Linkuri accesibilitate

Octavian Calmîc: „Apropierea de UE nu ne împiedică să avem relații cu ceilalți parteneri tradiționali, inclusiv Federația Rusă”


Octavian Calmâc, la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, 29 noiembrie 2013

Octavian Calmâc, la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, 29 noiembrie 2013

Vicepremierul și ministrul economiei, în dialog cu Liliana Barbăroșie.

Vicepremierul Octavian Calmîc, ministru al Economiei, a declarat Europei Libere că, în prezent, există „toate premisele pentru resetarea relațiilor” economice cu Rusia, în urma mai multor eforturi depuse anul acesta de guvernul moldovean. Piața rusă, chiar dacă este marcată de incertitudine – dovadă embargourile politice din ultimii ani – rămâne pentru producătorii moldoveni mai atractivă decât cea europeană. Mărirea exportului pe piața europeană necesită investiții mari și rămâne o perspectivă mai îndepărtată, i-a spus vicepremierul într-un interviu, Lilianei Barbăroșie, dar să exporți în Rusia, o piață tradițională, este mult mai simplu.

Europa Liberă: Am văzut o declarație de-a dumneavoastră din februarie, când mergeați în Rusia și ziceați că scopul dumneavoastră este să resetați relația cu Rusia, cu Ucraina, cu Belarus... În cazul Rusiei mie mi se pare, totuși, că acest lucru este ireal, atâta timp cât Republica Moldova vrea să se apropie de Uniunea Europeană.

Octavian Calmîc: Apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană nu împiedică să menținem și să avem relații prietenești, bune, de colaborare, inclusiv și economică, și cu ceilalți parteneri tradiționali ai Republicii Moldova, inclusiv Federația Rusă.

Normele care reies din Acordul de Asociere și Acordul de Comerț Liber Aprofundat și Cuprinzător nu împiedică să avem în același timp și relații preferențiale comerciale, același Acord de Comerț Liber, cu zona CSI-ului în paralel. Deci, ele sunt mai mult complementare, decât auto-eliminatorii.

Altceva este când discutăm despre uniuni vamale. Odată ce Moldova va decide ulterior să fie parte a Uniunii Europene, dar acesta este un proces de lungă durată, sigur că asta ne va obliga să reziliem toate contractele de comerț liber cu ceilalți parteneri pe care nu-i are Uniunea Europeană, și vice-versa. Dacă se va decide, la nivel politic, să fim parte a Uniunii Vamale CSI sau acea între Federația Rusă, Belarus și Kazahstan, sigur că asta automat suspendă toate relațiile preferențiale cu ceilalți parteneri, în cazul nostru e vorba de Uniunea Europeană. Dar, la momentul de față, menținerea unui regim preferențial cu Vestul și cu Estul este posibil și este chiar recomandat.”

La momentul de față, menținerea unui regim preferențial cu Vestul și cu Estul este posibil și este chiar recomandat...

Europa Liberă: Asta este înțelegerea dumneavoastră, eu aș putea fi de acord cu ea. Dar Rusia a demonstrat că utilizează mereu economia pentru a-și promova interesele politice în Moldova.

Octavian Calmîc: „Pe parcursul anului 2015 noi am făcut mai multe runde de consultări la nivel tehnic, la nivel mai superior, prin care am prezentat lipsa riscurilor de tranzit a produselor de origine europeană, prin teritoriul Republicii Moldova spre Federația Rusă. Deci, nu există niciun risc, nu există dovezi că au fost astfel de livrări. De aceea eu consider că, în prezent, sunt toate premizele pentru resetarea acestor relații cu Federația Rusă.

Chiar anul acesta au fost mai multe contacte, există o deschidere, există un dialog. La începutul lunii iulie așteptăm întrevederea copreședinților Comisiei Mixte în format extins ca să încercăm să găsim soluții pentru problemele care există.”

Europa Liberă: Dumneavoastră vorbeați de contacte. Totuși, contacte au fost, dar nimic nu s-a întâmplat, embargoul este pe loc.

Octavian Calmîc: Bine, cele mai bune contacte au loc în ultimul timp. Chiar recent, vizita mea la Moscova, unde a fost prima întâlnire cu co-președintele Rogozin, din partea Federației Ruse, în cadrul căreia noi am convenit anumite elemente sensibile pentru noi care urmează să fie discutate și găsite anumite soluții pe parcurs.

Noi vorbim aici despre acele taxe pe care le aplică Federația Rusă pentru produsele de origine moldovenească, mă refer la taxe vamale. Inclusiv acele liste de companii nu se cunosc criteriile în baza cărora au fost selectate și riscurile ulterioare care au venit odată cu setarea acestei liste.

Produsele noastre, în special fructele în stare proaspătă, totuși, își găsesc piață de desfacere în Federația Rusă...

Deci, noi propunem o abordare mult mai pragmatică, mai complexă. De fapt, statistica vamală ne arată că produsele noastre, în special mă refer la fructele în stare proaspătă, totuși, își găsesc piață de desfacere în Federația Rusă. În prezent au loc livrări de cireșe în Federația Rusă la prețuri extrem de atractive.”

Europa Liberă: Dar embargoul?

Octavian Calmîc: „Deci, bine, embargoul nu se aplică la toate produsele.”

Europa Liberă: V-ați întâlnit cu domnul Rogozin la sfârșit de mai, da? Va veni domnul Rogozin, înțeleg, la Chișinău?

Octavian Calmîc: „Da, pe 4-5 iulie, este deja confirmată vizita domnului Rogozin la Chișinău, o să avem două zile de discuții.”

Europa Liberă: Domnul Rogozin este privit de departe nu ca un prieten al Republicii Moldova, ne amintim ce declarații a făcut în raport cu cetățenii, cu politicienii de aici. Chiar sunt curioasă: credeți că dumnealui ar putea ajuta la anularea acestor embargouri?

Octavian Calmîc: „Eu sunt sigur că, fiind în poziția de vice-premier al Federației Ruse, este o persoană care poate să influențeze deciziile.”

Europa Liberă: Dar dorință are?

Pe 4-5 iulie este deja confirmată vizita domnului Rogozin la Chișinău...

Octavian Calmîc: „Până la urmă dumnealui are un șir de experți. Ministerul Dezvoltării Economice din Federaţia Rusă are un cuvânt greu de spus în acest sens. Statisticile arată că, într-adevăr, au suferit foarte mult schimburile noastre bilaterale, în special exportul din Republica Moldova către Federația Rusă. Pe de altă parte Republica Moldova a fost corectă în relația cu Federația Rusă, nu a introdus nici o barieră comercială, în pofida faptului că am avut toate argumentele și, de fapt, logica relațiilor diplomatice ne impunea să luăm măsuri similare față de importul din Federația Rusă. Noi am fost rezervați în acest sens și eu cred că acesta este un element înalt-apreciat de partenerii noștri, în special de Federația Rusă.”

Europa Liberă: Dar toate aceste eforturi – nu aveți senzația, totuși, că ținta nu este chiar relevantă? Pentru că toată lumea zice că comerțul cu Federația Rusă nu e conform regulilor europene, că piața, de fapt, cea mai atractivă pentru Moldova, trebuie să fie Uniunea Europeană, dar nu putem, deocamdată, ajunge acolo. Nu vom depune acolo prea multe efort și vom uita de cealaltă parte?

Octavian Calmîc: „În pofida incertitudinii pieței Federației Ruse, aceasta, totuși, este foarte atractivă, având în vedere cerințele mai puțin solicitate calității produselor exportate. Pe de altă parte, totuși, nivelul de integrare al Republicii Moldova și a economiei Republicii Moldova cu cele din CSI, cu fostele republici sovietice socialiste, a fost mult mai profund, respectiv, aceste relații nu pot fi întrerupte brusc. Chiar și soiuri din astea de plante sunt integrate în spațiul CSI-ului și sunt recunoscute și ca calități gustative, și ca indici de calitate.

În pofida incertitudinii pieței Federației Ruse, aceasta, totuși, este foarte atractivă, având în vedere cerințele mai puțin solicitate calității produselor exportate...

Un lucru care este diferit în spațiul european. În spațiul european pot fi exportate produse care sunt certificate conform standardelor europene. Noi nu avem așa multe produse, noi abia creăm acum platforma de producere, inclusiv și de fructe, și legume în stare proaspătă pentru piața europeană. Dar e un proces investițional de lungă durată. Da, avem capacități deja de a exporta chiar și fructe în stare proaspătă, mă refer, în special, și la cireșe, și la multe altele, dar e un proces de durată care o să fie implementat.

Deci, pentru moment, eu cred că ar fi prea mare luxul pentru agenții economici din Republica Moldova să se dezică de piața Federației Ruse, în speranța că vor penetra pe piața europeană. Pe când toți agenții din UE își doresc restabilirea relațiilor cu Federația Rusă și posibilitatea de a exporta. În circumstanțele actuale, când rușii au întrerupt toate relațiile comerciale cu țările europene, cu Turcia, este o oportunitate pentru businessul din Republica Moldova să se folosească de acest moment.”

Europa Liberă: Să mergem la următorul subiect: doi ani de acord de liber-schimb cu UE, de ce nu merge așa cum au arătat așteptările?

Embargourile UE-Rusia au dus la reducerea prețului de achiziție pe piața europeană și piețele din regiune, respectiv, produsele noastre au pierdut din competitivitate la nivel regional...

Octavian Calmîc: „În primul rând este vorba de criza mondială și criza regională dintre UE și Federația Rusă, pe de o parte. Acele embargouri care au fost introduse au dus la reducerea prețului de achiziție pentru piața europeană sau pentru piețele din regiune, respectiv, produsele noastre au pierdut din competitivitate la nivel regional.

Pe de altă parte, scăderile sau căderile, mai degrabă zis, a prețurilor la produsele petroliere, au dus la faptul că noi am pierdut foarte mult din valoarea produselor care s-au exportat. Dacă în 2015 exporturile noastre au scăzut cu 16 la sută în expresie valorică, atunci în expresie nominală sau în expresie cantitativă noi am avut cu 5 procente majorare.”

Europa Liberă: Deci, exportăm mai mult, dar bani obținem mai puțin.

Octavian Calmîc: „Exact. Pe de altă parte, totuși, suspendările de finanțări din exterior, componenta investițională din partea statului a fost afectată considerabil. Deci noi nu am putut să implementăm diverse programe pentru modernizarea diferitor ramuri, în special a agriculturii – mecanizarea proceselor, import de tehnologii și tehnici performante. Toate acestea stagnează în prezent din cauza faptului că au fost suspendate toate aceste suporturi.

Dar sperăm că anul 2016 este un an de recuperare a acelor situații anterioare și, începând cu 2017, noi suntem convinși că vom fi pe un trend ascendent economic și sectorial. Din simplul motiv că anul trecut ne-a tras înapoi și sectorul agricol, care a avut pierderi de peste 15 la sută din valoarea producției agricole care a fost colectată în țară datorită condițiilor climaterice care au fost. Anul acesta se arată un an bun, chiar în pofida faptului că au fost undeva și inundații, au fost și ușoare înghețuri în nordul țării. Totuși, per total, la nivel macro, rezultatele sunt extrem de bune.

Cred că, până la urmă, indicatorii de bază sunt volumul producției industriale, volumul producției agricole care este fabricată și asta ne arată intensitatea economică: creștem sau descreștem. Și aici avem creșteri, da, ușoare, dar sunt creșteri. Pe volumul producției industriale avem 5 procente creștere în anul precedent, pentru anul curent așteptăm un 7 la sută.”

Europa Liberă: Am să citez acum ce ne spuneați dumneavoastră în 2013 la momentul semnării Acordului de Liber Schimb. Ziceați atunci că trebuie schimbată paradigma de dezvoltare a Republicii Moldova, de la consum la investiții. S-a reușit vreun pic, în acești doi ani?

Octavian Calmîc: „Din păcate, în acești doi ani de zile nu s-a reușit prea mult, având în vedere scepticismul care există în rândurile investitorilor. Banii iubesc liniștea. Din păcate, în 2015 în Republica Moldova, pe plan politic, nu a fost prea liniștită viața. De aceea investitorii au preferat să aștepte.

De fapt, în 2016, acum, avem multe proiecte care sunt în testarea pieții, chiar și acei investitori tradiționali care deja sunt în Republica Moldova, în pofida instabilității interne, deci a așteptărilor interne, ei, totuși, au decis să-și extindă platformele de producere. Vorbim de cele mai mari companii care sunt în Zonele noastre libere, toți au decis să-și extindă producerile. Practic, își dublează capacitățile de producere din Republica Moldova și eu cred că în 2017, atunci când ei vor da în exploatare aceste noi fabrici și uzine, o să avem cu totul altă structură economică în Republica Moldova.

Peste 62% din exporturile noastre sunt orientate către piețele europene...

Pe de altă parte, totuși, trebuie să ne uităm că Acordul ăsta de Comerț Liber Aprofundat și Cuprinzător cu UE el nu a fost semnat pe un an, pe doi. El este pentru o perioadă nedeterminată de timp, de aceea trebuie să așteptăm efectele în timp. Unicul lucru ce am reușit noi să obținem este că peste 62 la sută din comerțul nostru exterior, din exporturile noastre, este orientat către piețele europene, ceea ce, anterior, nu a fost atins niciodată. Maximul de nivel a fost de 49 la sută sau 50 la sută. Deci, practic, s-au reorientat exporturile de pe piețele noastre tradiționale din CSI înspre piața europeană.

Eu nicidecum nu subliniez importanța pieței CSI, până la urmă este la discreția agenților economici unde și cu cine să facă comerț. Noi, la nivel de stat, trebuie să asigurăm condiții egale și, preferabil, fără taxe vamale în piețele în care agenții noștri economici comercializează, atât în Vest, cât și în Est.”

Europa Liberă: Cu sinceritatea maximă pe care v-o puteți permite, vreau să vă întreb: în acest moment, interesul economic al Republicii Moldova, cum ați aprecia dumneavoastră, este mai mult în spațiul CSI sau mai mult în Uniunea Europeană?

Octavian Calmîc: „Piețele sunt complementare – și acea din Vest, și acea din Est. De aceea pentru noi, pentru agenții economici din Republica Moldova ambele piețe sunt importante și trebuie să fie menținute.”

Europa Liberă: O întrebare despre Transnistria. Ea parcurge acum o perioadă economică mai dificilă, poate mai dificilă decât se simte aici, la Chișinău. Ar putea factorul acesta economic-comercial, faptul că doar prin Republica Moldova Transnistria ar putea obține acces liber la piața Uniunii Europene, să contribuie totuși la rezolvarea conflictului? Pentru că de mai multă vreme nu se întâmplă nimic - situația asta e demult și toată lumea parcă așteaptă ca Transnistria să vină, să vrea prin Moldova să exporte în Uniunea Europeană, dar nu se întâmplă nimic…

Noi am făcut tot posibilul ca, din 2016, Acordul de Comerț Liber aprofundat și cuprinzător cu UE să fie aplicabil și pentru agenții economici din Transnistria...

Octavin Calmîc: „Viața politică din raioanele de Est este tot fierbinte, au trecut prin mai multe procese politice interne, așteptările sunt tot sumbre, nu numai pe domeniul economic unde au fost mari fluctuații sau pierderi a încasărilor la buget. Cel puțin din partea noastră noi am făcut tot posibilul ca, începând cu întâi ianuarie 2016, Acordul de Comerț Liber aprofundat și cuprinzător cu Uniunea Europeană să fie aplicabil și pentru agenții economici din Transnistria, în pofida tuturor discuțiilor care au fost la acel moment de a solicita această extindere, sau de a nu o solicita.

Noi considerăm că punerea în aplicare a acestui Acord de Asociere, sau a Acordului DCFTA, cu UE este o bună ocazie ca să creăm acele contacte a businessului din Transnistria cu businessul din Republica Moldova pentru a penetra pe diferite piețe.”

Europa Liberă: Se întâmplă?

Octavian Calmîc: „La nivel de business se întâmplă. În jur de 80 la sută din comerțul efectuat de agenții economici din raioanele din Est este efectuat cu Vestul: Republica Moldova plus UE. Sigur că acest drum trebuie să fie din ambele sensuri. Plus noi trebuie să facem anumite concesiuni, dar și autoritățile de la Tiraspol trebuie să facă anumite concesiuni. Din păcate, lucrurile acestea nu se întâmplă. A fost convenită o foaie de parcurs pentru autoritățile de la Tiraspol vizavi de modul de facilitare a comerțului din regiune. Din acea foaie de parcurs puțin s-a realizat pe moment, așteptăm a doua jumătate a anului poate vor fi anumite evoluții.

În 2017, cel puțin, noi așteptăm că ei își vor schimba sistemul intern de instrumente politice comerciale și de taxare, care ne va permite pe aceeași bază să găsim soluții.”

Europa Liberă: O întrebare despre politicile fiscale și buget, care sunt pe ultima sută de metri. În ce mod aceste documente stimulează creșterea economică, dacă o stimulează.

Octavian Calmîc: „Pentru anul 2016, având în vedere că anul era în curs, nu a fost posibil să propunem diferite instrumente de politici fiscale sau bugetare, stimulatorii pentru economia națională. De regulă, acestea se implementează la început de an, atunci când este o previzibilitate, o predictibilitate a proceselor.

2016 nu este un an pierdut, este un an, să zicem, care este o extensie a anului 2015...

De aceea politica fiscal-bugetară 2016 este o extensie a politicilor precedente. Pentru anii următori 2017-2019, în contextul elaborării cadrului bugetar sau cadrului de cheltuieli pe termen mediu, Ministerul Economiei de comun cu diferite asociații ale mediului de afaceri pregătește un șir de instrumente stimulatorii pentru business, pentru atragerea investițiilor și pentru climatul de afaceri din Republica Moldova. Înspre toamnă noi vom fi capabili să facem această prezentare.”

Europa Liberă: Dar în 2016 este un an pierdut pentru asta?

Octavian Calmîc: „2016 nu este un an pierdut, este un an, să zicem, care este o extensie a anului 2015.”

Europa Liberă: Acum să vorbim despre trei decizii de ultimă oră care s-au luat și pe care aș vrea să le explicăm. Să vorbim mai întâi despre acest acord cu Gaz Union Fenosa, o companie privată. De ce Ministerul Economiei să facă un acord cu o companie privată, dacă există o agenție independentă, ANRE, care stabilește tarifele. De ce Ministerul Economiei se angajează să impună această agenție să majoreze tarifele?

Octavian Calmîc: „În primul rând, noi nu obligăm pe nimeni, a fost doar un aranjament vizavi de modul de recuperare a celor devieri care au fost acumulate în perioada anilor 2012-2015.”

Europa Liberă: Era obligatorie intervenția Ministerului Economiei în acest proces?

Octavian Calmîc: „Cel puțin a fost o dorință din partea GasNaturalFenosa ca cineva independent să se dea cu opinia vizavi de mecanismul de recuperare. Mecanismul nu este obligatoriu de a fi considerat de către ANRE. Pe de altă parte, trebuie să ținem cont de faptul că GasNaturalFenosa interacționează foarte mult cu alte companii care sunt în gestiunea Ministerului de Economii, inclusiv cu Energocom, prin intermediul căruia sunt importate toate resursele energetice, în special energia electrică, și ei au relații contractuale cu aceste companii.

Plus, noi avem și alți doi distribuitori de energie electrică, tot societăți pe acțiuni 100 de procente capital al statului care sunt gestionate de Ministerul Economiei și care tot interacționează cu GasNaturalFenosa pe această piață. De aceea, rolul Ministerului de Economie nu trebuie subminat în acest caz. Noi am făcut un aranjament care, cu titlul de recomandare, a fost transmis ANRE-ului spre considerare. Am convenit și un calendar de evenimente – până la 15 iulie ANRE-ul urmează să considere sau să desconsidere aceste aranjamente.

Soluția de bază, inițială, era acel litigiu în care a fost atrasă Republica Moldova pe piața internațională de către GasNaturalFenosa privind recuperarea devierilor. Este vorba despre o pretenție financiară de 1,88 de miliarde lei, suma devierilor care au fost acumulate în perioada sus-menționată. Și ceea ce am reușit noi a fost să scoatem din acea sumă de bază menționată rata dobânzilor care a fost aplicată și să ne fixăm pe suma de 1 miliard 637 milioane lei și această sumă să fie ulterior reeșalonată până la sfârșitul anului 2020, aplicându-se față de această sumă un procent al ratei de dobândă de 7,66 procente, mult mai mică decât acea rată a dobânzii care este aplicată în prezent în baza metodologiei aprobate de către ANRE care este de 14,25 de procente. Deci, noi am reușit, practic, de la o sumă de 2 miliarde și câteva sute de milioane să ne conservăm la o sumă destul de rezonabilă.

Și vreau să vă spun că aceste aranjamente care au fost convenite au fost înalt apreciate de către reprezentanții FMI-ului, reprezentanții Comunității Energetice de la Viena…”

Europa Liberă: Da, s-a văzut FMI-ul a doua zi a anunțat că vine…

Octavian Calmîc: „…BERD, chiar săptămâna curentă a fost și un comunicat plasat de către BERD. Îngrijorările partenerilor noștri de dezvoltare erau ca aceste sume ale devierilor să nu treacă pe Bugetul de Stat, respectiv...”

Europa Liberă: ...va trece pe cetățean…

Noi nu vrem să ne întoarcem la istoria anilor ’90, atunci când erau întreruperi de energie electrică...

Octavian Calmîc: „…nu va trece pe cetățean, o să fie un timp estimat pe bază de tarif. Până la urmă orice serviciu care este prestat trebuie să fie bazat pe costurile efective care sunt suportate de către agenții economici.

Noi nu vrem să ne întoarcem la istoria anilor ’90, atunci când erau întreruperi de energie electrică, atunci când erau sistate livrările din partea partenerilor noștri, când noi nu eram credibili. Deci noi încercăm să rezolvăm această problemă reeșalonând-o în timp și să venim cu alte instrumente de stimulare a păturilor social-vulnerabile, acolo unde este cazul.”

Europa Liberă: Un alt subiect fierbinte legat de relația comercială cu Ucraina. Ați introdus niște taxe la niște produse, a urmat reacția Ucrainei care a zis că ia și ea în considerație un răspuns la această introducere de taxe. Nu începe un război comercial cu Ucraina?

Octavian Calmîc: „Vreau să vă asigur că în urma vizitei pe care am efectuat-o acum o săptămână la Kiev un război comercial între Republica Moldova și Ucraina nu va fi. Sigur că am dat anumite asigurări că această decizie a Guvernului, privind introducerea acestei măsuri, are un caracter temporar. Conform normelor acestei hotărâri, până la 31 decembrie curent se aplică aceste taxe vamale. Între timp încercăm să ne documentăm vizavi de legătura de cauzalitate între majorarea importurilor din Ucraina și situația economică a agenților economici din Republica Moldova.

Deci, este un dialog, este o comunicare. Noi nu ne dorim să utilizăm aceste instrumente de apărare comercială a pieței noastre în detrimentul relațiilor noastre cu Ucraina. Deci, este o chestie temporară care a fost pusă în aplicare având în vedere conjunctura pieței noastre interne.”

Europa Liberă: Nu am greșit?

Octavian Calmîc: „Eu nu cred că am greșit. Cel puțin, agenții noștri economici, pe de o parte, au activitate pe linia de plutire – nu au profituri, dar nici nu au pierderi din activitate, nu au majorat prețurile pentru consumatori, ba din contra, au posibilitatea să-și extindă asortimentul care este pus la dispoziția consumatorilor.

Pe de altă parte, noi suntem gata să mergem cu un pas în întâmpinarea Ucrainei pe acele produse care nu sunt fabricate în Republica Moldova ca să complementăm acel asortiment necesar pieței noastre.”

XS
SM
MD
LG