Linkuri accesibilitate

Ambasadorii occidentali se alătură campaniei „Roşu pentru corupţie”


Pirkka Tapiola

Pirkka Tapiola

Mai mulţi comentatori o percep ca pe un avertisment „pe bune” dat autorităţilor de la Chişinău, care întârzie să avanseze în reformarea justiţiei şi combaterea corupţiei.

În cadrul unei campanii sub genericul „Roşu pentru corupţie”, Delegaţia Uniunii Europene de la Chişinău a invitat ambasadorii ţărilor occidentale din Republica Moldova să se producă într-o serie de poze în care apar împreună, ţinând în mână câte un cartonaş roşu. Chiar dacă, formal, campania este afiliată Campionatului European de Fotbal, mai mulţi comentatori o percep ca pe un avertisment „pe bune” dat autorităţilor de la Chişinău, care întârzie să avanseze în reformarea justiţiei şi combaterea corupţiei.

În fotbal, cartonaşul roşu ridicat de arbitru pe teren este cel mai de temut moment, de care se feresc toţi: jucătorii, antrenorul şi suporterii. Şi asta pentru că imediat ce unui jucător i se arată un cartonaş roşu, acesta este eliminat de pe teren, iar echipa este forţată să continue jocul în inferioritate numerică, explică jurnalistul şi comentatorul sportiv, Efim Josanu, preşeşedinte al Comitetului Naţional Olimpic din Republica Moldova între anii 1991 şi 2001.

„Pentru un jucător, cartonaşul roşu înseamnă „out of play”, adică eşti în afara competiţiei, pentru că prin gestul indecent ţi-ai trădată echipa şi prietenii care trebuie să lupte în inferioritate. În fotbal este exact ca în viaţă: eşti supus regulilor, în cazul în care nu le respecţi, te auto-condamni. Acest roşu fiecare cetăţean trebuie să-l poarte în buzunar şi să-l arate marilor corupţi”.

Delegaţia Uniunii Europene nu s-a limitat doar la o poză cu ambasadori occidentali arătând „roşu” corupţiei din Republica Moldova. În cadrul campaniei a fost lansat şi un spot social ce-l are ca protagonist pe arbitrul FIFA, originar din Moldova, Alexandru Tean. În video, arbitrul face o analogie între munca sa pe teren şi cea a magistratului din sala de judecată: „Toţi arbitrii se supun unei reguli de aur: în afara terenului pot avea prieteni printre jucători, însă când începe meciul nu au preferinţe”.

Cel mai recent incident prin care guvernul de la Chişinău şi-a atras critici din partea Uniunii Europene a vizat independenţa justiţiei moldoveneşti. La începutul acestei luni, Departamentul de coordonare politicii europene a venit cu un demers ca judecătorii moldoveni să nu fie „urmăriţi penal pentru modul cum interpretează legile sau dovezile pe care le analizează, decât dacă aceste interpretări sunt făcute evident cu rea voinţă”.

Declaraţia a fost făcută la câteva zile după ce Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat deschiderea unei anchete penale împotriva judecătoarei Domnica Manole, care în mai a dat câştig de caută Platformei DA în chestiunea organizării unui referendum constituţional pe tema alegerii preşedintelui de către popor.

De ce, totuşi, ambasadorii occidentali au ales să arate un cartonaş roşu corupţiei din Republica Moldova şi nu au optat de exemplu pentru unul galben, care reprezintă doar un avertisment? Directoarea executivă a organizaţiei Transparency International la Chişinău, Lilia Carasciuc, insistă că pur şi simplu numărul cartonaşelor galbene s-a epuizat:

„Intenţia lor iniţială a fost să arate un ratonaş galben, adică un cartonaş de preîntâmpinare. Ceea ce vedem este că atât şeful Delegaţiei Uniunii Europene, cât şi Ambasadorii ţărilor Uniunii Europene ne arată un cartonaş roşu, care reprezintă o dezaprobare totală faţă de capturarea instituţiilor publice din Republica Moldova, dezaprobarea pentru furtul din sistemul bancar şi lipsa atitudinii faţă de persoanele implicate sau care trebuiau să ia măsuri, dezaprobare pentru justiţia selectivă şi persecutarea judecătorilor principiali, pentru intimidarea protestatarilor cu dosare penale, pentru eşecul reformei sistemului judiciar şi cel anticorupţie.”

Uniunea Europeană, continuă Lilia Carasciuc, are tot dreptul să arate un cartonaş roşu corupţiei din Republica Moldova, în ultimii ani numărându-se printre finanţatorii de bază ai „echipei”. Anul trecut, urmare a furtului din sistemul bancar, Uniunea Europeană a anunţat că şi-a sistat finanţarea pentru Republica Moldova - e vorba de peste 47 de milioane de euro, iar parte importantă dintre ei erau destinaţi continuării reformelor din domeniul justiţiei.

XS
SM
MD
LG