Linkuri accesibilitate

Octavian Armașu: „Mă pregătesc și pregătesc toate resursele ca să intrăm într-un program cu FMI, să avem finanțare externă”


Dialog cu ministrul moldovean de finanțe despre Brexit și reformele necesare pentru reluarea ajutoarelorelor internaționale acordate Moldovei.

Octavian Armașu este încrezător că va reuși să negocieze un acord cu Fondul Monetar Internațional până la toamnă, așa încât Republica Moldova să poată primi din nou ajutoare occidentale, și că reformele fără de care ajutoarele întrerupte după furtul miliardului nu se pot relua vor fi aplicate.

Europa Liberă: Ați spus că nu ar trebui să dramatizăm efectele Brexitului. Eu totuși aș vrea să vă întreb dacă în urma Brexitului probabilitatea ca Republica Moldova să obțină reluarea finanțărilor externe s-a diminuat.

Octavian Armașu: „În sensul acesta nu văd chiar nicio legătură dintre cele două evenimente. Noi continuăm să discutăm cu partenerii principali – în primul rând cu Fondul Monetar Internațional, care nu depinde în niciun fel de ieșirea sau ne-ieșirea Marii Britanii din componența UE. Da, Marea Britanie este unul dintre cei mai mari contribuitori la bugetul UE și sub aspectul acesta ar putea să fie careva consecințe pentru statele din vecinătate care primesc ajutor de la UE.”

Europa Liberă: Dar la nivelul remitențelor în general, inclusiv ale celor din Marea Britanie, știți care va fi efectul?

Octavian Armașu: „Aici iarăși depinde de ce va decide Marea Britanie referitor la cetățenii noștri care se află acum pe teritoriul Marii Britanii. Cei care au reușit să se legalizeze probabil că vor continua să muncească, alții vor trebui să se conformeze, poate să plece. Ar putea să fie efecte, dar nu cred că dramatice, pentru că oricum cele mai mari remitențe vin la noi la noi până una alta din Est și din sudul Europei. Acolo sunt cei mai mulți cetățeni de a-i noștri.”

Europa Liberă: V-a întristat acest eveniment?

Ministrul de finanțe Octavian Armașu

Ministrul de finanțe Octavian Armașu

Octavian Armașu: „Da, cu siguranță. Părerea mea personală este că ieșirea Marii Britanii slăbește pozițiile UE. Iar UE este un centru de civilizație, un centru de cultură, un centru economic și slăbirea lui este un lucru rău pentru întreaga civilizație umană.”

Europa Liberă: Ar putea răci și dorința Moldovei de a se apropia de UE?

Octavian Armașu: „Nu cred. Cred că mai mult va fi un argument exploatat în spațiul mediatic de cei care sunt de orientare pro-estică, nu mai mult.”

Europa Liberă: Domnule ministru, v-ați preocupat în mare parte din timpul Dvs. în ultima perioadă cu stabilizarea financiară a Republicii Moldova. Împreună cu domnul Cioclea probabil Dvs. ați lucrat cel mai mult la a convinge FMI să dea bani Moldovei. Sunteți pregătit să-mi spuneți acum care sunt punctele slabe în ceea ce privește obținerea unui acord cu FMI, care sunt zonele de îngrijorare pentru Dvs. personal în legătură cu probabilitatea acestui acord?

Octavian Armașu: „Îngrijorări mari nu am pentru că noi foarte multe lucruri deja le-am discutat, foarte multe lucruri deja sunt clare. Este vorba despre inițierea unor ample reforme în primul rând în domeniul financiar-bancar. Domnul Cioclea și cu mine ne-am asigurat pe de o parte că ele din punct de vedere tehnic sunt realizabile, iar pe de altă parte a fost necesar să existe și suport politic pentru aceste reforme. Și acest suport politic există. De aceea eu sunt foarte încrezător că acest program va fi semnat și va fi implementat.

Eu nu am îngrijorări și din alt punct de vedere – acest program de regulă este o locomotivă, un motor pentru promovarea reformelor. Și, dacă e să privim retrospectiv, cele mai reușite reforme, cele mai mari reforme în Republica Moldova s-au făcut exact în cadrul programelor cu FMI. Am în vedere reformele la nivel macroeconomic, reformele structurale. Și eu sper că vom avea șansa în cadrul următorului program să implementăm, iarăși, niște reforme importante pentru prezentul și viitorul Republicii Moldova.”

Liliana Barbăroșie

Liliana Barbăroșie

Europa Liberă: Să vorbim despre un subiect delicat. Ați fost nevoit în plenul Parlamentului recent să dați explicații pe marginea felului cum vor fi convertite în datorie de stat cele 13,6 miliarde lei scoase din rezervele Băncii Naționale și oferite cu garanția guvernelor precedente, anterioare guvernului din care faceți parte, pentru aceste trei bănci falimentare. Ați lăsat de înțeles că nu sunteți nici Dvs. fericit cu această soluție, dar ați spus că ne-executarea garanției de stat reprezintă și o faptă amorală și ar fi „cel mai urât exemplu pe care poate să-l dea elita politică propriilor cetățeni”. Înțeleg poziția FMI – FMI înainte de a negocia cu un guvern vrea să se asigure că nu există găuri mari în bugetul acestei țări. Poziția autorităților ar putea fi totuși una șubredă, ar putea exista aici o problemă, pentru că în linii mari vorbim despre convertirea unor datorii ale unor beneficiari neonești de la bănci și punerea ei pe seama cetățeanului.

Octavian Armașu: „Corect, dar lucrul acesta s-a produs nu acum. Lucrul acesta s-a produs atunci când s-a luat decizia de a acorda aceste credite băncilor comerciale. Dar probabil că decizia cea mai nefastă a fost cea de transferare a majorității de la Banca de Economii către unele persoane private, ceea ce a avut consecințe nefaste. Deja consecințele a trebuit să le preia statul într-un fel sau altul.

Existau mai multe scenarii și s-a ales scenariul prin care trecem noi acum, prin care s-a acordat un credit de la Banca Națională. De ce s-a acordat acest credit? Pentru ca toți cetățenii care aveau depuneri acolo să poată să-și primească banii. Și în felul acesta s-a rezolvat o problemă socială. Acest credit a fost eliberat contra garanției de stat, care s-a eliberat la momentul emiterii creditului. Acum, această garanție doar trebuie executată. Acum nici măcar nu se mai pune problema de a lua o decizie grea. Se pune problema de a executa deciziile adoptate anterior.”

Europa Liberă: Greșite sau nu?

Octavian Armașu: „Știți, orice scenariu de rezolvare a problemei celor trei bănci putea să aibă efecte negative. Așa cum s-a procedat, s-a făcut pentru a împăca toți deponenții. Da, existau poate și alte scenarii mai dure, dar s-a ales acesta și în final cetățenii și-au primit banii și acum statul încetul cu încetul trebuie să compenseze banii care au fost acordați cetățenilor.”

Europa Liberă: V-am văzut totuși replicându-i domnului Leancă în Comisia pentru buget și finanțe, atunci când dumnealui spunea că această decizie trebuie luată în urma unor consultări ample și se arăta nemulțumit de faptul că va fi convertită în datorie de stat. Și Dvs. i-ați spus: „De ce nu ați făcut consultări atunci când ați dat banii?”

Octavian Armașu: „Atunci când s-a luat de fapt decizia de a acorda garanția. Atunci a fost decizia. Acum nu mai există loc pentru decizie.”

Europa Liberă: Deci, asta ați vrut să spuneți? Nu i-ați reproșat că a luat această decizie?

Octavian Armașu: „Acum nu există loc pentru decizii. Acum trebuie executată o garanție pe care a emis-o statul. Și vreau să mai repet încă o dată – o garanție emisă de stat este un lucru aproape sfânt. Neexecutarea unei garanții subminează credibilitatea statului în întregime. Vă dați seama că astăzi Ministerul de Finanțe apelează la împrumuturi de la donatori externi și emite garanții de stat.

Astăzi Ministerul de Finanțe apelează la bănci comerciale, iarăși, împrumutând bani prin emisii de valori mobiliare de stat. Lucrul acesta are loc numai din cauza că există credibilitate că statul Republica Moldova își onorează obligațiile. Din momentul în care statul Republica Moldova spune: „Eu nu mai vreau să-mi onorez obligațiile pentru că ele nu-mi plac” din acel moment apar semne de întrebare: „Dar oare dacă eu îi dau bani statului, acesta îi va plăcea după asta să mi-i întoarcă?”. Și atunci normal că vom fi un stat izolat, ocolit de toată lumea. Acesta este un scenariu care trebuie evitat. Nici nu vreau să mă gândesc la el. De aceea noi acum trebuie să executăm această obligație.”

Europa Liberă: Dar iată ce spunea nu demult FMI prin reprezentanța de la Chişinău: „Atunci când oamenii știu din timp că prejudiciul cauzat proprietății lor va fi compensat integral, ei tind să-și asume riscuri suplimentare uneori excesive. Dacă Guvernul întotdeauna salvează băncile de faliment, atunci atât deponenții, cât și bancherii beneficiază de fapt din partea Guvernului de un fel de asigurare totală a pierderilor”. E un fel de a spune că prin această decizie dăm un semnal prost bancherilor: „Faceți mai departe ce faceți, că noi venim apoi și compensăm.”.

Octavian Armașu: „Fondul s-a referit de fapt la decizia de atunci de a acoperi toate depozitele cetățenilor. Da, aceasta este partea negativă a unei astfel de decizii. Ce avem noi astăzi? Astăzi cetățenii fără grijă depun banii în orice bancă, știind că, orice s-ar produce, statul le va compensa. Acesta este deja stereotipul de gândire care există la cetățeni.

Care este problema de fapt? E bine că ei au încredere în sistem și este obligația statului să mențină sistemul stabil și funcțional. Dar problema este că cetățeanul în ziua de azi, când merge la o bancă, pe el nu-l interesează cine sunt acționarii, care este calitatea guvernării corporative în această bancă. Dacă banca oferă un procent sau jumătate de procent mai mult, cetățeanul uită de toate riscurile și merge și depune banii în banca care dă un depozit puțin mai mare.”

Europa Liberă: Dle ministru, Dvs. veniți din business, sunteți un om onest. Totuși, cu ce sentiment luați această decizie, chiar dacă spuneți că nu se poate altfel?

Octavian Armașu: „Foarte deschis vă spun – ca pe executarea unei obligații. Deci, obligația trebuie executată. Eu fac foarte ușor asta, eu nu am probleme de ordin moral. Dacă eu aș fi fost pus în situația să-mi spună cineva: „Dle ministru, nu executa această obligație!” , iată atunci eu aș fi avut remușcări morale.”

Europa Liberă: Nu demult într-un interviu la Realitatea ați spus că sigur vom avea un acord cu FMI, ați repetat și în acest interviu acest lucru, ați spus că există determinare și sprijin politic în Parlament. Există acest sprijin și pentru a curăța sistemul bancar?

Octavian Armașu: „Da, există. Și lucrul acesta a fost discutat de mai multe ori cu liderii politici, cu majoritatea parlamentară. Ca să exemplific – ați observat deja că se adoptă mai multe legi care să întărească rolul Băncii Naționale, să-i dea mai multe instrumente de intervenție ca să mențină sistemul curat și funcțional…”

Europa Liberă: Dar cele principale au venit? Cele care trebuie să sporească transparența în sectorul bancar?

Octavian Armașu: „Băncii Naționale i se dau instrumentele pentru a interveni și a impune acționarii să devină transparenți, să dezvăluie adevărații beneficiari. Și odată cu implementarea acestui cadru legal cred că veți vedea și Dvs. cum lucrurile se vor schimba.”

Europa Liberă: Deci, Dvs. afirmați că acest proces a început?

Octavian Armașu: „Acest proces este declanșat deja”.

Europa Liberă: Domnul Kremer de la Banca Mondială ne spunea nu demult într-un interviu că este în așteptarea unei decizii politice care să permită sectorului bancar să-și revină. Deci, mai era încă în așteptarea unei astfel de decizii politice

Octavian Armașu: „Decizia politică, până la urmă, este adoptarea tuturor legilor pe care trebuie să le adopte Parlamentul în actuala legislatură de primăvară-vară. Deci, noi așteptăm până la sfârșitul lunii iulie să fie aprobate mai multe legi despre care am spus, care se referă la sistemul financiar-bancar.”

Europa Liberă: Dacă nu se întâmplă, acordul cu FMI ar putea fi pus sub semnul întrebării?

Octavian Armașu: „Da, asta ar fi o condiție importantă. Dar după cum v-am spus, eu privesc cu optimism, pentru că nu o dată s-a discutat. Și vor fi adoptate niște legi care de fapt nu reprezintă nimic extraordinar – sunt niște legi, niște instrumente care există la îndemâna mai multor bănci naționale din mai multe țări. Deci, se implementează de fapt niște bune practici de la nivel internațional.”

Europa Liberă: Eu insist pe acest domeniu, deși nu este nemijlocit domeniul Dvs., este mai mult domeniul Băncii Naționale, dar oricum lucrurile sunt legate. Acord vom avea atunci când va fi regulă în sistemul bancar. Asta mi se pare că a spus explicit FMI. Și din punctul meu de vedere problema este că nu știu dacă se poate face această regulă în sistemul bancar. Pentru că până acum cel puțin nu s-a reușit – nu știm cine sunt proprietarii băncilor, cine sunt acționari nu chiar onești, cine sunt acționari onești care trebuie păstrați…

Octavian Armașu: „Da, până acum multe lucruri nu s-au reușit, dar să vedem de acum încolo. Eu cred că lucrurile se vor schimba.”

Europa Liberă: Și politicienii care sunt la conducerea acestui stat la ora actuală au interese în sistemul bancar?

Octavian Armașu: „Așa deschis astfel de interese eu nu văd. De aceea și vă spun că suport politic pentru curățarea sistemului bancar există.”

Europa Liberă: Despre acest deficit bugetar vreau să discutăm. Dacă nu vin banii din exterior cum îl acoperim?

Octavian Armașu: „Dacă nu vin banii din exterior vom avea deficitul pe care putem să-l finanțăm din sursele care există. Bine, acesta ar fi un scenariu foarte trist, ar fi o stagnare – eu nu prea vreau să mă gândesc la scenariul acesta. Eu mă pregătesc și pregătesc toate resursele ca să intrăm într-un program cu Fondul, să avem finanțare externă și să implementăm reformele pe care ni le-am propus.”

Europa Liberă: Este adevărat că între timp Guvernul se împrumută pe piața locală la un procent foarte mare? Am văzut calcule și de 800 de milioane de lei pe lună…

Octavian Armașu: „Nu sunt 800 de milioane. Dar, într-adevăr, noi de la începutul anului ne finanțăm de pe piața internă, pentru că alte surse nu avem, nu avem finanțare externă. La începutul anului, când am venit eu în minister, ratele dobânzilor erau de circa 26% la valorile mobiliare de stat, ceea ce de la sine vorbea despre o criză profundă – criză de lichidități, criză de neîncredere. Și noi eram nevoiți să continuăm să împrumutăm, din considerentul că tradițional în lunile ianuarie, februarie și martie încasările sunt destul de mici. Ca efect sezonier ele sunt mai joase decât nivelul cheltuielilor care sunt mai mult sau mai puțin constante de la lună la lună.

Și ca să acoperim deficitul acesta am fost nevoiți să ne împrumutăm. Undeva în primul trimestru am împrumutat circa 1,2 miliarde lei de la bănci. A fost foarte greu pentru că ratele dobânzilor erau foarte mari, dar am reușit să le reducem. Astăzi ratele dobânzilor au coborât la nivelul de 11-12%, a fost un moment când au căzut chiar sub 10%. Acest lucru se datorează faptului că am coordonat acțiunile cu Banca Națională, cu politică monetară mai echilibrată și chibzuită și noi respectiv am ieșit pe piața de valori mobiliare cu niște oferte mai calculate ca să putem coborî ratele dobânzilor. Și acum rata la care ne împrumutăm este mai mult sau mai puțin rezonabilă. Mi-aș dori să fie și mai mică. Există potențial pentru o reducere și mai departe și asta cred că vom observa ulterior, în special după ce va veni și finanțarea externă.”

Europa Liberă: Deci, Dvs. spuneți că noi continuăm să ne împrumutăm ca să facem față plăților sociale și plătim o dobândă - da, adevărat, mai mică, dar…

Octavian Armașu: „Ne-am împrumutat în special în primul trimestru. În luna aprilie și luna mai noi practic nu prea am majorat suma datoriei, deci, practic, când expirau valorile mobiliare vechi noi emiteam același volum de valori mobiliare noi, astfel ca să menținem un nivel de datorie constant. Ne-am finanțat în aprilie și mai în primul rând din încasările fiscale. În luna aprilie am avut și ceva privatizări, ceea ce ne-a adus circa 260 milioane lei la buget și ne-a permis să ne finanțăm.

Iarăși, un lucru pe care noi l-am reușit este să majorăm încasările la buget în special de la Fisc și Vamă. Am reușit să reducem fenomenul corupției, contrabandei și evaziunii fiscale. Ce-i drept, la prima etapă prin instrumente administrative interne în ambele instituții. Au fost unii funcționari rugați să părăsească instituțiile, au fost făcute careva rocade de lucrători care au fost transferați de pe un sector pe altul, ca să fie rupte legăturile cu agenții economici. Și în felul acesta noi avem o creștere a încasărilor la Vamă de circa 11% și la Fisc de circa 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Și asta pe fundalul scăderii importurilor și a scăderii consumului la noi în țară. Ceea ce cred eu că este bine.”

Europa Liberă: Cât de grav vi se pare acest nivel de îndatorare care devine tot mai mare și mai mare pe lună ce trece?

Octavian Armașu: „Datoria externă, chiar având în vedere și garanțiile emise, ajunge la circa 42% din PIB-ul anului 2016. 42% încă nu este un nivel critic. Și, cu toate că nivelul critic devine tot mai vizibil la orizont, până acolo mai este, noi mai avem capacitate de a ne mai împrumuta.”

Europa Liberă: Ați fost supus unei moțiuni de cenzură în Parlament. Pe alocuri ceea ce a spus opoziția părea destul de convingător. De exemplu, atunci când un deputat socialist spunea că bugetul și politicile bugetar-fiscale nu aduc nimic nou în acest an, că țin de veacul trecut și nu sunt niște documente spectaculoase care ar propune niște reforme spectaculoase care nu doar să oprească stagnarea, dar să constituie și un salt…

Octavian Armașu: „Documentele acestea sunt adecvate situației. Noi încă suntem în situație de criză, noi încă nu am ieșit din ea. Politica fiscală pentru anul curent și politica bugetară răspund acestor situații, reieșind din resursele pe care le avem noi. Dacă vom depăși această situație și vom vedea semne de creștere, atunci ar putea merge și cu alte politici stimulatorii.

Când am publicat bugetul cu un deficit de 3,2%, sau de peste 4 miliarde lei, iarăși s-au început în presă foarte multe strigăte: „Uite ce fac ăștia, bagă țara în datorii!”. Dar stimulentul cel mai mare din punct de vedere fiscal pentru economie este deficitul. Acesta este practic unicul instrument prin care statul stimulează creșterea economică – prin faptul că prin deficit el împrumută bani, generează anumite proiecte care dau un imbold economiei.

Însăși, ceea ce ține de politica de impozitare, acum în perioada de criză noi trebuie să fim foarte atenți în a majora anumite impozite. Eu vreau să vă spun că povara fiscală pe agenții economici din Republica Moldova nu este atât de mare, dacă e să vorbim despre povara pe business. Impozitul pe venit de 12% este unul din cele mai mici din regiune. De aceea noi ne străduim în Ministerul Finanțelor în politica pe anul curent să nu majorăm această povară pe agenții economici. Și asta e ceea ce putem să ne permitem. Noi ne străduim să nu majorăm impozitele și să avem acest deficit care să stimuleze creșterea economică.”

Europa Liberă: În același interviu al reprezentantei FMI la Chişinău, când a fost întrebată dacă este nevoie de o reformă de pensii, aceasta a spus că „da, este nevoie” și a enumerat câteva lucruri = niciun fel de majorări neprevăzute de pensii pe viitor, majorarea vârstei de pensionare la bărbați și femei cu indexarea ei ulterioară în funcție de creșterea speranței de viață… În ce măsură acest subiect va fi discutat cu FMI și dacă este adevărat că FMI condiționează cu mărirea cenzului de pensionare?

Octavian Armașu: „Până una-alta, nu a fost nicio condiție în acest sens înaintată de FMI, dar cu siguranță că acest subiect va fi discutat în cadrul programului. De altfel este adevărat că sistemul de pensii are nevoie de reformare. Nota de plată pe care trebuie să o plătim din Bugetul de Stat pentru sistemul de pensii crește din an în an. Aici sunt două probleme. Este problema demografică – când vedem structura de vârstă, noi vedem că sistemul în starea lui actuală nu poate continua mulți ani. Deci, noi trebuie să intervenim cu schimbări ca să-l echilibrăm, pentru ca el să devină sustenabil.

Pe lângă asta, părerea mea este că există o legătură prea slabă dintre contribuțiile la sistemul de pensii și beneficiile pe care le primește pensionarul. Această legătură slabă, la rândul său, provoacă fenomenul salariilor în plicuri. Și aceste este iarăși un element al reformei care numaidecât trebuie implementat.”

Europa Liberă: Da, dar asta ține de viitor. Și dacă vine acum FMI și spune: „Nu aveți cum, trebuie să majorați cenzul”?

Octavian Armașu: „Vom discuta și aceste lucruri, ele se vor negocia în cadrul programului. S-ar putea să fie și majorări de cenz, vom vedea. Astăzi nu vă pot spune încă nimic, pentru că așa ceva nu a fost enunțat de Fond, să fi spus explicit că „vârsta de pensionare trebuie să fie atâta”. Atâta doar că eu pot să vă spun că problema demografică există și probabil că va trebui să o tratăm pragmatic.”

XS
SM
MD
LG