Linkuri accesibilitate

Victor Chirilă: „Chișinăul a reușit să iasă într-o situație bună după Berlin”


La frontiera cu Ucraina... (Foto: OSCE)

La frontiera cu Ucraina... (Foto: OSCE)

Interviul dimineții cu directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă.

Recenta reuniune a formatului „5+2” de la Berlin, format în care se negociază reglementarea transnistreană, pare să fi arătat cât de şubredă în anumite împrejurări poate fi poziţia Chişinăului la aceste negocieri. În orice caz, criticile şi îngrijorările exprimate dinspre comunitatea experţilor ridică mai multe semne de întrebare, inclusiv privind speranţa Republicii Moldova de a ajunge la o soluţie echitabilă pentru conflictul din raioanele sale estice.

Victor Chirilă

Victor Chirilă

O convorbire pe această temă cu directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă, Victor Chirilă.

Europa Liberă: Dle Chirilă, recenta reuniune „5+2” de la Berlin s-a încheiat – cum aţi remarcat deja într-un comentariu ad-hoc – cu „un protocol de compromis care să nu dăuneze iremediabil pozițiilor Republicii Moldova”. Şi mai spuneaţi în acel comentariu că „Moldova a evitat un mare dezastru la Berlin”. Puteţi explica un pic mai mult ce aveţi în vedere: ce s-a decis, de fapt, şi care ar fi fost varianta de „dezastru” la care v-aţi referit?

Victor Chirilă: „Rusia, după cum știți, a făcut câteva propuneri pentru relansarea negocierilor. Acel non-paper care a fost făcut public în luna martie, oferit public tuturor mediatorilor, observatorilor, inclusiv părților: Tiraspolului și Chișinăului. Propunerile respective sigur că nu au fost acceptate de Chișinău. Una din propuneri a fost să fie elaborat un mecanism de garanție pentru implementarea deciziilor luate în formatul „5+2”, alta, care e destul de delicată pentru Chișinău, este anunțarea moratoriului la deschiderea unor noi dosare penale sau administrative pentru reprezentanții administrației de la Tiraspol și Tiraspolul pentru reprezentanții autorităților centrale de la Chișinău. Sigur acest lucru este imposibil din punctul meu de vedere și a multor reprezentanți ai autorităților noastre pentru că este ilegal; și, desigur, Chișinăul nu poate atât de ușor să facă acest lucru. Propunerile respective nu au fost acceptate de Chișinău.

Dar presiunea deschiderii, reluării negocierilor și discuțiilor în formatul „5+2” a fost destul de mare, pentru că desigur Germania vrea să arate că în calitatea sa de președintă a OSCE face ceva, vine cu anumite progrese, cel puțin pe dosarul transnistrean. Vedem că în Nagorno-Karabah lucrurile s-au înrăutățit, în Lugansk și Donețk nu se întâmplă nimic, dimpotrivă operațiunile militare se intensifică, și desigur că era nevoie să se producă o schimbare în Transnistria pentru că la sfârșitul anului Germania să arate că a reușit ceva.

La Berlin, Federația Rusă a venit cu aceleași propuneri, mai mult decât atât se pare că a pregătit un protocol care nu a fost oferit reprezentanților Republicii Moldova, în special negociatorilor pentru a se informa. Negociatorul, practic, a luat cunoștință de acest protocol în ziua negocierilor. Respectivul protocol avea mai multe formulări care contraveneau intereselor naționale ale Republicii Moldova, formulări care aduceau atingere suveranității noastre și vulnerabilizau pozițiile Republicii Moldova în eventualitatea negocierilor asupra statutului politic al regiunii transnistrene. Sigur că dl Bălan nu a putut să accepte un astfel de protocol.

S-au început negocieri destul de intense, ceea ce nu a fost pe placul moderatorilor chiar și a observatorilor. Dar una din aceste propuneri, pe care Federația Rusă a promovat-o foarte intens, a fost implementarea acestui mecanism de garanții; chiar a propus o înțelegere care ar fi urmat să fie semnată între Chișinău și Tiraspol. Slava Domnului acest lucru nu s-a întâmplat. Pentru că dacă se semna acea înțelegere, ar fi fost dezastrul despre care vorbeam eu în postarea mea de ieri. Din acest punct de vedere cred că Chișinăul a reușit să iasă într-o situație bună după Berlin.”

Europa Liberă: Dle Chirilă, spuneaţi că Chişinăul în persoana vice-premierului moldovean pentru reintegrare George Bălan, ar fi ţinta unor presiuni crescânde, că sprijinul din partea Ucrainei este anemic, că SUA şi UE nu se opun unor scenarii nefavorabile Moldovei. De ce se întâmplă asta, în viziunea Dvs., şi de ce diplomaţia moldovenească vi se pare a fi ineficientă din acest punct de vedere?

Victor Chirilă: „Presiuni se pun nu doar asupra dlui Bălan, se pun şi asupra autorităților Republicii Moldova, și asupra Guvernului, și asupra prim-ministrului, și asupra altor politicieni. De exemplu, misiunea OSCE desigur că este nemulțumită că nu se întâmplă nimic, nu se întâmplă progrese evidente, calitative pe dosarul transnistrean. Chișinăul, în viziunea lor, nu ar fi interesat pentru astfel de schimbări, pentru negocieri serioase. Dintr-un anumit punct de vedere ei au dreptate.

Dar tactica pe care misiunea OSCE o promovează acum mi se pare incorectă și periculoasă. Incorectă pentru că dânșii consideră că Chișinăul are cel mai mare interes, trebuie să arate deschidere și trebuie să facă decizii unilaterale în limitele statutului politic pe care deja este gata să-l ofere. Lucrul acesta ar fi valabil, ar avea rațiuni de pus în practică, dacă din partea Tiraspolului s-ar vedea mișcări spre reintegrare, spre găsirea unui compromis. Din păcate vedem că Tiraspolul nu face astfel de pași, nu vrea să ajungă la o soluționare politică amplă care ar aduce Transnistria în cadrul Republicii Moldova. Mai mult decât atât, face tot posibilul ca acest lucru să nu să se întâmple.

Și atunci întrebarea este: de ce Chișinăul ar trebui să facă astfel de cedări unilaterale? Pentru că în cele din urmă își pune în pericol propriile poziții, propriile interese în cazul în care se va negocia un eventual statut. Mai mult decât atât, mecanismul de garanții pe care încearcă să-l legalizeze Federația Rusă este dacă ar fi implementat, așa cum am menționat în postarea mea de ieri, ar legaliza realitățile de facto care există în regiunea transnistreană, deci ar legaliza statutul de facto pe care îl are regiunea transnistreană gradual pas cu pas. Este acesta în interesul nostru? Nu cred.

Din punctul meu de vedere și a multor altor reprezentați ai autorităților de la Chișinău, și a experților din societatea civilă este important ca toate problemele economice, sociale să fie discutate la pachet cu problemele politice, cu problemele de securitate.”

Europa Liberă: Când aţi afirmat, dle Chirilă, că „Rusia a reușit să transforme formatul „5+2” într-un instrument de presiune faţă de Republica Moldova”, trebuie să se înţeleagă că ceilalţi parteneri găsesc oarecum justificată poziţia Rusiei în problematica transnistreană, există vreun fel de solidarizare mai puțin înțeleasă la Chișinău în acest sens?

Victor Chirilă: „Este o conjunctură de circumstanțe și de interese care ajută Rusia să folosească acest format pe post de instrument de presiuni asupra Chișinăului. Aceasta nu înseamnă că ceilalți ascultă și îndeplinesc tot ce spune Federația Rusă că Rusia ar fi pus la cale un plan, nu. Există un context de circumstanțe care favorizează acest lucru și acest context de circumstanțe este, cum am menționat anterior, dorința misiunii OSCE de a arată progrese, dorința de pune în practică o nouă tactică.”

Europa Liberă: Dar când vorbeați despre rateurilor diplomației moldovenești, la ce vă refereați?

Victor Chirilă: „Diplomația noastră trebuie să creeze condițiile propice pentru ca negociatorul nostru să discute, să aibă un raport de forțe la masa de negocieri care să favorizeze agenda noastră sau promovarea intereselor noastre. Din păcate diplomația noastră nu a făcut acest lucru, diplomația noastră știa despre aceste circumstanțe, diplomația noastră știa că, de fapt, negociatorul nostru la masa de negocieri de la Berlin va avea probleme, pentru că moderatorii și observatorii aveau un scop comun să relanseze cu orice preț reuniunea. Chiar și dacă interesul nostru coincidea cu al lor, modul în care acest lucru ar fi trebuit să se întâmple nu coincidea.”

Europa Liberă: Când vorbim despre disfuncționalități în cazul acesta ale diplomației moldovenești, se reduce doar la disfuncționalitățile generate de diplomație totul sau e vorba totuși de altceva?

Victor Chirilă: „Ceea ce mi se pare mie că este o mare problemă în cazul nostru este că nu există o coordonare eficientă între Biroul pentru reintegrare și Ministerul Afacerilor Externe. Trebuie să existe o mai mare coordonare. În ultimul timp mi se pare că se vede o anumită rivalitate între ele. Ministerul Afacerilor Externe încearcă să-și aroge un rol mai mare în acest proces și nu întotdeauna acest lucru este pe placul Biroului pentru reintegrare. Și de aici apar disfuncționalități de comunicare, de coordonare și în cele din urmă avem ceea ce avem în prezent.”

Europa Liberă: Formatul „5+2”, cel puţin în modul în care spuneți că se manifestă acum, mai poate fi acceptabil pentru Moldova?

Victor Chirilă: „Eu cred că formatul „5+2” poate fi acceptat dacă încercăm să ne asigurăm de sprijinul necesar în formatul „5+2”. De exemplu, Ucraina ne-a surprins cu o prezentare destul de slabă la masa de negocieri.”

Europa Liberă: Dar asta cum s-ar explica, în condiţiile în care regiunea transnistreană a fost „clonată” în mare parte în estul ucrainean?

Victor Chirilă: „Trebuie să răspundă în primul rând autoritățile noastre. Cred că problemele pe care le avem în domeniul economic în ultimul timp se pare că ne apropie de un război comercial cu Ucraina. Au existat și anumite momente mai puțin plăcute chiar și pe dosarul transnistrean, necoordonare între Chișinău și Kiev și toate aceste lucruri sigur că își au efectul. Ar mai fi și altele, dar nu vreau să le menționez aici.”

Europa Liberă: Zicând domeniul economic vă refereați la anumite taxe introduse de Chișinău?

Victor Chirilă: „Da și din acest motiv există o anumită supărare din partea Kievului. Știți foarte bine și deja s-a anunțat că Kievul ar putea să riposteze la aceste măsuri, dar mai există și altele ce țin nemijlocit de procesul de negocieri. Dar în primul rând noi trebuie să ne rezolvăm problemele acestea acasă, să avem o coordonare, o consultare, un dialog mai bun cu Kievul, mai ales atunci când ne pregătim pentru reuniunile în formatul „5+2” și să explicăm capcanele, pentru că nu întotdeauna reprezentanții ucraineni înțeleg foarte bine ce se petrece sau ce se încearcă să se facă în Republica Moldova. Dar din punctul meu de vedere se încearcă crearea unor precedente care ar putea fi folosite cu ușurință în Lugansk și Donețk.”

XS
SM
MD
LG