Rusia patriotardă a președintelui Putin a suferit zilele acestea nu numai o înfrîngere la fotbal și un blam în atletism, dar și unul, la fel de important ca simbolism în domeniul cultural. Cu ocazia Forumului de la St. Petersburg, eveniment denumit în mediile Moscovei, „Davos-ul rus”, ministrul culturii Vladimir Medinski a anunțat într-un interviu acordat agenției Tass, că proiectul achiziționării vilei „Senar”, fosta proprietate din Elveția germană a compozitorului Serghei Rahmaninov a eșuat. Medinski a vorbit mai exact de o „înghețare” a proiectului și a dat vina pe „sancțiunile” occidentale împotriva Rusiei și pe lipsa unei poziții comune a moștenitorului compozitorului.
„Cu cîțiva ani în urmă au existat investitori gata să salveze domeniul Rahmaninov, să-l transforme într-un centru al unui Rahmaninov rus, dar acum, din cauza sancțiunilor și a structurii complexe a proprietarilor, proiectul este înghețat”, a spus ministrul culturii, într-o formă voalată a recunoașterii înfrîngerii unor eforturi în care s-a angajat personal președintele Putin, începînd din 2012.
Din discursul ministrului nu a lipsit o doză de dezinformare și răstălmăcire a lucrurilor. În Elveția, potrivit lui, „există o serie de oameni afectați de decizia de a vinde proprietatea.” „Prețul ei a fost mai mare decît cel al pieței, dar în prezent nu există o poziție unică în privința vînzării” [...] „Discuțiile actuale sînt despre modalitatea de a vinde cu amănuntul: casa separat, pianul separat, tabloul separat. Noi nu sîntem interesați să cumpărăm pe bucăți”, insista Medinski în explicațiile sale justificative.
Potrivit surselor elvețiene, situația a fost de la început puțin diferită. Prețul de vînzare inițial - s-a vorbit de 18 milioane de franci elvețieni - a fost în mod sigur inferior celui al pieții imobiliare. Așa-zisa lipsă de poziție comună a structurii moștenitorilor se poate traduce mai exact prin eșecul tentativei de a-l convinge înaintea morții pe nepotul compozitorului, Alexandr Rahmaninov să vîndă exclusiv rușilor vila. Propunerea a fost făcută în 2012, după ce, reîntors la putere ca președinte, Vladimir Putin a acceptat sugestia făcută de pianistul apropiat de cercurile Kremlinului, Denis Mațuev, directorul artistic al Fundației Rahmaninov din Rusia.
Cum estima un critic muzical rus, colaborator la cotidianul Kommersant, în spatele anunțurilor făcute pe tema cumpărării vilei și intenției repatrierii osemintelor compozitorului, îngropat în Statele Unite, s-a aflat „o necesitate politică de a da un nou spectacol patriotic, un eveniment trist, dar triumfal, pentru a relansa spiritul național”. Citat de France Presse, același critic, Serghei Hodnev, aprecia că „intenția probabilă este de-al recupera pe Rahmaninov din Statele Unite, fiindcă în mentalitatea americană el este unul de-al lor și a fost influențat de jazz-ul american”.
Alexandr Rahmaninov, proprietarul domeniului din Elveția, de la Hertenstein-Weggis, de lîngă Lucerna, a murit însă chiar în 2012 și Moscova, care a a anunțat public din noiembrie 2013 că dorește să transforme Vila Senar într-un memorial sfînt al compozitorului, a trebuit să aștepte timp de aproape doi ani reglementarea oficială a moștenirii. Aceasta a fost preluată de un consorțiu format de cei patru copii ai nepotului, ce au creat o nouă Fundație denumită „Alexandr Rachmaninov” și care a anunțat la rîndul ei că va scoate vila la vînzare publică pe plan internațional, fără să acorde exclusivitatea cerută de autoritățile ruse.
Rahmaninov a cumpărat proprietatea din Elveția în 1930 și a dispus construcția unei vile în stil Bauhaus. Împreună cu familia a locuit acolo între 1934 și 1939, înainte de a emigra în Statele Unite, unde a murit în 1943. Vila, în care Rahmaninov a compus, între altele, cunoscutele sale „Variațiuni pe o temă de Paganini”, a rămas pînă astăzi aproape în starea ei originală. În studioul ei se păstrează încă marele pian de concert dăruit compozitorului de „Steinway & Sons”, iar în arhivă - potrivit unor informații apărute în presa elvețiană - se află peste 500 de fotografii, 250 de cărți din biblioteca sa și cîteva sute de scrisori originale. Păstrate sînt și o serie de piese vestimentare și alte memorabilia ce i-au aparținut lui Rahmaninov.
În 2014-15 cînd autoritățile ruse au început negocierile inițial oficioase de repatriere a rămășițelor lui Rahmaninov din Statele Unite, intenția declarată a fost ca ele să fie reînhumate în regiunea natală a compozitorului, Novgorod, unde se află resturile conacului practic abandonat, în care viitorul muzician s-a născut și și-a petrecut copilăria. Conacul și imensul parc „Oneg” au rămas însă de atunci în aceeași stare jalnică.
La 2 iunie, cînd eșecul cumpărării vilei Senar din Elveția devenise cunoscut, deși încă neanunțat oficial, agenția Tass relata că președintele Vladimir Putin ar fi interesat de proiectul creării la „Oneg” a unui Centru Internațional Rahmaninov, și că a discutat subiectul cu guvernatorul Novgorodului, Serghei Mîtin. Iar acesta - cum altfel? - dădea vina pe germani pentru starea actuală a locului: „la 30 de km de Novgorod există un loc numit „Oneg”, locul de naștere al lui Serghei Rahmaninov. Din păcate, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost bombardat complet de germani și nu a mai rămas absolut nimic.”
Cum președintele Putin s-a oferit să-și dea sprijinul, lucrurile, cel puțin pe hîrtie, s-ar fi pus în mișcare. Vice-guvernatorul regiunii Novgorod ar fi format un cerc de mari susținători ai proiectului, între care sînt numiți consilierul prezidențial pentru cultură, Vladimir Tolstoi, ministrul Vladimir Medinski, regizorii de film Nikita Mihalkov și Andrei Koncealovski, pianistul Denis Mațuev. Cum în vecinătatea imediată a proprietății Oneg, dacă nu chiar pe ea, urma să treacă o nouă autostradă, M11, compania constructoare ar fi confirmat, potrivit agenției Tass, că este gata să reconstruiască pe cheltuiala ei proprietatea „Oneg” și că va construi drumul de acces pentru mașini pînă la muzeu și un complex turistic aferent. Primele costuri, între 10 și 12 milioane de ruble, ar fi prevăzute deja în bugetul pe 2017.
Proiectul de restaurare a parcului și a conacului, cărora ar urma să li se adauge o sală de concert, ar necesita între 120 și 150 de milioane de ruble. Conacul, din care se păstrează numai fundațiile, a aparținut mamei compozitorului.
Cercetători locali ai istoriei muzicii declarau în acest context că din cele 60 de situri relevante pentru amintirea compozitorului în regiunea Novgorod se păstrează numai... șase.
