Linkuri accesibilitate

Un interviu cu directoarea Centrului de Jurnalism Independent despre reuniunea din Germania „Global Media Forum”.

În oraşul german Bonn s-a încheiat cel de-al 9-lea Global Media Forum, organizat de Deutsche Welle, care a discutat cele mai actuale probleme ale media, printre ele rolul presei în crizele mondiale, cenzura şi scăderea încrederii în jurnalişti.

Printre cei peste 2300 de participanţi a fost prezentă şi Nadine Gogu, directoarea Centrului de Jurnalism Independent de la Chişinău, pe care corespondenta noastră a întrebat-o, la revenire, care din aceste probleme se aplică şi media moldoveneşti.

Nadine Gogu

Nadine Gogu

Nadine Gogu: „Cam toate ar fi valabile și pentru Republica Moldova. Pentru că dacă vorbim despre Internet, aici chiar avem o problemă majoră după mine, deoarece avem multe media online și în ultima perioadă au apărut foarte multe instituții media online. Însă atunci când vorbim despre calitatea presei online constatăm anumite probleme, de aceea se vorbește despre decredibilizare, pentru că nu mai este credibilă din cauza că oricine publică prin intermediul mass-media online diferite informații care nu întotdeauna sunt veridice, respectiv media devine mai puțin credibilă decât a fost până acum.”

Europa Liberă: Am văzut un reprezentant al companiei Deutsche Welle zicând la reuniune că în era internetului e ușor se răspândești știri și să le manipulezi, dar că are speranțe mari pe platformele sociale, că ar fi un mod eficient de a participa la o dezbatere globală, de a contracara manipularea. Ce credeți despre asta?

Nadine Gogu: „Atunci când e vorba de rețele de socializare, nu întotdeauna informația este credibilă, în primul rând din cauza că nu cunoști cine este în spatele profilului. Deseori pot apărea numele anumitor persoane, dar, de fapt, aceste profiluri pot fi false, respectiv să tirajezi informații de acolo nu este adecvat.

Noi și studenților la Şcoala de jurnalism le spunem că informația de pe rețelele de socializare nu trebuie folosită decât doar atunci când este verificată. Atunci când apar anumite mesaje, acestea mai întâi trebuie verificate. Și au fost mai multe cazuri și studii de caz care au demonstrat că uneori pe rețelele de socializare apar informații care au fost tirajate de media tradițională și ulterior s-a stabilit că, de fapt, erau niște falsuri și jurnaliștii nu s-au prins. Deci, uneori jurnaliștii pot cădea în astfel de capcane.”

Europa Liberă: Aud tot mai des ideea că ar trebuie să existe o poziție mai rigidă din partea Uniunii Europene, critici mai rigide în raport cu state, de exemplu ca Republica Moldova, care au un Acord de Asociere, că subiecte ca libertatea presei sau lupta cu concentrarea - o problema mare în Republica Moldova - ar trebui să fie una din condiții la orice tip de negocieri. În ce măsură împărtășiți această ideea că ar trebuie să fie chiar la nivel de condiționalități lucrurile astea?

Nadine Gogu: „Sunt opinii care vin inclusiv din societatea civilă și, din câte știu eu, aceste condiții sunt deja puse. Când e vorba despre Republica Moldova, eu știu că în anumite foi de parcurs, planuri de acțiuni figurează și capitolul mass-media. Și chiar discutam zilele trecute cu colegii din societatea civilă care fac o monitorizare a unui plan de acțiuni și chiar vroiau să cunoască mai multe din ce s-a făcut pe segmentul media. Și am rămas mirată să văd cum bifează administrația, autoritățile de la Chișinău anumite lucruri. Uneori ai impresia că fac lucrurile doar pentru bifă, fără a intra în esența, fără a planifica, fără a ține cont de ce putem face într-o anumită perioadă de timp. Cunoaștem că condiții sunt puse, dar deja depinde cum guvernanții le respectă.

Știu că până în luna iunie, de exemplu, Guvernul de la Chișinău în planul său de acțiuni și-a inclus să voteze un nou proiect de lege - noul Cod al audiovizualului. Nu știu dacă vor reuși să facă asta având în vedere că luna iunie deja e pe sfârșite, dar cel puțin este inclus în acest plan și asta înseamnă că încearcă să țină cont. E vorba de acel proiect de lege pe care l-au elaborat experții din societatea civilă și a fost înregistrat de Partidul Liberal ca inițiativă legislativă.

În luna decembrie anul trecut au fost demarate audieri publice, au fost discuții, Comisia Parlamentară de profil le-a organizat și urma prin luna mai deja să fie supusă votului în prima lectură, doar că acest lucru nu s-a întâmplat din anumite motive. Cel puțin după ultimele discuții cu reprezentanții Partidului Liberal cunoaștem că într-o săptămână, două ar trebuie să fie votată în prima lectura. Asta nu înseamnă absolut nimic, pentru că urmează a doua lectură și din câte știm, iarăși din sursele noastre, pentru a doua lectură vor veni multe amendamente cu care eventual și societatea civilă și unii reprezentanți a mass-media ar putea să nu fie de acord. Dar vom trăi și vom vedea.”

Europa Liberă: Revenind la subiectele care se discută acum la nivel global, sau european în problemele presei, cât de mult coincid ele, totuși, cu cele discutate aici: nu aveți senzația asta că noi ne fierbem în unele probleme, iar acolo se discută altele?

Nadine Gogu: „Uneori există senzația asta, deși iarăși depinde de ce fel de probleme discutăm. Pentru că, de exemplu, la discuțiile la care am participat și eu legate de libertatea de exprimare în contextul extinderii Uniunii Europene am avut experți din Serbia și constatam că avem probleme similare pe anumite segmente, în special ce ține de jurnalismul de investigație.

Ca și în Republica Moldova și la ei e destul de dificil să faci investigații jurnalistice, autoritățile nu sunt deschise să ofere informații, respectiv au probleme privind accesul la informații. Mai existau similarității și cu Bulgaria, deși Bulgaria face parte din Uniunea Europeană, oricum am avut senzația că pe anumite segmente avem aceleași probleme în comun. Mai durează și la ei tranziția, încă nu au o presă liberă asta e în partea asta a Europei.”

Europa Liberă: Pentru că una din problemele mari ale jurnalismului în Moldova este dominația televiziunilor rusești și propaganda care proliferează prin aceste instituții, revenită de la acest forum, aveți senzația că s-a găsit la nivel mondial, la nivel european o soluție pentru asta?

Nadine Gogu: „Nu. S-a vorbit mai puțin despre propaganda rusească la acest forum. Dar oricum există și alte oportunități, alte evenimente la care se discută, pentru că problema există și e vorba nu doar de Republica Moldova, dar de multe alte state în care există astfel de situații când prin intermediul media sunt propagate ideologii care vin din Federația Rusă. Dar din discuțiile pe care le-am avut și în Republica Moldova și atunci când avem posibilitatea să discutăm și la Bruxelles despre propagandă înțelegem că una din soluții care vine din partea Uniunii Europene ar fi educația mediatică sau educația prin media.

Uniunea Europeană nu vrea să vină cu metode de contra propagandă, nu consideră că este bine să vină cu diferite activități de contra propagandă. Consideră că ar trebui ajutați oamenii, consumatorii de media să înțeleagă ce înseamnă propagandă, cum media poate să-i manipuleze, astfel încât atunci când vor viziona media, inclusiv din Federația Rusă să-și poată dea seama unde are loc dezinformarea, care informație eventual este manipulatorie, poate fi considerată propagandistică ș.a.m.d.. Ei contează pe această educație mediatică și cred că în următorii ani vor pune mare accent pe acest segment.”

Europa Liberă: Vi se pare realizabilă, fezabilă această cale?

Nadine Gogu: „Cred că da. Eu sper să fie fezabilă.”

Europa Liberă: Asta ar însemna să contezi pe înțelegerea tuturor?

Nadine Gogu: „Asta ar însemna să se înceapă nu doar cu niște proiecte online cum ar fi, de exemplu, avem noi site-ul mediacritica.md, dar să înceapă din școală. Și acum discutăm despre posibilitatea modificării curriculei ca să fie introdus un capitol de educația mediată prin școli. Să înceapă chiar din școală copii să învețe ce înseamnă media, cum să folosească media, să facă o analiză a media, să înțeleagă că media informează și dezinformează în același timp, când, cum ar trebui media să informeze corect, echidistant ș.a.m.d.. Și ulterior și în universități, de ce nu? Deci, aceștia ar fi primii pași. Și în paralel cu alt gen de proiecte, activități prin care să încercăm să ajungem la un public cât mai larg.”

XS
SM
MD
LG