumit de felul cum îşi câştigă bucata de pâine aici, în Portugalia, aţi încercat să promovaţi imaginea ţării prin promovarea vinurilor moldoveneşti. De ce v-aţi oprit la acest proiect?

Simion Croitoru: „Trei ani în urmă mi-am deschis compania, în august se împlinesc trei ani de zile, dar ideea aceasta o frământam de mai mulţi ani. Şi, după ce am început, aflasem că un străbunel de al meu, în secolul 18, când Franţa a fost cotropită de filoxeră, a ajuns la Paris cu vinurile. Şi cred că aceasta e în gene.”

Europa Liberă: Portugalia este o ţară care nu duce lipsă de vinuri, chiar produce şi exportă. Ar putea Moldova să penetreze piaţa portugheză? Sau poate de aici spre alte terţe ţări aţi putea să promovaţi băuturile moldoveneşti?

Simion Croitoru: „Nu trebuie să avem nicio frică, deoarece Portugalia importă vinuri din Franţa, Italia, Spania, din Europa importă vinuri, de peste ocean din Argentina, Chile, Africa de Sud. De ce să nu fie şi vinurile moldoveneşti? Noi avem produse de înaltă calitate. Am date statistice oficiale, Portugalia din 2011 până în 2015 tot mai mult vin importă. Numai din Spania în 2015 au fost importaţi 200 de mii de litri, două milioane de hectolitri numai din Spania, foarte mult vin în vrac, în sticle un pic mai puţin. Într-adevăr, Portugalia produce foarte mult vin, produce vin de calitate înaltă.

Şi noi avem în ţară producători care produc vinuri de foarte înaltă calitate. Chiar avem un exemplu, anul trecut la Festivalul vinurilor europene, concurs internaţional italian „La Selezione del Sindaco” din 1200 de vinuri care au participat la concurs, pentru prima oară vinurile moldoveneşti au intrat în acest concurs în toţi 14 ani, a fost vinul cel mai premiat în toţi 14 ani. Anul acesta nu am participat, a avut loc în Italia, dar anul acesta niciun vin nu a ajuns la punctele pe care noi le-am luat anul trecut. Putem spune că vinul nostru e cel mai premiat în cei 15 ani de când există concursul „La Selezione del Sindaco.

Anul acesta m-am înscris la concursul „Portugal Wine Trophy”, care a avut loc pe 5-8 mai. Cu şase vinuri înscrise, am luat patru medalii de aur şi una de argint. Au participat 1768 de vinuri din toată lumea. Este un concurs internaţional organizat de Germania, un concurs foarte strict. Este unul dintre cele mai stricte concursuri din lume. Şi nu trebuie să avem nicio frică.”

Europa Liberă: Ziceam că această discuţie o purtăm la ceas aniversar – 25 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova. Iată că vinurile sunt un produs cu care vă mândriţi. Cu ce vă mai mândriţi ca cetăţean al Moldovei?

Simion Croitoru: „Mă mândresc cu ţara. Noi putem să ne mândrim şi cu bucătăria noastră. Poate să nu fie aşa de variată cum este cea portugheză, că e foarte variată, foarte variată, dar oricum noi aici, când servim portughezii cu bucatele noastre, rămân încântaţi.”

Europa Liberă: Dar cu ce nu vă mândriţi?

Simion Croitoru: „Nu ne mândrim cu aceea că lumea ne-a cunoscut cu acel miliard furat. Mulţi ştiu că în cea mai săracă ţară din Europa – Moldova – s-a furat un miliard. Cu aceasta chiar am rămas în istorie.”

Europa Liberă: Cât de mult sunteţi preocupaţi de situaţia social-politică de acasă? Şi cât de mult contează ca în fruntea ţării totuşi să ajungă nişte guvernanţi care să trăiască şi cu interesul cetăţeanului, nu doar cu interesul personal sau al partidului?

Simion Croitoru: „Mă preocupă foarte mult situaţia din ţară. Noi, cetăţenii, când mergem la votare, la alegeri, trebuie să fim foarte conştienţi, să nu călcăm de două ori pe aceeaşi greblă.”

Europa Liberă: Dar chiar şi cetăţenii din diaspora Republicii Moldova zic că, pe parcursul acestor 25 de ani de independenţă, mai mult au votat împotriva cuiva decât pentru cineva. E uşor să zici că îi dai jos pe cei de la guvernare, dar pe cine aduci în loc?

Simion Croitoru: „Noi avem băieţi tineri, care au făcut universităţi în Occident, au viziune mult mai deschisă, modernă. Cred că trebuie să găsim politicieni mai tineri şi să dăm oportunităţi să fie schimbate acele rădăcini vechi. Corupţia întotdeauna va exista, dar trebuie la maximum de închis căile.”

Europa Liberă: Care ar fi ideea naţională care ar putea să consolideze societatea moldavă şi cetăţenii statului ca să nu mai vorbească lumea despre faptul că Moldova stă pe muchia prăpastiei, dar să se spună că Moldova şi-a ales calea corectă şi merge pe acest drum?

Simion Croitoru: „În teren trebuie de lucrat mai activ cu propaganda. Cu părere de rău, mulţi la noi se lasă provocaţi, se lasă amăgiţi prin acele fracţiuni politice care sunt într-o oarecare măsură duşmanii stabilităţii ţării noastre şi văd numai interese străine.”

Europa Liberă: De ce după 25 de ani o parte din cetăţeni zic că ţara trebuie să meargă spre Vest şi alţii spre Est?

Simion Croitoru: „Trebuie să nu ne fie frică de greutăţi. Trebuie să luptăm.”

Europa Liberă: Care este diferenţa între aceste două Uniuni – Uniunea Europeană şi Uniunea Euroasiatică?

Simion Croitoru: „Eu cred că noi avem mai multe şanse de a intra în lume cu Uniunea Europeană, este cultură. Trebuie schimbată mentalitatea veche. Trebuie să schimbăm mult. Avem ce învăţa de la Occident.”

Europa Liberă: Şi pentru aceste schimbări cât timp mai trebuie? În următorii 25 de ani cum va arăta acest stat Republica Moldova? Cum ar trebui să arate? Cum vă doriţi că arate?

Simion Croitoru: „Ar fi bine ca pe fiecare cetăţean din Republica Moldova să-l aducem pe o perioadă de cinci ani în Portugalia şi pe urmă să-l ducem înapoi cu mentalitatea schimbată. Avem mult de învăţat de la portughezi cum să ne comportăm, cum să fim în societate, educaţia, respectul. Este mult de învăţat. Cred că dacă vom avea în următorii 25 de ani o direcţie unde vom merge toţi împreună, da, noi vom avea schimbări. Dar dacă vom menţine ritmul actual, eu cred că nu vom avea nicio schimbare. Nu vreau să fiu pesimist, eu sunt foarte optimist, dar e greu. Pătura socială mijlocie e foarte subţire, pătura medie este acel motoraş al ţării cu care statul merge înainte. Şi cu cât mai mare va fi diferenţa la noi, cu atât mai încet vom merge.”

Europa Liberă: În următorii 25 de ani pe Simion Croitoru îl vom regăsi în Republica Moldova?

Simion Croitoru: „Mi-e greu să răspund la această întrebare. Sper. Permanent ne gândim să revenim într-o zi acasă, în acea ţară a noastră. Noi nu ştim să o valorificăm, nu ştim să o promovăm în lume. Să punem un pic în mişcare mintea şi vom reuşi.”

Europa Liberă: Dar vă este frică că ţara ar putea falimenta?

Simion Croitoru: „Dacă nu vor fura al doilea miliard, precis că nu va falimenta.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG