Linkuri accesibilitate

România: Judecătorii au acceptat parţial excepţia de neconstituţionalitate a articolului 297 din Codul Penal


Direcţia Anticorupţie va trebui nu doar să demonstreze malpraxisul demnitarilor sau al funcţionarilor publici, dar şi încălcarea legii.

Judecătorii Curţii Constituţionale au admis parţial excepţia de neconstituţionalitate pentru abuzul în serviciu, infracţiunea care a adus mulţi demnitari pe banca acuzării. Mai multe persoane ceruseră Curţii să se pronunţe în privinţa modului în care este definit abuzul susţinând că legea este ambiguă şi că definiţiile pe care le dă sunt prea vagi. Ar fi vrut ca infracţiunea să fie scoasă atât din Codul Penal cât şi din Legea 78 anticorupţie, esenţială pentru Direcţia Anticorupţie.

Decizia Curţii a fost votată în unanimitate. Judecătorii au acceptat parţial excepţia de neconstituţionalitate a articolului 297 din Codul Penal stabilind că expresia „îndeplineşte în mod defectuos sarcinile de serviciu” se referă la funcţionarii publici care îşi îndeplinesc sarcinile „prin încălcarea legii.” Pare o schimbare infimă, dar de acum înainte Direcţia Anticorupţie va trebui nu doar să demonstreze malpraxisul demnitarilor sau al funcţionarilor publici, dar şi încălcarea legii. Procurorii se apără spunând că oricum abuzul presupunea încălcarea legilor şi nu bunul plac al magistratului. De altfel, articolul din legea 78 din 2000, cea pe baza căreia cercetează DNA, a fost declarat constituţional. În treacăt fie spus, decizia Curţii Constituţionale intră în contradicţie cu una dintre deciziile luate în februarie de Înalta Curte de Casaţie care considera că atât prevederile Codului Penal cât şi cele ale legii 78 sunt clare şi nu încalcă Constituţia. Chiar şi-aşa, spun unii, este posibil ca şi dosarele aflate în lucru să fie influenţate de nuanţa introdusă de Curtea Constituţională, pentru că în unele cazuri este posibil ca direcţia anchetei să fi fost influenţată de modul în care a apreciat procurorul deciziile demnitarilor drept abuzive sau nu, chiar dacă ele nu depăşeau cadrul legislativ. Pentru unii avocaţi breşa creată în articolul 297 din Codul Penal este un tub de oxigen şi, spun comentatorii, este posibil ca în zilele următoare să fie depuse multe moţiuni şi întâmpinări referitoare la modul în care a definit procuratura abuzul.

A fost un glonţ care a şuierat pe la urechea procurorilor anticorupţie. Nu este singurul şi după cum se anunţă, nici ultimul. Decizia Curţii Constituţională putea avea implicaţii nu doar asupra celor 800 de dosare de corupţie aflate în diferite faze de cercetare la Direcţia Anticorupţie, ci şi asupra viitorului acestei instituţii. Laura Kövesi, procuror şef la Direcţia Anticorupţie, şi-a clădit o mare parte din cazuri şi prestigiu pe acuzarea demnitarilor de abuz în serviciu. Această infracţiune, este ea de părere, stă la baza actelor de corupţie instituţională. Dezincriminarea ei ar fi însemnat ca răul primordial să rămână intangibil, corupţia proliferând nestânjenită sub alte forme, dar din aceleaşi rădăcini.

Lupta pentru păstrarea abuzului în serviciu în legea penală a provocat disensiuni nu doar între legislativ, justiţie şi executiv, dar chiar şi printre magistraţi. Laura Kövesi susţine că dezincriminarea abuzului în serviciu ar duce la anularea a ani de muncă şi ar sabota activitatea procurorilor. Într-o scrisoare adresată săptămâna trecută Curţii Constituţionale, Direcţia Anticorupţie cere să nu fie dezincriminat abuzul în serviciu. Prevederea legislativă, se spune în scrisoare, este eficientă şi a produs consecinţe: din 2006 până în 2016 au fost trimişi în judecată 1471 de inculpaţi dintre care 569 au fost deja condamnaţi. Prejudiciul în aceste dosare ar fi fost, în 2015, de 620 de milioane de euro şi, în cazul dezincriminării infracţiunii, banii ar fi pierduţi definitiv.

Lista celor acuzaţi, inculpaţi sau condamnaţi de abuz în serviciu care ar scăpa cel puţin de-o parte din problemele cu justiţia este tot mai mare. Este o acuzaţie care i-a dus în pragul închisorii pe Radu Mazăre, Nicuşor Constantinescu, fostul şef al Consiliului Judeţean Constanţa, Gabriel Oprea, Cristian Popescu Piedone, fostul primar de la sectorul 4 şi pe mulţi alţi baroni locali sau centrali. A fost acuzată de abuz în serviciu şi fosta şefă a Direcţiei Antimafia, procuroarea Alina Bica, de altfel una dintre persoanele care au contestat legea la Curtea Constituţională. Ba chiar şi Tiberiu Niţu, fostul procuror general, este acuzat de complicitate la abuz în serviciu. Se pregăteşte să fie anchetat în dosare de abuz în serviciu Victor Ponta, pentru alegerile din 2014 în vreme ce prietenul său, Călin Popescu Tăriceanu este frecvent acuzat de abuz în serviciu pentru că ar manipula agenda şi voturile Senatului. Abuzul în serviciu a fost şi încă mai este o pagină din cultura politică românescă, puţini au rezistat tentaţiei de a-l face, uneori cumpărându-şi cu bani grei funcţiile care să le permită abuzul. Nu e de mirare că mulţi politicieni se opun vehement acestei prevederi legislative, cerând dezincriminarea abuzului în serviciu. De asemenea, nu e de mirare că este cea mai politizată acuzaţie din legislaţia anticorupţie.

Laura Codruta Kövesi

Laura Codruta Kövesi

Chiar dacă lucrurile nu s-au modificat esenţial, în culisele acestei dezbateri temperatura războiului rece dintre cele două paliere ale magistraturii (judecători şi procurori) a mai crescut cu câteva grade. Afirmaţiile Laurei Kövesi şi, mai ales, insistenţa ei i-au făcut pe judecători să reacţioneze indignaţi. Uniunea Naţională a Judecătorilor i-a cerut să înceteze presiunile asupra Curţii Constituţionale. Judecătorii susţin că procurorul-şef ar manipula opinia publică, făcându-i pe oameni să creadă că decizia de a dezincrimina abuzul ar bloca lupta anticorupţie. „A cere Curţii Constituţionale să pună deoparte Constituţia şi să nu examineze cauza cu care este sesizată strict prin prisma primatului Constituţiei înseamnă pur şi simplu a abandona statul de drept şi a reveni la justiţia de tip totalitar făcută în piaţă publică, nu în baza legii, ci a voinţei poporului”- se spune în comunicatul Uniunii Judecătorilor unde se mai spune că reprezentanţii autorităţii judecătoreşti trebuie ca, deopotrivă cu cei ai administraţiei centrale şi ai legislativului, să evite poziţii publice care să aibă ca efect fie crearea unei presiuni publice asupra Curţii Constituţionale şi cu atât mai puţin să transmită publicului un mesaj de neîncrede în această instanţă supremă, ceea ce ar face, de fapt, Laura Kövesi prin mesajele sale publice. Pentru Uniunea Juriştilor este un fel de a spune că procurorul şef face, printre altele, un abuz în serviciu.

Şeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, este unul dintre adversarii declaraţi ai infracţiunii de abuz în serviciu, probabil şi pentru că multe dintre marile dosare de azi (Rompetrol, Microsoft) se trag din mai vechi acte pe care le-a semnat şi care ar putea fi considerate abuz în serviciu. El declara, chiar înainte ca magistraţii Curţii Constituţionale să dea verdictul, că abuzul în serviciu este, de la o vreme, o metodă abuzivă şi discreţionară prin care Direcţia anticorupţie îi anchetează pe oameni plimbându-i pe la procuratura şi prin instanţe. „Întotdeauna definiţiile laxe lasă loc la interpretări, mai spune Călin Popescu Tăriceanu. Când ele sunt făcute nu cu bune intenţii, atunci putem să fim confruntaţi cu multe abuzuri şi excese şi cred că rolul Curţii Constituţionale este extrem de important.” Parlamentul, susţine el, ar trebui să depună eforturi mai mari pentru a face legi clare, imposibil de interpretat „într-o manieră atât de extensivă cum a fost cazul abuzului în serviciu”. Însă poziţia şefului Senatului se leagă şi de apropierea sa de PSD, partidul care a dat cele mai multe cazuri de abuz în serviciu şi face parte dintr-o ofensivă mai extinsă la adresa justiţiei venită dinspre majoritatea parlamentară. Nu degeaba se spune că mai toate ieşirile publice ale şefului Senatului sunt cazuri clare de abuz în serviciu.

XS
SM
MD
LG