Linkuri accesibilitate

Partidul comuniștilor e o umbră palidă a ceea ce a fost cândva, iar conducătorul său un personaj derizoriu (Vasile Gârneț/Ziarul Național)


Președintele Curții de Apel Chișinău îngrijorat de apelul semnat de colegii săi judecători pentru susținerea Domnicăi Manole (Anticorupție.md).

România mai face un efort de recredibilizare a Republicii Moldova în fața partenerilor externi, în ajunul sosirii unei noi misiuni a FMI la Chișinău, iar vizitele reciproce fac parte din această strategie, scrie Vitalei Călugăreanu în corespondenţa sa pentru DW. Această concluzie, precizează autorul, aparţine mai multor politicieni și diplomați români şi a fost expusă în cadrul întâlnirilor avute săptămâna trecută la București cu un grup de funcționari și reprezentanți ai societății civile din Republica Moldova - o vizită finanțată de „The Black Sea Trust”. Oficialii români care s-au întâlnit cu delegația din Republica Moldova au spus că au primit asigurări din partea autorităților de la Chișinău în ceea ce privește înlăturarea tuturor restanțelor privind reformarea bazei legislative în lunile iunie – iulie, recredibilizarea Moldovei în fața partenerilor internaționali (dezamăgiți de amploarea corupției de la Chișinău) fiind „singura cale care poate asigura prosperitate Republicii Moldova”.

Condițiile de bază ar fi combaterea corupției și independența justiției. Dacă vor fi îndeplinite, România are de gând să deruleze şi importante proiecte de infrastructură în Republica Moldova, afirmă autorul, inclusiv construirea unui nou pod peste Prut şi ducerea la bun sfârşit a proiectelor începute de interconectare energetică.

Vasile Gârneţ scrie în „Ziarul national” că desi e greu să faci în aceste zile concurență fotbalului, Vladimir Voronin a reușit totuşi să abată atenţia oamenilor la canalul rusesc „sputnik.md”. După felul cum a fost reflectată în media această apariție a sa s-ar crede că e un mare eveniment, scrie autorul convins totuşi că liderul PCRM nu mai are ce spune în Republica Moldova.

„S-au dus anii când fracțiunea comunistă făcea jocurile în Parlament, iar în afara lui reușea să mobilizeze mii de oameni în stradă. Partidul comuniștilor e o umbră palidă a ceea ce a fost cândva, iar conducătorul său – un personaj derizoriu,” crede Vasile Gârneţ. Voronin nu se atinge de cei (de cel) de care depind liniștea și bunăstarea familiei sale, mai observă el, dar se ia de foștii săi tovarăși de drum din lunga listă a „trădătorilor PCRM”, ca bunăoară de Igor Dodon. Singurul subiect la care Voronin ar fi putut spune ceva cât de cât demn de luat în seamă – dar, evident, nu la „sputnik.md” – este tema federalizării, mai scrie Vasile Gârneţ. „Dacă Voronin ar fi fost un politician responsabil și devotat acestui stat, așa cum pretinde, acesta ar fi fost subiectul de maximă importanță pe care ar fi trebuit să-l discute, să-l impună, pentru că e vorba de destinul țării.”

Petru Bogatu scrie în aceeaşi publicaţie despre suporterii lui Putin la Marsilia și Chișinău. Ancheta oficială, observă el, a demonstrat că ceata de așa-zișii microbiști ruși, care au atacat deliberat în câteva rânduri suporterii englezi, nu sunt niște huligani amărâți care și-au sacrificat ultima rublă pentru a ajunge la Euro 2016. Potrivit cotidianului german „Bild”, grupul care căuta ceartă cu lumânarea pe stadioanele franceze a fost trimis în mod organizat în Țara Cocoșului Galic pe banii Federației Ruse de Fotbal. Căpetenia galeriei de fani ruși din Franța, Aleksandr Șprîghin, este consilier în Duma de Stat, apropiat al președintelui Putin și președinte al Asociației Suporterilor din toată Rusia, o organizație ultranaționalistă cu multiple antecedente penale. Membrii ei au fost surprinși adesea efectuând salutul nazist în tribunele arenelor sportive. Procurorul-șef al Marsiliei, Brice Robin, consideră că pretinșii fani ruși au venit nu să urmărească meciurile de fotbal, ci să „provoace violențe”. Ei „sunt bine instruiți” și constituie de fapt nu galerii de suporteri, ci unități paramilitare pregătite să lupte corp la corp în stradă. „Altfel spus, în Franța am văzut o nouă fațetă a războiului hibrid”, crede Bogatu. „Atâta doar că agenturile lui Putin la Simferopol se dădeau drept combatanți ai rezistenței populare, iar la Marsilia jucau rolul de microbiști.”

Un editorial intitulat „Apărarea la Marea Neagră faţă cu singularitatea bulgară” apare pe deschide.md sub semnătura lui Iulian Chifu. Analistul numeşte „un eveniment năucitor” aparentul refuz al Bulgariei să sprijine proiectul României privind o formulă de apărare navală integrată la Marea Neagră. Iulian Chifu îndeamnă toată lumea să se abţină deocamdată de la comentarii şi presiuni suplimentare asupra autorităţilor române sau bulgare astăzi, în condiţiile unei situaţii fragile a majorităţii parlamentare la Sofia şi în perspectiva unor alegeri generale în România. Iată după summitul NATO şi în funcţie de rezultatele sale, un anumit decont la nivel instituţional şi al explicaţiilor publice va trebui să fie făcut, mai scrie el, ca să se înţeleagă de ce nu a putut fi prevenit un asemena episod , cu trei săptămâni înaintea summitului NATO.

Ion Mischevca, un autor de la moldnova.eu, scrie despre nevoia unui „al doilea descălecat al Moldovei”, primul la care face referinţă fiind cel din legenda voievodului maramureșean Dragoș, care ar fi pornit la o vânătoare de bouri la est de Carpații Orientali și ar fi întemeiat în cursul râului Moldova, la sfârșitul sec. XIII sau la mijlocul sec. XIV. „Toți cei care consideră Republica Moldova ca fiind succesoarea de drept a Țării Moldovei și se pretează asupra refacerii statului medieval trebuie să conștientizeze rolul definitoriu al elitei voievodale românești în crearea sa”, conchide autorul. „Fără descălecătorii maramureșeni am fi fost încă multă vreme „călăriți” de alții”, continuă el. Teza de bază a comentariului e că „la ora actuală s-ar impune cât mai grabnic un „al doilea descălecat” al Moldovei”. „Având în vedere exodul masiv al forței de muncă, depopularea satelor și orașelor, rusificarea mediatică perpetuuă, pauperizarea familiilor social-vulnerabile, delapidările din sistemul financiar-bancar, înflorirea corupției și cumătrismului, stagnarea sau mimarea reformelor ș.a. doar transformarea într-o „marcă” a României ne mai poate salva! Asemeni unui bolnav aflat pe patul de moarte, organismul statal dintre Prut și Nistru are nevoie urgentă de „transfuzie” demografică și instituțională. Or, acum e cazul să demonstrăm că sângele apă nu se face.”

Anticoruptie.md găseşte de cuviinţă să observe că președintele Curții de Apel Chișinău s-a declarat îngrijorat că apelul semnat de colegii săi judecători în susținerea Domnicăi Manole, judecătoarea care abligase CEC să desfăşoare referendumul iniţiat de platforma DA, motiv din care a ajuns subiect al unui dosar, a ajuns în presă. În apelul lor, magistraţii își manifestau indignarea față de urmărirea penală pornită în privința magistratei Domnica Manole. Ion Pleşca, preşedintele Curţii de Apel Chişinău, a difuzat un comunicat în care s-a declarat îngrijorat că acesta a ajuns în presă şi a anunţat că subiectul va fi discutat marți, 21 iunie, la ședința Consiliului Superior al Magistraturii.

„Semnatarii scrisorii de susţinere şi-au expus dezacordul cu încercarea de a se crea o practică, în opinia lor inadmisibilă, de tragere la răspundere penală a judecătorului în cazul casării unei hotărâri pronunţate, aceasta fiind lipsită de caracter politic. Respectivul mesaj a fost transmis pentru a fi prezentat în exclusivitate Consiliului Superior al Magistraturii, nefiind destinat publicării, cu atât mai mult până la şedinţa CSM,” se arată în comunicatul semnat de Pleşca.

XS
SM
MD
LG