Linkuri accesibilitate

Divizarea dreptei românești cauză a eșecului în alegerile locale (interviu Valeriu Stoica/„22”)


Decizia Curții Constituționale pe tema abuzului în serviciu („22”).

Dreapta românească a înregistrat eșecul de la alegerile locale pentru că a fost din nou divizată, arată Valeriu Stoica, fost lider al partidului Național Liberal. În interviul pe care i-l acordă Andreei Pora la revista 22, Stoica evocă modelul nepotrivit de fuziune dintre Partidul Democrat, și PNL: nu s-a ținut cont că era vorba de două partide cu pondere aproape egală. Recomandabil ar fi fost un congres care să fi ales o conducere a noului PNL.

Interviul discută perspectivele toamnei electorale. Rezultatul obținut la locale de liberali – deși destul de aproape de cel al Partidului Social-Democrat – e dezamăgitor: „un partid mare trebuie să câștige alegerile, nu să aibă doar un rezultat rezonabil”, spune Valeriu Stoica. El crede că esențială pentru legislative este recâștigarea Bucureștiului, care are 2 milioane de locuitori: un electorat mai exigent, care se divizează ușor atunci când primește mai multe oferte de dreapta, spre deosebire de electoratul captiv și mai puțin instruit, dar omogen, al social-democraților. Andreea Pora îi cere lui Valeriu Stoica părerea și despre realegerea multor primari cu dosar penal. Fostul lider politic crede că e vorba de un eșec al cetățeanului și al partidelor, nicidecum al justiției.

Jurnaliștii scriau de dimineață despre așteptata decizie a Curții Constituționale în privința solicitării de a se dezincrimina abuzul în serviciu. Dacă măsura nu e barată, „rezultatul va fi instaurarea de facto a unui regim oligarhic și anihilarea democrației constituționale”, afirmă Cristian Câmpeanu în 22. El vede, la momentul actual, trei tipuri de tactici de atac îm­potriva justiției: „tactica Antena 3“ - adică emisiunile specializate în atacul la persoană și în­cer­cările de dele­gi­timare, decredibilizare a unor oficiali din sistemul de justiție; ar fi apoi „tactica Tă­riceanu-Antonescu“ , care „are drept scop exercitarea, sub o formă sau alta, a controlului politic asupra justiției”, și, în fine,” „tactica Ponta“, ”cea mai insi­di­oa­să dintre ele”, urmărind direct „scoaterea cu totul a unor ca­tegorii de fapte de sub incidența legii pe­na­le și, de fapt, eliminarea responsabilității de ori­ce fel a demnitarilor și funcționarilor pu­blici” – adică exact ceea ce a avut de analizat Curtea Constituțională. Decizia Curții, crede Câmpeanu, va da un indiciu prețios despre direcția în care se îndreaptă statul de drept în România.

Această decizie a și venit azi, la începutul după amiezii. Presa on-line a reacționat. România liberă a consultat un expert juridic și un judecător constituțional, ambii dorind să-și păstreze anonimatul, după cum precizează Ondine Ghergut. Expertul juridic e de părere că decizia Curții, care admite parțial excepția de neconstituționalitate și consideră că o sintagmă din lege trebuie modificată, este confuză. Judecătorul CCR, în schimb, susține că, dimpotrivă, totul e acum mai clar. Andreea Pora pune la un loc, în ediția on-line a săptămânalului 22, cele mai multe detalii de context ale acestei decizii a CCR, pe care o consideră crucială. Lupta crâncenă pentru independența justiției a atins, din februarie încoace, un nivel maxim. La extreme se situează noua poziție a fostului președinte Traian Băsescu, acum un adversar vehement al procurorului șef anticorupție Laura Codruța Kövesi, și poziția exprimată deja insistent în ultimele zile chiar de Kövesi: dacă aubuzul în serviciu este dezincriminat – iar decizia de azi a Curții Constituționale pare că o face – atunci activitatea organelor anticorupție este practic blocată.

XS
SM
MD
LG