Linkuri accesibilitate

Sprijin pentru proiectele economice şi de securitate ale României


Joachim Gauck și Klaus Johannis la București

Joachim Gauck și Klaus Johannis la București

Germania este acum primul partener economic în România, iar economia germană este principala piaţă pentru exporturile româneşti.

Solidaritate, acesta e cuvântul-cheie al întâlnirii celor doi preşedinţi ai Germaniei şi României. Preşedintele german Joachim Gauck se află în România într-o vizită cu o puternică coloratură personală. E drept, se întâlneşte cu oamenii de afaceri, discută strategii de intensificare a cooperării economice cu premierul Dacian Cioloş şi cu preşedintele Klaus Iohannis, însă pe de altă parte susţine o conferinţă pe teme europene şi vizitează câteva monumente istorice construite de-a lungul timpului de germanii din România, într-un gest simbolic de susţinere a conservării şi reevaluării moştenirii culturale germane din România. Dar, dincolo de toate acestea, îşi arată susţinerea pentru preşedintele român într-o perioadă de provocări interne şi regionale, înaintea summitului de la Varşovia şi în preambulul unor alegeri parlamentare cruciale pentru destinul partidului care l-a susţinut în cursa pentru Cotroceni.

În vizită la prieteni

„Am venit la prieteni,” spunea preşedintele Germaniei, Joachim Gauck, după întrevederea pe care a avut-o cu omologul său român la Cotroceni. La rândul său, Klaus Iohannis afirma că România şi Germania au o relaţie privilegiată şi de importanţă strategică. Nu sunt simple vorbe de curtoazie. România e legată de Germania nu doar prin rădăcini istorice vechi de secole de care Klaus Iohannis vrea să profite sau prin experienţa comună totalitară şi redescoperirea valorilor democraţiei după căderea comunismului, ci şi social şi economic.

După Al Doilea Război Mondial şi, mai ales, între 1969 şi 1989, în perioada dictaturii comuniste, în Germania s-au stabilit circa 500 de mii de etnici germani plecaţi în bejenie din România. S-au format mari comunităţi cu rădăcini româneşti cărora li se adaugă, conform cifrelor Oficiului Federal de Statistică, alte 250 de mii de români care locuiesc în Germania. În România, la recensământul din 2002, peste şaizeci de mii de persoane s-au declarat de etnie germană însă acestora li se adaugă alte zeci de mii de germani veniţi cu afaceri sau la studii.

A fost o relaţie sentimentală care a lăsat multe răni, mai ales în anii comunişti când germanii au fost cel mai de succes produs românesc pentru export în cadrul celei mai ample operaţiuni de trafic de carne vie din secolul trecut. Statul român comunist a vândut atunci zeci de mii de etnici germani pentru sume variind de la 5000 la 10 000 de mărci. În total statul român ar fi câştigat vreo trei miliarde de mărci.

Astăzi însă relaţiile economice bilaterale sunt o realitate şi o poveste de succes. La finalul lui 2014 în România funcţionau peste 21 de mii de firme cu capital german, adică 10% din total. Din 2006 până acum volumul schimburilor comercial s-a dublat, ajungând la 21 de miliarde de euro. Germania este acum primul partener economic în România, iar economia germană este principala piaţă pentru exporturile româneşti. O cincime din comerţul exterior românesc se desfăşoară pe această piaţă. Chiar şi-aşa, spune preşedintele Gauck avem nevoie de legi clare şi de noi succese în lupta împotriva corupţiei. Pentru mulţi europeni România este o ţară neatractivă din cauza corupţiei. Aflată mereu în fruntea clasamentelor la dezorganizare instituţională, birocraţie, nepotism şi abuz în serviciu, România a făcut în ultima vreme, spune preşedintele Gauck, eforturi considerabile. „Justiţia e în stare să ofere soluţii la problemele existente,” spunea oficialul german, adăugând că activitatea Direcţiei anticorupţie a transmis semnale pozitive nu doar din punct de vedere economic, ci şi politic. Şi, fiind vorba despre consolidarea celei de-a treia putere în stat, justiţia, preşedintele german şi-a promis sprijinul.

De veghe la Marea Neagră

Există voci care spun că vizita preşedintelui german îl ajută pe Klaus Iohannis să treacă mai uşor peste recentele eşecuri de politică externă. Decis să propună summitului NATO de la Varşovia o altă abordare a securităţii flancului estic mai ales în extremitatea sa sudică, preşedintele Iohannis a vorbit în întâlnirile recente cu înalţii demnitari turc şi bulgar despre necesitatea organizării unei flote aliate la Marea Neagră. Ideea flotei NATO nu este nouă şi ţările NATO riverane au discutat nu odată pe această temă. Săptămâna trecută, Klaus Iohannis a făcut o vizită de stat în Bulgaria şi a discutat din nou pe acest subiect. Spunea că s-au înţeles deplin asupra acestui subiect însă imediat a fost contrazis de premierul bulgar Boiko Borisov care a spus că nu a fost nicio clipă de acord cu acest proiect. „Am spus mereu că suntem o ţară paşnică. Nu vreau ca Marea Neagră să devină o zonă de conflict militar", spunea oficialul bulgar.

Klaus Iohannis a deschis subiectul necesităţii unei securităţi mărite pe frontiera estică NATO şi la discuţiile cu preşedintele german. Preşedintele României spunea că summitul NATO care va avea loc luna viitoare la Varşovia trebuie să transmită un puternic mesaj de „solidaritate, unitate şi coeziune în actualul context internaţional,” făcând aluzie nu doar la criza refugiaţilor din zonele de conflict ale Orientului Mijlociu, ci şi la agresiunea Rusiei asupra Ucrainei. Rusia a organizat exerciţii militare în Marea Neagră imediat după activarea scutului antirachetă de la Deveselu şi oficialii ruşi nu s-au sfiit să ameninţe mai mult sau mai puţin direct România că va trebui să suporte consecinţele. Klaus Iohannis a reluat aşadar în dialogul cu Joachim Gauck tema „întăririi echilibrate şi proporţionale a flancului estic al NATO, inclusiv a dimensiunii sale sudice, având în vedere evoluţiile de securitate din Zona Mării Negre.” A găsit în persoana preşedintelui Germaniei, un interlocutor înţelegător care i-a promis că va susţine punctul de vedere al României la reuniunea NATO. „Uneori, oamenii care sunt mai aproape de pericol au o voce mai fermă spre deosebire de cei care se află mai departe”, spunea Joachim Gauck recunoscând însă că face parte din acea categorie de politicieni care ar vrea să lase uşile deschise în dialogul cu Rusia, chiar dacă este criticat de unii pentru această atitudine. Cu toate acestea, ştie de unde provin provocările şi este convins că, alături de partenerii din Europa Centrală şi estică, vor găsi o soluţie comună la Varşovia.

Un exerciţiu de memorie

Chiar dacă Joachim Gauck participă la întâlnirea cu reprezentanţii celor mai importante firme germane din România, vizita sa are mai degrabă un caracter cultural. Poate şi pentru că atribuţiile sale sunt mai degrabă simbolice şi pentru că a venit în România invitat şi de Colegiul Noua Europă. El a susţinut şi alocuţiunea „Europa: pasiunea pentru raţiune”, iar discuţiile au fost moderate de Andrei Pleşu. Apoi, Joachim Gauck vizitează miercuri, alături de Klaus Iohannis, Liceul Brukenthal din Sibiu şi biserica fortificată de la Cisnădie. Cei doi sunt, din 2014, patroni ai fundaţiei „Bisericile fortificate,” dedicată conservării moştenirii culturale a minorităţii germane în România.

Faptul că preşedintele Germaniei nu vrea să mai candideze goleşte aparent această vizită de implicaţii pe termen lung. De aceea, unii văd doar partea goală a paharului spunând că s-au întins covoarele roşii degeaba sau cu un folos nesemnificativ. Alţii spun că cel puţin la fel de importantă ca vizita preşedintelui Germaniei este cea a pastorului Gauck.

Joachim Gauck are o istorie personală care-l face receptiv la problemele României. El a cunoscut ororile totalitarismului din Germania de est şi a fost un important disident şi luptător pentru drepturile omului. Imediat după unificarea celor două Germanii a fost numit Comisar federal al arhivelor STASI, poliţia politică a comuniştilor germani, funcţie pe care a ocupat-o din 1990 până în 2000, căpătându-şi porecla de „Vânătorul STASI”. El a demontat propaganda comunistă, demascându-i crimele şi abuzurile. Pentru Klaus Iohannis, decis să înfiinţeze la Bucureşti un mare Muzeu al Comunismului, pastorul Gauck este omul potrivit la locul potrivit. Preşedintele României vrea nu doar sprijin declarativ, ci şi sfaturi, opinii ba chiar o implicare ceva mai directă a experţilor germani, convins că românii nu trebuie lăsaţi să-şi piardă memoria şi că tot ce a făcut Joachim Gauck ca activist pentru drepturile omului şi luptător împotriva totalitarismului îl transformă într-un bun prieten şi sfătuitor al ţărilor din fostul bloc comunist care vor să-şi asume trecutul.

XS
SM
MD
LG