Linkuri accesibilitate

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Noi evoluții economice la Tiraspol, pe fundalul menținerii crizei valutare din regiune. La două săptămâni de la reluarea negocierilor oficiale în formatul 5+2 politicienii și experții continuă să discute despre perspectivele reglementării transnistrene. În interviurile din emisiunea de astăzi veți afla cum se văd aceste perspective inclusiv din zona Organizației pentru Securitate și Cooperare Europa. Și, ecologia râului Nistru trezește îngrijorarea specialiștilor și a oamenilor de rând. Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute care vă sunt prezentate de colegul meu, Radu Benea.

Uniunea Europeană a convenit să prelungească interzicerea investițiilor și alte sancțiuni economice impuse peninsulei ucrainene Crimeea, după anexarea forțată a ei de către Rusia. E vorba între altele de interzicerea importurilor de produse din Crimeea, dacă acestea nu au certificate ucrainene, interzicerea exporturilor în Crimeea legate de transport, telecomunicații și sectoarele energetice (între ele și explorarea resurselor petroliere, de gaze și mineraliere. Interdicțiile au fost impuse când Rusia a anexat ilegal Crimeea în 2014 și au fost prelungite în fiecare an de către statele membre ale Uniunii Europene.

Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a declarat miercuri în Duma de stat că autoritățile de la Kiev trebuie să negocieze direct cu separatiștii din regiunile Donețk și Luhansk. Totodată, el a cerut aplicarea în totalitate a acordurilor de la Minsk. „Conflictele din spațiul CSI, la fel ca în orice altă regiune, pot fi soluționate doar prin mijloace pașnice, politice, diplomatice și alte mijloace nemilitare", a afirmat Lavrov, indicând că acest lucru este valabil atât pentru criza ucraineană, cât și pentru diferendele din Transnistria și Nagorno-Karabah.

Vicepremierul Octavian Calmâc, ministru al Economiei, a declarat Europei Libere că, în prezent, există „toate premisele pentru resetarea relațiilor” economice cu Rusia, în urma mai multor eforturi depuse anul acesta de guvernul moldovean. Piața rusă, chiar dacă este marcată de incertitudine – dovadă embargourile politice din ultimii ani – rămâne pentru producătorii moldoveni mai atractivă decât cea europeană, în timp ce mărirea exportului pe piața europeană necesită investiții mari și rămâne o perspectivă mai îndepărtată, mai spune vicepremierul. El și-a exprimat speranța că îmbunătățirea relațiilor va fi atinsă în timpul unei vizite a vicepremierului rus Dmitri Rogozin la Chișinău așteptată pe 5-6 iulie.

Membrii grupului pentru Moldova din cadrul Adunării Parlamentare a OSCE au vizitat săptămâna trecută Republica Moldova și au avut întrevederi și cu oficiali de la Tiraspol. Șefa acestui grup, Arta Dade, a declarat Europei Libere la finalul vizitei că OSCE pledează pentru integritatea şi suveranitatea Republicii Moldova. Detalii, în cadrul unui interviu în exclusivitate, pe parcursul programului.

Sovietul suprem de la Tiraspol a adoptat în două lecturi modificări la codul penal al regiunii, prin care se instituie pedeapsa penală pentru negarea rolului pozitiv al misiunii de pacificare a Federaţiei Ruse în Transnistria. Acțiunile publice sau afirmațiile, făcute inclusiv prin mass media, pe rețele de socializare sau pe internet care exprimă o lipsă evidentă de respect față de misiunea de pacificare a Rusiei în Transnistria și orientate către denaturarea rolului ei pozitiv vor fi pedepsite cu o amendă între 500 și 1000 de unități convenționale sau cu privațiune de libertate de până la trei ani. „Succesul și eficiența misiunii de pacificare sunt asigurate inclusiv prin percepția pozitivă a cetățenilor din Transnistria”, se spune în nota informativă a proiectului care mai subliniază că necesitatea lui se impune în condițiile în care în ultimul timp există „tot mai multe speculații cu privire la rolul misiunii de pacificare de pe Nistru conduse de Rusia”. Tot mai multe voci în Occident și la Chişinău vorbesc despre necesitatea înlocuirii actualei misiuni militare cu una civilă care să aibă mandat internațional. Proiectul votat la Tiraspol a primit doar avize pozitive și va intra în vigoare după ce va fi semnat de liderul regiunii Evgheni Șevciuk.

Liderul de la Tiraspol Evgheni Șevciuk, a anunțat în cadrul unui interviu pentru publicația rusească Argumentî i Factî că ar putea candida la un nou mandat în cadrul așa-numitor alegeri prezidențiale care vor avea loc la sfârșitul acestui an. „Decizia mea va fi anunțată mai aproape 12 septembrie, când va fi dat startul campaniei electorale. Dar adepții mei deja îmi propun și insistă să candidez pentru un al doilea mandat”, a declarat Șevciuk. El a calificat ca fiind zvonuri și exagerări informațiile din presă potrivit cărora i s-ar fi propus funcții în peninsula Crimeea alipită de Federaţia Rusă, dar a admis că are unele oferte din partea unor „instituții și organizații comerciale”, fără să precizeze de unde sunt aceste organizații. Chiar dacă nu s-a anunțat oficial, se presupune pe post de contracandidat pentru Evgheni Șevciuk la scrutinul din decembrie ar putea fi înaintat președintele Sovietului suprem, Vadim Krasnoselski, unul dintre liderii holdingului Sheriff, în opoziție față de Șevciuk. Adepții Sheriffului au luat două treimi din mandatele de deputat la alegerile generale din noiembrie 2015.

Masa monetară a rublelor transnistrene a crescut în luna mai în stânga Nistrului cu 25 la sută, anunță site-ul oficial al Băncii centrale din Transnistria. Acest lucru este legat de achitarea restanțelor către bugetari, explică instituția. Și în timp ce volumul de bani a crescut, pe fundalul crizei valutare din regiune oamenii de rând nu au mai putut schimba rublele transnistrene, nerecunoscute, pe valută care să fie acceptată în afara Transnistriei.

Pe fundalul crizei valutare, importul alimentelor în regiunea transnistreană a scăzut anul acesta cu 8 la sută, iar importul de produse petroliere în aprilie și mai s-a redus cu 20 la sută. Printr-un decret, Evgheni Șevciuk, a redus accizele la motorină – de la 90 la 45 de dolari, și la benzină – de la 189 la 100 de dolari pentru o tonă. Astfel administrația speră să reducă prețurile la combustibil în perioada lucrărilor agricole și să evite deficitul de carburanți care se face dea simțit în regiune.

Europa Liberă: Mulțumesc, Radu Benea.

***

Europa Liberă: În cadrul unei ședințe a grupurilor de experți pe probleme ecologie din partea Chişinăului și Tiraspolului a fost semnat săptămâna trecută un protocol cu privire la cooperarea în domeniul reglementării pescuitului și a folosirii raționale a resurselor acvatice și biologice ale râului Nistru. Documentul stabilește condițiile și termenele în care Chişinăul și Tiraspolul vor face schimb de informații cu privire la folosirea resurselor râului Nistru, dar și vor lua măsuri comune pentru combaterea pescuitului ilegal.

Corespondenții noștri în regiunea transnistreană i-au întrebat pe oamenii întâlniți întâmplător pe stradă ce cred ei că ar trebui făcut pentru a îmbunătăți ecologia râului Nistru?

-Для того чтоб улучшить, надо, наверное, побольше урн установить, потому что, как правило, люди отдыхают, мусор выкинуть некуда - мусорят. Также был случай, мы отдыхали, нам говорят: вот, выходят школьники потом, классы и убирают. Я считаю, что использовать детский труд в этом направлении не стоит. Поэтому надо, наверное, как-то больше урн установить. И, мне кажется, спасатели должны как-то больше людей наших информировать, так как они не всегда любят ухаживать за природой, надо больше каких-то афиш, наверное, повыставлять, чтоб на каждом шагу прямо носом можно было уткнуться в какую-нибудь афишу, что здесь нельзя, здесь нельзя, вот там вот можно…

-Культурно отдыхать, не мусорить, ничего…

-Чтоб не оставляли мусор за собой, тут же и пожары и все что хочешь может быть.

-Они раньше просто чистили его чаще, проводили всякие меры, очищали Днестр, и он раньше лучше был …

-Вы думаете, есть смысл о чем-то говорить? Все равно без нас они хорошо все решают. Как они захотят – так оно и будет: говори, не говори… Вы знаете…

Наверное, надо не пускать людей близко к берегу, потому что, если люди находятся возле берега, они обязательно портят природу. Не пускать, оградить, наверное, как-то от реки. Тогда будет чище.

-Большая часть населения у нас привыкла все равно штраф либо не платить, либо отмазываться.

-Хуже всего то, что у нас запрет действует, например, на одну удочку, а с другой стороны руки украинцы и молдаване – для них нет запрета. Чтоб для всех одинаково было.

-Лучше надо очистные сооружения чтоб работали, очищалась вода, не сбрасывали канализационные воды неочищенные. Что еще для Днестра?

-Вода падала, а сейчас вроде теплоходы ходят и люди гуляют с детьми, радуются. Плохого нет ничего. Что очищать надо – конечно надо, но это надо, чтоб люди были, не один человек, как говорят, один человек в бою не воин. Надо чтоб все вместе, вот тогда будет дело.
***

Europa Liberă: Banca centrală de la Tiraspol și-a anulat joi propria decizie de instituire a unui comision de 10 la sută la procurarea valutei străine, la o săptămână de la adoptarea acesteia. Un comunicat al instituției spune că decizia a fost anulată în urma unui demers al Uniunii anterprenorilor, agrarienilor și a micilor producători din Transnistria, demers la care s-au alăturat Uniunea constructorilor, cea a transportatorilor, precum și directorii întreprinderilor exportatoare.

Cu două zile înainte, Comitetul pentru economie al Sovietului suprem a discutat despre faptul că Banca centrală nu are dreptul să instituie comisioane la cumpărarea valutei. Deputații au calificat această măsură drept o depreciere intenționată a rublei transnistrene, lucru pe care, potrivit legislatorilor, ar vrea să-l obțină cu orice preț Banca centrală de la Tiraspol, care în disputele din ultimul timp din regiune pare să se poziționeze în tabăra lui Evgheni Șevciuk. La rândul său, Banca centrală spune că este independentă în deciziile sale și că măsura a fost una obiectivă și vine din necesitatea de a completa bugetul regiunii.

Pe fundalul crizei valutare, importul alimentelor în regiunea transnistreană a scăzut anul acesta cu 8 la sută, iar importul de produse petroliere în aprilie și mai s-a redus cu 20 la sută. Prin decretul lui Șevciuk accizele s-au redus la motorină – de la 90 la 45 de dolari, și la benzină – de la 189 la 100 de dolari pentru o tonă. Astfel administrația speră să reducă prețurile la combustibil în perioada lucrărilor agricole și să evite deficitul de carburanți care se face simțit în regiune.

Situația pe piața valutară a regiunii continuă să fie la fel de tensionată. Agenții economici, cu rare excepții, nu pot cumpăra valută la licitațiile oficiale. Doar în ziua de miercuri la licitația organizată de Banca centrală agenții economici au putut cumpăra 2,8 milioane dolari, la o cerere ce a ajuns la aproape 20 de milioane dolari. În schimb, piața neagră a comercianților ilegali de valută pare să prospere – însă acolo cursul este cu mult mai mare – în unele cazuri și până la 30-40 la sută – decât cel oficial. Evgheni Șevciuk a dat indicații ca organele de menținere a ordinii publice să intensifice lupta cu piața neagră de valută. Încă în luna aprilie administrația a lansat așa-numita operațiune „Curs 2016” , care trebuia să combată fenomenul vânzării valutei la negru. De atunci însă acest comerț ilegal pare să se fi extins și să fi devenit mult mai organizat, având în vedere că de luni bune oamenii de rând nu mai pot cumpăra valută la punctele oficiale de schimb.

Responsabilul de afacerile interne al regiunii, Stanislav Romaniuk, a declarat că au fost întocmite peste 200 de protocoale administrative pe numele persoanelor care se ocupă de operațiuni valutare ilegale, în cazul a 23 de persoane au fost luate măsuri administrative și au fost încasate amenzi de 65 de mii de ruble transnistrene, echivalentul a aproximativ 5700 de dolari. Sunt sancționați nu doar comercianții, ci și cei care apelează la serviciile acestora pe piața neagră.

***

Europa Liberă: Situația social-economică creată în Transnistria este comentată de directorul Școlii de cercetări politice de la Tiraspol, Anatoli Dirun într-un interviu consemnat de corespondenta noastră la Tiraspol, Karina Maximova.

Europa Liberă: Din punctul Dumneavoastră de vedere, deprecierea rublei este o necesitate economică inevitabilă sau mai degrabă un element al confruntării politice?

Anatoli Dirun: „Situația creată pe piața valutară din Transnistria trebuie analizată în contextul evenimentelor care au avut loc deja și, cel mai important, al celor care vor mai avea loc. Am în vedere alegerea președintelui în decembrie 2016. Spre marele regret, situația economică care necesită intervenție operativă și adoptarea unor decizii poate nu întotdeauna populare, dar operative, a devenit ostaticul conjuncturii politice și a luptei electorale care nu mai este ascunsă de nimeni. Despre această luptă vorbește liderul regiunii, vorbesc și reprezentanții companiei Sheriff și ai Sovietului suprem. Și anume incapacitatea a două părți – a liderului regiunii și a Sovietului suprem – a și dus la situația tristă pe care o avem la ziua de azi.

Nu ar fi corect să încercăm să punem responsabilitatea doar pe una dintre părți. Și asta, dintr-un motiv foarte simplu – dacă una dintre părți manifestă inițiativă și acuză partea cealaltă , atunci ea trebuie să fie consecventă și să meargă până la capăt. De exemplu, dacă Sovietul suprem spune că criza valutară este artificială – lucru cu care de altfel sunt de acord, în sensul că este o criză generală artificial de modul de luare a deciziilor – atunci trebuie să fie folosite pârghiile pe care le are Sovietul suprem și să adopte de urgență acele decizii care sunt necesare pentru stabilizare. Dacă măsurile pe care le ia Sovietul suprem – oricum le-am califica noi: ca fiind pozitive sau negative, nu duc la redresarea situației înseamnă că acestea nu au rezultatul pozitiv necesar.

Anatoli Dirun

Anatoli Dirun

Dacă e să vorbim despre deprecierea ascunsă, despre decizia Băncii centrale cu privire la încasarea unui comision de 10 la sută la vânzarea valutei – atunci aceasta este o consecință a luptei care se află mai degrabă în planul discursului politic, decât în cel al deciziilor economice. Avem destul de mulți juriști buni care vor găsi destule explicații legale și logice pentru orice fel de decizii. Dar oamenilor nu li se face mai ușor de trăit în urma acestor explicații.

Iată de ce soluția este una singură – Transnistria nu este un caz unic în istoria politică universală. Părțile trebuie să se așeze la masa tratativelor și cu eforturi comune să găsească ieșirea din această situație.”

Europa Liberă: Credeți că există o astfel de ieșire?

Anatoli Dirun: „Bineînțeles că este. Vă reamintesc că în 2009 când se era pe cale să se producă precedenta criză politică atunci când Evgheni Șevciuk a demisionat din funcția de președinte al Sovietului suprem, grupul parlamentar „al celor 16” a propus schimbarea constituției, și a fost găsit și un compromis. Se poate merge pe o astfel de variantă de soluționare și acum. Totul depinde de gradul de deschidere către dialog al părților și de disponibilitatea lor de a soluționa această situație. Altfel, din punctul de vedere al conflictologiei, dacă situația va intra într-un punct mort - și noi vedem că se lucrurile se îndreaptă exact în această direcție – atunci vor trebui să intervină, din punctul de vedere al teoriei, mediatorii. Și ar fi bine să nu se ajungă la așa ceva.

Cred că nu este foarte bine când în politica internă doi subiecți nu pot găsi limbă comună între ei și este nevoie de intervenția unei a treia forțe.”

Europa Liberă: Dacă e să ne îndepărtăm puțin de componenta politică a crizei și să ne apropiem de cea socială – vedem rafturi goale în magazine, stări de spirit de panică printre oamenii care cumpără mai mult decât au nevoie: alimente și obiecte de prima necesitate. Înseamnă acest lucru că situația și așa nu foarte bună din Transnistria se poate înrăutăți?

Anatoli Dirun: „Orice expert și chiar locuitor simplu al regiunii vă va spune că economia transnistreană este una de tip deschis și dacă dintr-o parte se ia ceva, înseamnă că acel ceva apare în altă parte. Bineînțeles că orice om de afaceri va încerca să se asigure. Situația cu creșterea prețurilor nu este doar pe piața alimentară – prețurile cresc practic peste tot, inclusiv la diverse tipuri de servicii. Din punctul meu de vedere cel mai grav lucru care are loc este apariția și dezvoltarea așa-numitei „piețe negre” a prețurilor, a unor prețuri reale care oficial însă sunt fixate de administrație - și asta este valabil atât în relațiile de muncă, cât și în domeniul serviciilor și în alte zone.

Iată de ce este total destructivă această tactică de a urmări dintr-o parte cum crește această ruptură dintre piața reală și cea nominală. Poate că cineva primește plăcere din asta și mizează pe faptul că va putea obține dividende. Dar de la o astfel de situație pe viitor va pierde în primul rând administrația, iar deja de pe acum au început să piardă locuitorii Transnistriei.”

***

Europa Liberă: Reluarea oficială la Berlin a negocierilor în formatul 5+2 continuă să genereze polemici și analize. Șeful echipei de negociatori din partea Tiraspolului Vitali Ignatiev, a declarat într-un interviu pentru publicația Komsomolskaia Pravda că runda de la Berlin „a confirmat corectitudinea pozițiilor Tiraspolului” într-un șir de probleme, în special în cea a dosarelor penale deschise de Chişinău. „Multă vreme colegii noștri moldoveni au negat existența acestei probleme, însă poziția Tiraspolului a fost susținută de mediatori, în special de Federaţia Rusă și acest lucru a fost reflectat inclusiv în protocolul final al reuniunii de la Berlin” , a declarat Ignatiev, subliniind că în viitorul apropiat vor fi discutate și subiectele legate de recunoașterea diplomelor de studii transnistrene și de circulația internațională a mașinilor înregistrate în Transnistria.

Evgheni Șevciuk

Evgheni Șevciuk

Și liderul regiunii transnistrene Evgheni Șevciuk a comentat după două săptămâni reluarea negocierilor în formatul 5+2. În aprecierea sa, negocierile au fost blocate timp de doi ani pentru că autoritățile de la Chişinău au deschis peste 200 de dosare penale pe numele unor responsabili din Transnistria. Șevciuk s-a arătat sceptic în ceea ce privește rezultatele acestor negocieri, argumentându-și poziția prin faptul că „Ucraina și Republica Moldova exercită presiuni politice și economice asupra Transnistriei”. „În plus, a subliniat Șevciuk în cadrul unui interviu pentru publicația rusească Argumentî i Factî, tactica presiunilor politice asupra Transnistriei este susținută activ și de un șir de experți occidentali”. Șevciuk spune că din cauza acestor aspecte este mai sceptic decât corpul diplomatic în aprecierea rezultatelor rundei oficial în formatul 5+2. „În Transnistria așteptăm rezultate practice care pot fi puse la baza unor soluții ce vor deschide posibilități reale pentru economia noastră pentru ca aspectele pozitive de pe urma acestor negocieri să le simtă și populația. Dacă nu vom umple cu rezultate practice agenda noastră atunci necesitatea acestor negocieri va fi imposibil de explicat oamenilor simpli” , spune liderul regiunii. „Bineînțeles că împărtășesc optimismul cu privire la faptul că întâlnirea a avut loc și au fost formulate unele intenții. Și sper că conducerea Moldovei își va transforma cuvintele în fapte concrete, cu rezultate concrete”, a mai spus Evgheni Șevciuk.

În cadrul interviului el de asemenea a declarat că își pune mari speranțe în viitoarea vizită a vicepremierului rus Dmitri Rogozin, reprezentantul special pentru Transnistria pe lângă președintele rus – anterior despre această vizită anunțată pentru 5 și 6 iulie premierul moldovean Pavel Filip a discutat cu omologul său rus Dmitri Medvedev. „Ne așteptăm de la această vizită ca în cadrul dialogului dintre Moldova și Rusia să se ia în calcul și interesele Transnistriei”, a spus Șevciuk. Acesta s-a mai plâns de faptul că în acest moment aeroportul de la Chişinău nu permite deplasarea jurnaliștilor ruși și a militarilor din contingentul rusesc de pacificare, ceea ce în viziunea lui Șevciuk echivalează cu presiuni exercitate asupra regiunii transnistrene. În plus, la Tiraspol trezesc îngrijorări și desele vizite la Chişinău ale unor oficiali occidentali și ale unor reprezentați militari ai Alianței Nord Atlantice, dar și criticile la adresa militarilor ruși dislocați în regiune și la adresa misiunii de pacificare.

***

Europa Liberă: În același timp, recenta reuniune a formatului „5+2” de la Berlin, format în care se negociază reglementarea transnistreană, pare să fi arătat cât de şubredă în anumite împrejurări poate fi poziţia Chişinăului la aceste negocieri. În orice caz, criticile şi îngrijorările exprimate dinspre comunitatea experţilor ridică mai multe semne de întrebare, inclusiv privind speranţa Republicii Moldova de a ajunge la o soluţie echitabilă pentru conflictul din raioanele sale estice. O convorbire pe această temă purtată de colegii mei Liliana Barbaroșie și Alexandru Canțir cu directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă, Victor Chirilă.

Victor Chirilă: „Rusia, după cum știți, a făcut câteva propuneri pentru relansarea negocierilor. Acel non-paper care a fost făcut public în luna martie. Propunerile respective sigur că nu au fost acceptate de Chișinău. Una din propuneri a fost să fie elaborat un mecanism de garanție pentru implementarea deciziilor luate în formatul „5+2”, alta, care e destul de delicată pentru Chișinău, este anunțarea moratoriului la deschiderea unor noi dosare penale sau administrative pentru reprezentanții administrației de la Tiraspol și Tiraspolul pentru reprezentanții autorităților centrale de la Chișinău. Sigur acest lucru este imposibil din punctul meu de vedere și a multor reprezentanți ai autorităților noastre pentru că este ilegal; și, desigur, Chișinăul nu poate atât de ușor să facă acest lucru. Propunerile respective nu au fost acceptate de Chișinău.

Dar presiunea deschiderii, reluării negocierilor și discuțiilor în formatul „5+2” a fost destul de mare, pentru că desigur Germania vrea să arate că în calitatea sa de președintă a OSCE face ceva, vine cu anumite progrese, cel puțin pe dosarul transnistrean. Vedem că în Nagorno-Karabah lucrurile s-au înrăutățit, în Lugansk și Donețk nu se întâmplă nimic, dimpotrivă operațiunile militare se intensifică, și desigur că era nevoie să se producă o schimbare în Transnistria pentru că la sfârșitul anului Germania să arate că a reușit ceva.

Victor Chirilă

Victor Chirilă

La Berlin, Federația Rusă a venit cu aceleași propuneri, mai mult decât atât se pare că a pregătit un protocol care nu a fost oferit reprezentanților Republicii Moldova, în special negociatorilor pentru a se informa. Negociatorul, practic, a luat cunoștință de acest protocol în ziua negocierilor. Respectivul protocol avea mai multe formulări care contraveneau intereselor naționale ale Republicii Moldova, formulări care aduceau atingere suveranității noastre și vulnerabilizau pozițiile Republicii Moldova în eventualitatea negocierilor asupra statutului politic al regiunii transnistrene. Sigur că dl Bălan nu a putut să accepte un astfel de protocol.

S-au început negocieri destul de intense, ceea ce nu a fost pe placul moderatorilor chiar și a observatorilor. Dar una din aceste propuneri, pe care Federația Rusă a promovat-o foarte intens, a fost implementarea acestui mecanism de garanții; chiar a propus o înțelegere care ar fi urmat să fie semnată între Chișinău și Tiraspol. Slava Domnului acest lucru nu s-a întâmplat. Pentru că dacă se semna acea înțelegere, ar fi fost dezastrul despre care vorbeam eu în postarea mea de ieri. Din acest punct de vedere cred că Chișinăul a reușit să iasă într-o situație bună după Berlin.”

Europa Liberă: Dle Chirilă, spuneaţi că Chişinăul în persoana vice-premierului moldovean pentru reintegrare George Bălan, ar fi ţinta unor presiuni crescânde, că sprijinul din partea Ucrainei este anemic, că SUA şi UE nu se opun unor scenarii nefavorabile Moldovei. De ce se întâmplă asta, în viziunea Dvs., şi de ce diplomaţia moldovenească vi se pare a fi ineficientă din acest punct de vedere?

Victor Chirilă: „Presiuni se pun nu doar asupra dlui Bălan, se pun şi asupra autorităților Republicii Moldova, și asupra Guvernului, și asupra prim-ministrului, și asupra altor politicieni. De exemplu, misiunea OSCE desigur că este nemulțumită că nu se întâmplă nimic, nu se întâmplă progrese evidente, calitative pe dosarul transnistrean. Chișinăul, în viziunea lor, nu ar fi interesat pentru astfel de schimbări, pentru negocieri serioase. Dintr-un anumit punct de vedere ei au dreptate.

Dar tactica pe care misiunea OSCE o promovează acum mi se pare incorectă și periculoasă. Incorectă pentru că dânșii consideră că Chișinăul are cel mai mare interes, trebuie să arate deschidere și trebuie să facă decizii unilaterale în limitele statutului politic pe care deja este gata să-l ofere. Lucrul acesta ar fi valabil, ar avea rațiuni de pus în practică, dacă din partea Tiraspolului s-ar vedea mișcări spre reintegrare, spre găsirea unui compromis. Din păcate vedem că Tiraspolul nu face astfel de pași, nu vrea să ajungă la o soluționare politică amplă care ar aduce Transnistria în cadrul Republicii Moldova. Mai mult decât atât, face tot posibilul ca acest lucru să nu să se întâmple.

Și atunci întrebarea este: de ce Chișinăul ar trebui să facă astfel de cedări unilaterale? Pentru că în cele din urmă își pune în pericol propriile poziții, propriile interese în cazul în care se va negocia un eventual statut. Mai mult decât atât, mecanismul de garanții pe care încearcă să-l legalizeze Federația Rusă este dacă ar fi implementat, așa cum am menționat în postarea mea de ieri, ar legaliza realitățile de facto care există în regiunea transnistreană, deci ar legaliza statutul de facto pe care îl are regiunea transnistreană gradual pas cu pas. Este acesta în interesul nostru? Nu cred.

Din punctul meu de vedere și a multor altor reprezentați ai autorităților de la Chișinău, și a experților din societatea civilă este important ca toate problemele economice, sociale să fie discutate la pachet cu problemele politice, cu problemele de securitate.”

Europa Liberă: Când aţi afirmat, dle Chirilă, că „Rusia a reușit să transforme formatul „5+2” într-un instrument de presiune faţă de Republica Moldova”, trebuie să se înţeleagă că ceilalţi parteneri găsesc oarecum justificată poziţia Rusiei în problematica transnistreană, există vreun fel de solidarizare mai puțin înțeleasă la Chișinău în acest sens?

Victor Chirilă: „Este o conjunctură de circumstanțe și de interese care ajută Rusia să folosească acest format pe post de instrument de presiuni asupra Chișinăului. Aceasta nu înseamnă că ceilalți ascultă și îndeplinesc tot ce spune Federația Rusă că Rusia ar fi pus la cale un plan, nu. Există un context de circumstanțe care favorizează acest lucru și acest context de circumstanțe este, cum am menționat anterior, dorința misiunii OSCE de a arată progrese, dorința de pune în practică o nouă tactică.”

Europa Liberă: Formatul „5+2”, cel puţin în modul în care spuneți că se manifestă acum, mai poate fi acceptabil pentru Moldova?

Victor Chirilă: „Eu cred că formatul „5+2” poate fi acceptat dacă încercăm să ne asigurăm de sprijinul necesar în formatul „5+2”. De exemplu, Ucraina ne-a surprins cu o prezentare destul de slabă la masa de negocieri.”

Europa Liberă: Dar asta cum s-ar explica, în condiţiile în care regiunea transnistreană a fost „clonată” în mare parte în estul ucrainean?

Victor Chirilă: „Trebuie să răspundă în primul rând autoritățile noastre. Cred că problemele pe care le avem în domeniul economic în ultimul timp se pare că ne apropie de un război comercial cu Ucraina. Au existat și anumite momente mai puțin plăcute chiar și pe dosarul transnistrean, necoordonare între Chișinău și Kiev și toate aceste lucruri sigur că își au efectul. Ar mai fi și altele, dar nu vreau să le menționez aici.”

Europa Liberă: Zicând domeniul economic vă refereați la anumite taxe introduse de Chișinău?

Victor Chirilă: „Da și din acest motiv există o anumită supărare din partea Kievului. Știți foarte bine și deja s-a anunțat că Kievul ar putea să riposteze la aceste măsuri, dar mai există și altele ce țin nemijlocit de procesul de negocieri. Dar în primul rând noi trebuie să ne rezolvăm problemele acestea acasă, să avem o coordonare, o consultare, un dialog mai bun cu Kievul, mai ales atunci când ne pregătim pentru reuniunile în formatul „5+2” și să explicăm capcanele, pentru că nu întotdeauna reprezentanții ucraineni înțeleg foarte bine ce se petrece sau ce se încearcă să se facă în Republica Moldova. Dar din punctul meu de vedere se încearcă crearea unor precedente care ar putea fi folosite cu ușurință în Luhansk și Donețk.”

***

Europa Liberă: La Chişinău a avut loc săptămâna trecută o vizita de trei zile a membrilor grupului pentru Moldova din cadrul Adunării Parlamentare a OSCE. Oficialii au mers şi la Tiraspol pentru discuţii despre procesul de reglementare transnistreană şi pentru a încuraja cooperarea pe ambele maluri. La finalul vizitei, preşedinta grupului, Arta Dade, a oferit un interviu corespondentei Europei Libere, Diana Răileanu.

Europa Liberă: Dna Dade, vizita Dvs. în Republica Moldova are loc la scurt timp după reluarea la Berlin a dialogului între Chişinău şi Tiraspol, în formatul „5+2”. Ce așteptări aveți de la această nouă etapă a negocierilor?

Arta Dade: „Întâi de toate, vreau să vă explic de ce vizităm Republica Moldova la scurt timp după reluarea negocierilor în formatul „5+2”, fapt care, suntem cu toţii de acord, va fi în beneficiul cetăţenilor Republicii Moldova de pe ambele maluri ale Nistrului. OSCE este parte a acestor negocieri şi, de-a lungul anilor, ne-am implicat chiar şi atunci când dialogul între părţi a fost întrerupt. Deci, această evoluţie este binevenită şi sper că va duce la rezolvarea anumitor chestiuni care, departe de problemele politice, vor îmbunătăţi nivelul de trai al oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului.

Salutăm protocolul asupra căruia au convenit Chişinăul şi Tiraspolul la Berlin, sub preşedinţia Germaniei şi a altor actori care au depus tot efortul pentru ca părţile implicate în proces să ajungă la masa de negocieri. Pe parcursul acestor zilel nu am încetat să repet că OSCE pledează pentru integritatea şi suveranitatea Republicii Moldova şi vrem să vedem inclusiv soluţionarea chestiunilor politice în cadrul unui dialog paşnic. În acelaşi timp, cred că e de datoria autorităţilor de aici să se gândească asupra unui statut legal şi special pentru Transnistria. Această este poziţia OSCE şi, în acelaşi timp, a Adunării Parlamentare a OSCE, a parlamentarilor care nu sunt parte a negocierilor, dar care depun tot efortul pentru ca negocierile să continue, inclusiv între Parlamentul Republicii Moldova şi structurile legislative de la Tiraspol. De asemenea, ne aşteptăm la rezultate concrete ce se conţin în protocolul asupra căruia s-a convenit la Berlin şi cu toţii ne îndreptăm deja atenţia spre apropiata conferinţă de la Bavaria, care sperăm că va aduce rezultate palpabile”.

Europa Liberă: Când spuneţi „rezultate palpabile” la ce vă aşteptaţi, de fapt?

Arta Dade: „Ambele părţi ar trebui să avanseze asupra chestiunilor care sunt incluse în protocol. Mă refer, de exemplu, la recunoaşterea diplomelor de studii a instituţiilor de învăţământ de la Tiraspol sau alte chestiuni care ar îmbunătăţi viaţa cetăţenilor de pe ambele maluri.”

Europa Liberă: Sunt voci care cred că s-ar pune presiuni pe Chişinău pentru a accepta anumite compromisuri în defavoarea suveranităţii ţării pentru ca Germania să raporteze despre succesele sale cât deţine preşedinţia OSCE. Cum comentaţi?

Arta Dade: „Nu cred că OSCE porneşte de la această perspectivă atunci când încearcă să medieze dialogul. Vorbim de un proces care s-a întrerupt la un moment dat şi acum a fost reluat. Desigur, oamenii sunt liberi să aibă punctul lor de vedere asupra situaţiei, dar nu cred că doreşte pur şi simplu „bifarea” unui succes.

Toată lumea este conştientă că procesul va dura, că nu se va rezolva neapărat în perioada cât Germania va deţine preşedinţia OSCE. Alte ţări vor prelua acest mandat. De asemenea, apropiatele alegeri care vor avea loc în a doua jumătate a anului pe ambele maluri ale Nistrului şi-ar putea lăsa amprenta asupra negocierilor, făcându-le un pic mai dificile. Cu toate acestea, recunosc că am remarcat dorinţa Tiraspolului de a participa la negocieri, fiind interesat de chestiunile social-economice asupra cărora s-a convenit la Berlin.”

Europa Liberă: În aceste trei zile cât v-aţi aflat în Republica Moldova v-aţi întâlnit cu reprezentanţi ai Chişinăului şi Tiraspolului. Ce provocări ar trebui să depăşească cele două părţi?

Arta Dade: „În primul rând, încrederea între părţi s-a redus de-a lungul anilor, iată de ce această încredere trebuie restabilită, astfel încât oamenii să înţeleagă că vor avea doar de câştigat dacă părţile vor depăşi neînţelegerile istorice şi dacă va exista o cooperare între maluri. Pornind de la această idee, ne dorim ca parlamentarii să conştientizeze că ei reprezintă cetăţenii şi că nu este complicat să se aşeze la masa de negocieri pentru a stabili cum pot îmbunătăţi şi cum pot rezolva acest diferend care durează de prea mult timp.

Nu cred că cetăţenii Republicii Moldova sunt mulţumiţi să vadă că lipseşte comunicarea între maluri, oamenii îşi doresc că viaţa lor se îmbunătăţeşte, vor să beneficieze de pe urma proiectelor realizate sub umbrela Uniunii Europene, de care au beneficiat toate ţările ce s-au apropiat de UE, mă refer aici la Acordul de Liber Schimb. Oamenii de afaceri, de exemplu, au doar de câştigat de pe urma implementării acestui acord. La această concluzie am ajuns după ce am discutat cu reprezentanţi ai societăţii civile.”

Europa Liberă: La Tiraspol aţi stat de vorbă cu liderul regiunii Evghenii Şevciuk, dar şi cu negociatorul din partea Tiraspolului, Vitalie Iganitiev. Pe ce s-au axat discuţiile?

Arta Dade: „Am avut parte de o discuţie deschisă cu domnii Şevciuk, Ignatiev şi Krasmoselski şi ei ne-au asigurat de implicarea lor în negocieri. Îşi doresc să vadă rezultate concrete. Desigur, nu avem puterea să le schimbăm poziţia politică, nu este acesta rolul nostru. Încercăm să încurajăm un dialog între parlamentari.”

Europa Liberă: Deci, v-aţi propus să consolidaţi dialogul între părţi, inclusiv la nivel parlamentar. S-a încercat acest lucru în repetate rânduri, dar fără succes. Ce vă face să credeţi că de data asta situaţia ar fi diferită?

Arta Dade: „De această dată s-au angajat serios să rezolve chestiunile la care m-am referit mai sus. Înţeleg că este şi în interesul lor să înainteze în discuţii. Desigur, nu putem veni cu o concluzie finală doar după o rundă de dialog, dar vrem să aducem contribuţia noastră pentru continuarea negocierilor. Pe de altă parte, deciziile urmează să le ia autorităţile de aici şi nu noi.”

Europa Liberă: Astăzi, când vă gândiţi la viitorul Republicii Moldova sunteţi optimistă sau, din contra, pesimistă?

Arta Dade: „Sunt optimistă. Să ştiţi că am discutat inclusiv cu tineri, membri ai diferitor organizaţii neguvernamentale, care au lăsat impresia că cred în succesul acestei ţări. Republica Moldova are o şansă unică acum, când a semnat deja Acordul de Asociere la Uniunea Europeană. Ţări ca Albania le sunt alături pentru a împărtăşi din experienţă. Însă, într-un final, responsabilitatea stă tot pe umerii autorităţilor moldovene. Politicienii ar trebui să se gândească la tânăra generaţie. Cetăţenii Republicii Moldova, la fel ca cetăţenii altor ţări, îşi văd viitorul acasă, deci, este de datoria politicienilor ca acest lucru să se întâmple.”

Europa Liberă: Șefa grupului pentru Moldova din cadrul Adunării Parlamentare a OSCE, Arta Dade, într-un interviu realizat de Diana Răileanu.

***

Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG