Linkuri accesibilitate

PSRM și PPEM contestă noul statut al Chișinăului


Primăria și Consiliul Municipal Chișinău

Primăria și Consiliul Municipal Chișinău

Versiunea finală a legii privind statutul municipiului Chişinăului a fost criticată şi de un grup de ONG-uri şi activişti civici.

Partidul Socialiştilor şi Partidul Popular European din Moldova au cerut şefului statului să nu promulge Legea privind statutul municipiului Chişinău, votată săptămâna trecută de majoritatea parlamentară. Cele două formaţiuni mai anunţă că vor contesta legea la Curtea Constituţională. Anterior, mai multe organizaţii neguvernamentale au cerut anularea legii întrucât prin ea, i se acordă mai multe atribuţii primarului general al municipiului Chişinău în detrimentul Consiliului municipal.

Noua lege privind statutul municipiului Chişinău a trezit multiple controverse încă de când a fost propusă de deputaţii PL, în luna martie. La acel moment, în Parlament exista deja un proiect de lege rival propus de PPEM încă în toamna anului trecut, dar şi un grup de lucru împuternicit să elaboreze noul statut al municipiului Chișinăul. Majoritatea parlamentară a dat prioritate însă iniţiativei venite din interiorul său, de la cei în primul rând interesaţi ca primarului să i se acorde puteri mai mari la numirea sau demiterea vice-primarilor, pretorilor şi şefilor de subdiviziuni, precum şi la gestionarea patrimoniului municipal – Partidul Liberal.

În pofida mai multor critici, proiectul a trecut rapid prin toate procedurile legislative şi a fost votat vineri în lectură finală în Parlament, întâmpinând opunere doar din partea opoziţiei. Deputaţii socialişti şi cei comunişti au pretins că liberalii au obţinut sprijinul pentru această lege în schimbul votării bugetului propus de guvernul controlat de democraţi. Autorii legii, deputaţii liberali, au negat acest lucru. Ei au argumentat că adoptarea acestei legi era necesară pentru a delimita mai clar atribuţiile primarului capitalei și Consiliului Municipal și pentru a preveni multiplele blocaje care au existat până acum în gestionarea treburilor publice din capitală.

PSRM şi PPEM au cerut astăzi, fiecare în mod separat, dar acelaşi lucru preşedintelui Nicolae Timofti: să respingă legea. În caz contrar, au anunţat cele două formaţiuni, ea va fi contestată la Curtea Constituţională. Un comunicat al PPEM notează că „legea încalcă prevederile esențiale ale Constituției, principiul autonomiei locale și exercitarea mandatului aleșilor locali fără a fi limitați până la expirarea termenului”.

Şeful fracţiunii socialiste din Consiliul Municipal Chişinău, Ion Ceban, a repetat astăzi la o conferinţă de presă că votarea acestei legi ar fi rezultatul unui târg politic între PL şi PD:

„În sfârşit, târgul dintre Vlad Plahotniuc şi Mihai Ghimpu a avut loc. Noi considerăm că această lege este ilegală. Orice decizie de acum încolo primită în baza acestei legi va fi documentată şi contestată.”

Dorinţa primarului liberal Dorin Chirtoacă de a-şi spori împuternicirile este mai veche, însă doar această majoritate parlamentară a fost dispusă să i-o satisfacă, observă mai mulţi analişti, între ei şi Ion Tăbârţă de la Centrul de analliză şi consultanţă politică „Politicon”:

„Este evident că aceste împuterniciri pe care şi le doreşte Dorin Chirtoacă şi despre care el afirmă că nu le-a avut pentru a soluţiona problemele existente în Chişinău sunt mai degrabă rezultatul unui târg politic sau unor tocmeli politice. Trebuie de ţinut cont că PL participă în actul guvernării.”

Ion Tăbârţă pune la îndoială că situaţia Chişinăului ar fi fost mult mai bună, dacă primarul Chirtoacă ar fi avut până acum mai multe împuterniciri, prin urmare nu crede în redresarea lucrurilor nici de acum încolo.

Votarea finală a legii privind statutul municipiului Chişinăului a fost condamnată şi de un grup de ong-uri şi activişti civici, care au criticat-o încă de când a fost promovată. Într-un apel în care cer anularea legii, activiştii susţin că scopul ei este de a limita împuternicirile Consiliului Municipal şi a transmite, în schimb, mai multe atri­buţii către autoritatea executivă, adică Pri­mar­, ceea ce, spun activiştii, „va genera un deze­chi­li­bru în exercitarea pute­rii locale în muni­ci­piul Chi­și­nău”. Cea mai criticată este prevederea care pare să-i priveze pe consilierii municipali de dreptul de iniţiativă legislativă în cazuri legate de administrarea patrimoniului şi organizarea serviciilor publice. ONG-urile semnatare cred că acest punct din legea liberalilor contrazice constituţia şi sfidează drepturile aleşilor locali. În apel se mai precizează că legea nu a fost consultată cu societatea civilă, iar votarea ei, fără un aviz al Con­gre­sului Autorităţilor Locale și Regio­nale al Con­si­li­u­lui Euro­pei, ar fi dovada că „moti­va­ția poli­tică pri­mează”.

XS
SM
MD
LG