Se împlinesc 23 de ani de când Moldova a stabilit relații diplomatice cu Portugalia. Cooperarea economică dintre cele doua state este departe de a fi mulțumitoare, dar relațiile bilaterale urmează a fi dezvoltate în continuare, spre binele ambelor țări, declară ambasadorul moldovean în Lisabona, Dumitru Socolan. Diplomatul precizează că în Portugalia descrește în fiecare an numărul moldovenilor aflați la muncă pentru că mulți dintre ei devin cetățeni portughezi și nu mai figurează ca imigranți.
Europa Liberă: Care sunt priorităţile cooperării dintre Chişinău şi Lisabona, pe parcursul mandatului pe care nu demult l-aţi început aici, în capitala portugheză. Ce domenii ar fi prioritare în relatia dintre cele două state?
Dumitru Socolan: „Întâi, vreau să vă mulţumesc pentru interesul manifestat faţă de activitatea ambasadei în Portugalia. Printre priorităţile misiunii diplomatice, printre priorităţile mandatului meu la Lisabona, aş menționa avansarea dialogului politic moldo-portughez. Şi în acest sens mi-aş dori o revigorare a relaţiilor bilaterale dictate atât de logica vectorului european, cât şi de prezenţa în Portugalia a unei comunităţi considerabile moldoveneşti.
O altă prioritate ar fi intensificarea cooperării comercial-economice între Republica Moldova şi Portugalia, stabilirea contactelor directe între întreprinderile mici şi mijlocii, promovarea parteneriatelor şi schimburilor comerciale. La acest capitol pot zice că datele statistice arată o tendinţă mai puţin satisfăcătoare pentru mine, dar cred că şi pentru specialişti în domeniu. Mă refer la colegii de la Ministerul Economiei. Deci, aici ar fi, de asemenea, de lucru.
Şi, nu în ultimul rând, aş menţiona ca prioritate dezvoltarea unui dialog sau continuarea dialogului cu comunitatea noastră în Republica Portugheză, dezvoltarea unor relaţii în interes reciproc, sprijinul asociaţiilor noastre culturale în Portugalia, sprijinul pentru diasporă şi prestarea unor servicii consulare de calitate şi eficiente.”
Europa Liberă: Domnule ambasador, multă lume încearcă să găsească asemănări între cele două state. Totuşi, se observă vădit că nivelul de trai aici e mult mai mare decât în Republica Moldova. Portugalia este avantajată doar de apartenenţa sa la Uniunea Europeană?
Dumitru Socolan: „Da, desigur, se vede cu ochiul deschis că nivelul de viaţă e mai avansat în Republica Portugheză. Cu siguranţă, calitatea de stat membru în Uniunea Europeană e un avantaj pentru Republica Portugheză. De fapt, este şi calitatea la care tindem noi. Reglementările europene, normele europene, valorile europene, standardele au adus şi în societatea portugheză o plusvaloare, ceea ce ne dorim şi noi. Vreau să zic că şi asemănările despre care vorbim noi, ospitalitatea, bunătatea oamenilor, sunt un element care contribuie la edificarea unei societăţi sănătoase, a unui nivel de viaţă bun.
Am constatat, imediat ce am avut mai multe contacte cu de portughezi, dar şi cu oamenii de rând din Portugalia, că, practic, nu veţi găsi elemente de xenofobie sau de ură în societatea portugheză. Nu numai în societate, dar şi în viaţa politică, în mesajele partidelor politice. Este un trend care niţel se deosebeşte de cel european la moment.”
Europa Liberă: Credeţi că a avut noroc Portugalia că l-a avut pe domnul José Manuel Barroso în fruntea Uniunii Europene?
Dumitru Socolan: „Da, aş zice că a avut noroc, ca imagine pentru Portugalia. Să zic că a adus o plusvaloare pentru economia portugheză sau îmbunătăţirea infrastructurii nu pot, întrucât cunoaştem bine regulile de joc în Uniunea Europeană: nu trage fiecare la turta lui, dar lucrează toţi pentru bunăstarea tuturor.”
Europa Liberă: Vorbind despre dimensiunea comercial-economică, rezervele cele mai mari unde le vedeţi? Pentru că Portugalia totuşi e la o distanţă foarte mare de Republica Moldova – cinci mii de kilometri. Deşi, în alte cazuri, se zice că distanţa geografică nu trebuie să sperie. Unde sunt rezervele nevalorificate?
Dumitru Socolan: „Mai ales în secolul 21 cred că distanţele nu mai joacă acel rol pe care îl jucau zeci şi sute de ani în urmă. Bănuiesc că am putea să ne completăm în unele situaţii. De exemplu, noi avem o experientă sau colaborare cu partenerii din regiunea noastră, de la Est de Republica Moldova. Aceeaşi situaţie o observăm şi în cazul Portugaliei, când vorbim de un alt spaţiul - statele din Africa, fostele colonii portugheze, Brazilia, Timorul de Est, Macao sunt state, regiuni unde Portugalia are experienţă, are relaţii, îşi promovează până în prezent interesele şi relaţiile comercial-economice.”
Europa Liberă: Dar în agricultură, în farmaceutică, în infrastructură? Unde s-ar putea iniţia proiecte care să fie în folosul ambelor state? Aţi menţionat că schimburile comerciale lasă de dorit sau sunt prea modeste, trebuie îmbunătăţite. Penetrarea pieţei cu vinurile moldoveneşti ar fi o oportunitate?
Dumitru Socolan: „Dacă revenim la datele statistice, veţi fi de acord cu mine că e puţin să ai o valoare totală a schimburilor comerciale anuală mai joasă de zece milioane de euro între Republica Moldova şi Portugalia. E mult sub puţin, să zicem aşa. Nu mai vorbesc de faptul că în aceste cifre partea exporturilor moldoveneşti e sub limită. Eu sunt sigur că întreprinzătorii moldoveni, inclusiv vinificatorii, ar putea explora şi piaţa portugheză, deşi se cunoaşte că Portugalia produce vinuri. Dar cunoaştem că Portugalia şi importă vinuri. Cunoaştem că Portugalia exportă vinuri în Africa, în America Latină. Deci, prin Portugalia am putea exporta şi noi vinuri, având, cum am zis, expertiza, experienţa lor.”
Europa Liberă: Vinurile moldoveneşti au reuşit să cucerească medalii de aur, de bronz, fiind promovate de un moldovean care s-a stabilit aici. Cel puţin o cărăruşă începe să se bătătorească pentru această idee, pentru acest proiect. Vinurile moldoveneşti chiar sunt găsite pe tejghelele unor magazine mari de aici. L din Portugalia produce si exporta vinuri dar si cele din Moldova sunt cautate aici. Surprinde acest lucru?
Dumitru Socolan: „Pe tejghelele unor magazine mari şi prestigioase. Mai mult ca atât, v-aţi referit la medaliile câştigate de vinurile moldoveneşti datorită perspicacităţii acestui concetăţean al nostru. Aici nu zic că lasă de dorit, dar mai sunt rezerve pentru colegii noştri din domeniul vinificaţiei, că ei ar putea să pună umărul la promovarea vinurilor. Bănuiesc că se poate face mai mult ca să câştigăm şi din piaţa portugheză aici, dar şi din piaţa portugheză în străinătate.”
Europa Liberă: Aţi găsit potenţiali investitori doritori să vină să aducă bani în Republica Moldova? Sau e prea devreme sa vorbim despre acest lucru, tinand cont ca mandatul dvs abia a inceput?
Dumitru Socolan: „Voi spune franc, e prea devreme, pentru că sunt la început de mandat, dar am făcut deja mai multe demersuri, mai multe acţiuni în acest sens. Şi vreau să zic că sunt promiţătoare acţiunile, m-am întâlnit şi în mediul de afaceri portughez cu experţi din domeniul eficienţei energetice şi energiilor regenerabile, dar şi la Ministerul Economiei am stabilit o relaţie bună cu, sper eu, perspective bune pentru a doua jumătate a acestui an.
Ne propunem să atragem şi expertiza portugheză în implementarea tehnologiilor moderne de producere a legumelor, de etichetare a produselor ecologice, în conformitate cu cerinţele UE. Când vorbeam de investiţii, mi-am amintit de un moment mai interesant, atunci când veneam în Portugalia, vorbeam cu cunoscuţi, prieteni în Moldova, care sunt la curent şi cu relaţia moldo-portugheză, dar cu şi domeniile unde ar putea portughezii să vină cu investiţii. Și erau cam sceptici aceşti prieteni ai mei.”
Europa Liberă: De ce erau sceptici?
Dumitru Socolan: „Ziceau că portughezii sunt cam limitaţi în mijloace financiare, ziceau că piaţa şi la ei este mică, de aceea ei nu prea se dezvoltă în ceea ce priveşte investiţiile, sunt mai mult ei interesaţi să atragă investiţii în Portugalia şi nu pleacă peste hotare să cheltuie banii, dar pleacă peste hotare să lucreze pentru a câştiga bani. E un stereotip care nu corespunde realităţii.
După discuţii cu colegii din corpul diplomatic la Lisabona, am fost surprins să aflu că portughezii investesc şi în Canada, şi în Statele Unite ale Americii, şi în Marea Britanie. Dar ca să vorbesc şi de state comparabile cu Republica Moldova, mă voi referi la Slovacia sau Cehia, unde portughezii investesc în producerea de piese pentru automobile, de exemplu, ceea ce fac germanii la Bălţi, Dräxlmaier.
Există oportunităţi, există interes, doar trebuie să mergem, ceea ce vreau să fac şi eu, să le identificăm, să demonstrăm că în Moldova se poate de investit, în Moldova se poate de făcut afaceri. Oamenii sunt deschişi şi distanţele acum nu sunt o piedică pentru afaceri.”
Europa Liberă: Dacă portughezii şi cunosc despre Republica Moldova, multe datorită celor care au venit să-şi câştige bucata de pâine aici. Iniţial, se vorbea de vreo 20 de mii de cetăţeni ai Republicii Moldova care ar fi venit aici să lucreze. Pe parcursul anilor, mulţi dintre ei au reuşit să obţină cetăţenia Portugaliei şi de acum ei sunt integraţi în societatea portugheză. Dar oricum, prin aceşti oameni, portughezii au reuşit să cunoască realităţile din Republica Moldova. Ziceaţi că o preocupare a dumneavoastră va fi şi prezenţa diasporei moldoveneşti aici, în Portugalia. Potenţialul acestor oameni cum poate fi valorificat?
Dumitru Socolan: „Mulţumesc, e o întrebare foarte bună. Să nu negăm şi importanţa activităţii ambasadei în ceea ce priveşte informarea mediului de afaceri din Portugalia privind oportunităţile de afaceri în Moldova. Dar, desigur, cei mai buni ambasadori ai noştri în Portugalia au fost întotdeauna concetăţenii noştri, care vorbeau cu localnicii zi de zi, îi informau despre Republica Moldova. Vreau să vă zic că „Moldova”, „moldovean”, „moldovenesc” în Portugalia nu este ceva străin; nu trezeşte semne de întrebare, atunci când îi spui unui portughez cine ești şi de unde eşti. M-am ciocnit cu această situaţie de mai multe ori, iar atunci când înmânam scrisorile de acreditare preşedintelui portughez, dumnealui a vorbit în cei mai pozitivi termeni despre comunitatea moldovenilor, apreciind potenţialul ei de a se integra în societatea portugheză, de a vorbi limba portugheză, de a munci cinstit şi de a respecta legile Portugaliei.
Acum, ca să revenim la întrebarea cum poate fi valorificat acest capital uman. Aţi văzut şi zilele acestea că avem deja concetăţeni aici nu doar care lucrează pentru cineva, dar care lucrează şi pentru ei, care pornesc o afacere şi, cu sprijinul ambasadei, dar în cea mai mare parte de sine stătător, promovează şi produsele moldoveneşti şi intenţionează să atragă investitori din Portugalia în Moldova. Mă refer nu numai la mediul de afaceri, dar şi la profesioniştii moldoveni de aici, de exemplu, medicii. A fost creată anul trecut Asociaţia medicilor moldoveni în Portugalia.”
Europa Liberă: Care e numărul acestora?
Dumitru Socolan: „Bună întrebare. Îi voi întreba duminică, când mă întâlnesc cu ei.”
Europa Liberă: Dar câteva zeci sunt?
Dumitru Socolan: „Da, sunt câteva zeci. Sunt şi în Lisabona, sunt în nordul Portugaliei, sunt în sudul Portugaliei. Sunt foarte activi, sunt cunoscuţi, sunt buni profesionişti. Ei toţi sunt un element care ne apropie, un element care contribuie la colaborarea între Moldova şi Portugalia în domeniul respectiv.
Atunci când vorbeam despre intensificarea dialogului politic între Republica Moldova şi Portugalia, mă refeream şi la faptul că avem o comunitate de concetăţeni aici care deja deţin şi cetăţenia portugheză, deci, sunt cetăţeni ai ambelor state, votează politicieni ai ambelor state. Aceşti politicieni ar trebui să aibă contacte între ei şi ar trebui să dialogheze, să discute şi să vadă cum să facă ca și concetăţenilor lor, inclusiv moldoveni, să le meargă mai bine.”
Europa Liberă: Dar această reîntregire a familiilor pune sub semnul întrebării revenirea lor în Moldova?
Dumitru Socolan: „Aveţi în vedere că, dacă şi-au reîntregit familia în Portugalia, nu vor mai reveni în Moldova?”
Europa Liberă: Mulţi dintre ei aceasta au spus.
Dumitru Socolan: „Oamenii vor veni în Moldova atunci când în Moldova va fi mai bine ca în Portugalia. Aceasta e cu siguranţă. Şi noi lucrăm în acest sens, să facem ca viaţa să fie mai bună. Nu cred că e bine să le spunem moldovenilor: „Veniţi în Moldova că în Moldova acum e mai bine”. Eu vorbeam şi cu portughezii la această temă o săptămână în urmă.
Ministrul de Interne al Portugaliei, când spunea despre fluxurile de moldoveni şi ucraineni care au venit la începutul anilor 2000, în Portugalia, zicea simplu: „Au venit, pentru că aici era mai bine”. Tot aşa europenii, nu vreau să numesc naţionalităţile, dar europenii în prima jumătate a secolului 20 au părăsit, în mare parte, Europa şi au plecat în America Latină, pentru că acolo era mai bine şi mai sigur. Cu timpul, reveneau. Atunci când sunt create condiţiile, oamenii vin, desigur.”
Europa Liberă: Revenind la dimensiunea politică, mai mulţi oficiali de la Chişinău au venit în vizite de lucru la Lisabona. Se va intensifica acest flux de vizite între cele două state?
Dumitru Socolan: „Îmi doresc mult acest lucru şi voi depune eforturi în acest sens. Voi găsi şi argumente în favoarea intensificării schimburilor reciproce de vizite, multidimensionale, atât între colegii de la Ministerul de Externe, cât şi de la alte ministere şi din alte instituţii ale statului – Parlament, Preşedinţie.”
Europa Liberă: Cadrul legal este suficient pentru ca această cooperare moldo-portugheză să fie la nivel?
Dumitru Socolan: „Niciodată nimic nu e perfect şi întotdeauna este loc pentru mai bine, dar avem un cadru juridic bilateral bun, consider eu, eficient, şi ceea ce este mai important, existent nu doar pe hârtie, însă cu care se lucrează zi de zi. Să vorbim aici doar despre acordul cu privire la colaborarea în domeniul securităţii sociale între statele noastre, este cel mai important şi este aplicat zi de zi, îl simte fiecare cetăţean.”
Europa Liberă: Deci, protecţia socială este asigurată?
Dumitru Socolan: „Da. Concetăţenii noştri, care lucrează în Portugalia, ştiu că oriunde s-ar afla, în Portugalia, în altă țară sau dacă vor reveni acasă, ei vor primi contribuţiile sociale pentru care au achitat. Avem un alt acord foarte bun şi important pentru mediul de afaceri, Convenţia privind evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit. Şi un acord nu mai puţin important este şi cel privind transporturile internaţionale rutiere de pasageri şi mărfuri. Am numit doar câteva acorduri foarte importante, aplicate în prezent, eficiente şi promiţătoare. Dar, cum am zis, se lucrează şi la alte documente între cele două părţi şi le voi indica atunci când vor fi semnate, pentru că, atâta timp cât se negociază, nu e bine să vorbeşti despre ele.”
