Linkuri accesibilitate

Anevoioasa și îndelung amânata reformă a Comisiei Naționale pentru Integritate


©Shutterstock

©Shutterstock

Reforma urmărește între altele sporirea independenței și extinderea competențelor inspectorilor de integritate care verifică declarațiile de avere ale demnitarilor.

Comisia juridica din Parlamentul de la Chisinau dezbate public legea referitoare la integritate, lege ce ar urma să fie votata în a doua lectură de parlamentari. Reforma justitiei este, cum se ştie, unul din aspectele esenţiale aduse în discuţie atunci cînd se vorbeste – in strada sau de catre politicieni – despre combaterea corupţiei. O propunere formulată de Ministrul Justiţiei, Vladimir Cebotari, şi în principiu acceptată de deputaţi şi experţi ţine de stipularea expresă a demnitarilor ai căror declarații de avere vor fi verificate obligatoriu.

Declaraţiile de venituri şi averi ale tuturor persoanelor cu funcţie de demnitate publică, începând de la şeful statului, spicher, premier, miniştri, deputaţi şi terminând cu şefii instituţiilor şi agenţiilor de stat ar trebui examinate obligatoriu şi în mod prioritar.

La aceeași categorie se înscriu şi declaraţiile membrilor instituţiilor precum CSM, Consiliul Procurorilor, CEC şi a tuturor judecătorilor. Este vorba de aproximativ 2.000 de declaraţii.

Cele ale altor funcţionari publici ar trebui verificate aleatoriu. Aceasta este propunerea formulată de Ministrul Justiţiei, Vladimir Cebotari. Ea a fost salutată de membrii comisiei juridice şi de experţii prezenţi la dezbatere. Actuala membră a CNI, Adela Griciuc, a avut însă rezerve:

„Legea prezumă implementarea sistemului de declarare online. Sistemul are aplicaţia de verificare încrucişată cu toate bazele de date pe care le avem. Prin urmare verificarea prealabilă deja va elabora acea listă de declaraţii care urmează a fi verificate. Dacă o să stipulăm expres în lege că urmează a fi verificaţi deputaţii, judecătorii şi alţii o să ne trezim că în fiecare an vom cheltui resurse umane şi timp pentru a verifica declaraţiile care nu denotă nici un fel de rezultat fiindcă nu apar rezultate sau circumstanţe noi, în schimb nu vom avea timp să verificăm acele declaraţii pe care ni le va da sistemul.”

În replică Ministrul Justiţiei, Vladimir Cebotari, şi-a argumentat propunerea astfel:

„Cred că acum trebuie să fie introdusă această obligativitate anume pentru a verifica şi a recăpăta încrederea a tot ce înseamnă public din partea societăţii. Cât e de larg acest cerc de persoane haideți să mai discutăm dacă există temerea că nu se va reuşi procesarea acestor declaraţii. Doar de lăsat că se introduc datele şi calculatorul singur va verifica, iar noi vom constata prin acte şi vom aplica sancţoiuni nu mi se pare corect. mi se pare că există anumite aşteptări de la această reformă şi noi trebuie să le îndreptățim.”

Directorul executiv al Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea a menţionat că propunerea ministrului justiţiei este raţională şi iată de ce:

„În momentul în care vor fi sensibilităţi foarte multe să nu se întâmple aşa încât CNI nou format va decide să examineze chestii minore, în loc să examineze consistenţa declaraţiilor persoanelor cu adevărat importante în stat.”

Un alt aspect asupra căruia s-a insistat astăzi este că la momentul intrării în vigoare a pachetului de legi, actuala compenenţă a CNI ar urma să demisioneze. Până la alegerea noii componenţe ar urma o perioadă de câteva luni în care instituţia va rămâne practic nefuncţională, avânt în acest moment pe rol peste 100 de declaraţii de examinat. Deocamdată nici Ministrul Justiţiei, nici deputaţii nu au identificat o soluţie în acest sens.

Una din prevederile a pachetului de legi care a stârnit discuţii aprinse în plen, în februarie, când a fost votat în prima lectură şi la care s-a revenit şi astăzi este că pentru nedepunerea declaraţiilor deputaţii vor fi lipsiţi de mandat. Unii parlamentari cred că sancţiunea ar fi exagerată.

Majoritatea amendamentelor şi modificărilor propuse de deputaţi pentru votul în lectura finală nu vin să denatureze esenţa reformei CNI, a menţionat expertul Vladislav Gribincea.

Anterior s-a speculat că CNA ar vrea să comaseze cu CNI, care după reformă, i-ar prelua mai multe din atribuții. Reprezentanţi ai CNA nu au participat astăzi la dezbatere. Preşedinta comisie juridice Raisa Apolschii a respins speculațiile dând asigurări că CNI nu va dispărea ca instituţie.

Reforma Comisiei Naționale pentru Integritate (CNI), este amânată de mai multă vreme, deşi este una din cele mai mari restanţe în procesul de reforma a justiţiei.

Reforma urmărește între altele sporirea independenței și extinderea competențelor inspectorilor de integritate care verifică declarațiile de avere ale demnitarilor.

CNI ar urma să fie scoasă de sub controlul parlamentar. Instituţia nu va mai fi condusă de membrii delegaţi de partidele parlamentare, ci de câte un reprezentant de la fiecare din instituţiile următoare: Parlament, Guvern, Procuratura Generală, Consiliului Superior al Magistraturii, Congresul autorităţilor publice locale, societate civilă şi mass-media, aleşi de aceste instituţii. Inspectorii de integritate ar urma să fie selectaţi în bază de concurs.

XS
SM
MD
LG