Linkuri accesibilitate

Legislatorii explică dispariția bruscă și neașteptată a valutei prin operațiuni speculative și scheme de corupție care sunt operate de întreprinderile subordonate administrației.

Pe fundalul confruntării politice care ia turații în regiunea transnistreană între legislatori și membrii puterii executive, confruntare care este determinată de alegerile care vor avea loc în decembrie, crește și tensiunea în rândul populației.

Prima cauză a acestei tensiuni crescânde este lipsa de valută de orice fel în punctele de schimb valutar. După ce bugetarii și pensionarii au început să primească restanțele de 30% care le-au fost reținute anul trecut din salarii și pensii, băncile practic au încetat să mai vândă ruble rusești, lei moldovenești, hrivne ucrainene, euro și dolari. La scurt timp s-a blocat și piața de plăți fără numerar.

Oamenii nu mai pot pleca în străinătate, nu pot face cumpărături în afara regiunii, a devenit complicat chiar și să primească transferuri de bani de la rudele care lucrează peste hotare – băncile, deși primesc transferurile în valută, eliberează banii în ruble transnistrene, chiar dacă acest lucru nu este tocmai legal.

Legislatorii explică dispariția atât de bruscă și neașteptată a valutei prin operațiuni speculative și scheme de corupție care sunt operate de întreprinderile subordonate administrației, ne-privatizate din regiune și de așa-numitele „firme-tampon” înregistrate în afara regiunii transnistrene, firme create pentru a scoate banii din venituri, fără a plăti toate taxele la buget. Pentru a afla unde se duce valuta câștigată de întreprinderile locale, membrii Sovietului suprem au inițiat desfășurarea unor investigații parlamentare și au dat indicații Curții de conturi de la Tiraspol să verifice activitatea unor întreprinderi aflate în proprietate publică.

Cea de a doua cauză a creșterii tensiunii sociale este creșterea prețurilor, în condițiile în care nu există nicio posibilitate de a indexa pensiile și salariile. Odată cu dispariția valutei din punctele de schimb oficiale, aceasta a apărut în mod surprinzător în cantități suficiente pe piața neagră, dar deja la prețuri considerabil mai mari decât cursul oficial. În locul cursului fixat de Banca centrală a regiunii de 11,3 ruble, un dolar a ajuns să coste la comercianții ilegali între 15 și 18 ruble. Și având în vedere că mai mult de două treimi din alimente și produse industriale Transnistria le importă, businessul mic și cel mijlociu a recalculat costul mărfurilor după cursul comercial și imediat aproape toate produsele s-au scumpit cu 30-40%. Și cel mai probabil că vânzătorii au stabilit prețurile „cu rezervă”, ca să nu schimbe eticheta în fiecare zi.

Magazinele din Tiraspol

Magazinele din Tiraspol

Nu a trecut prea mult timp din momentul în care Banca centrală declara că nu va deprecia rubla transnistreană, pentru că acest lucru va lovi foarte puternic consumatorii. Acum poziția s-a schimbat - șeful Băncii centrale de la Tiraspol, Eduard Kosovski, a declarat că o depreciere de facto s-a produs deja, aceasta trebuie doar legitimată. După care a fost introdusă o taxă suplimentară la vânzarea valutei, de 10%, taxă care va fi încasată de administrația regiunii. Respectiv, toate produsele aduse din afară se vor scumpi cu încă cel puțin 10%, iar cursul oficial al dolarului va fi de aproximativ 12,4-12,6 ruble. Dar nu se știe dacă această măsură va determina apariția valutei la punctele de schimb – piața neagră ține un preț mai mare.

Cu faptul că deprecierea rublei transnistrene este inevitabilă sunt de acord și experții companiei „Berlin Economics”. Aceștia recomandă cu insistență o depreciere într-o singură etapă, nu una graduală, și stabilirea unui curs comparabil cu costul valutelor naționale ale principalelor țări partenere comerciale ale întreprinderilor transnistrene.

Fără comentarii...

Fără comentarii...

Cea de a treia cauză a nemulțumirii populare este dispariția produselor alimentare de primă necesitate de pe rafturile magazinelor. Cea mai mare rețea de supermarketuri „Sheriff” și-a redus considerabil asortimentul de produse comercializate, din cauza imposibilității de a cumpăra valută. Din magazine a dispărut uleiul de floarea soarelui, maioneza, produsele de igienizare, s-a redus sortimentul de produse lactate, de cereale și de produse de patiserie ucrainene care aveau prețuri mai mici. Prețurile la produse în această rețea însă nu cresc. Altfel stau lucrurile în micile magazine sau în supermarketul „Fourchette”. Cuprinși de panică și în așteptarea deprecierii bruște a rublei transnistrene oamenii cumpără produsele de primă necesitate chiar și la prețuri majorate, amintindu-și cum la începutul anilor '90 de pe rafturile magazinelor au dispărut absolut toate produsele și cu rublele sovietice depreciate peste noapte nu s-a mai putut cumpăra nimic. Atunci, deprecierea a atins conte inimaginabile – cu banii câștigați din vânzarea unei case peste câteva luni nu-ți mai puteai cumpăra decât o pereche de cizme.

Cea de a patra cauză a nemulțumirii populației este faptul că nu se prevede niciun fel de indexare a pensiilor și salariilor. Responsabilul de dezvoltarea economică a regiunii, Dmitri Boltrușko, susține că deprecierea rublei transnistrene, conform calculelor efectuate de instituția pe care o conduce, va genera o inflație de 4,6 la sută. Asta, în timp ce indexări se fac doar dacă inflația depășește 5 la sută. Dar chiar și dacă inflația va depăși acest prag, în bugetul și așa mult deficitar al regiunii este puțin probabil să se găsească rezerve pentru a compensa pierderile populației.

Situația social-economică creată în Transnistria este comentată de directorul Școlii de cercetări politice de la Tiraspol, Anatoli Dirun.

Europa Liberă: Introducerea comisionului de 10% la vânzarea valutei este calificată de economiști drept o „depreciere ascunsă” a rublei transnistrene. Din punctul Dumneavoastră de vedere, deprecierea rublei este o necesitate economică inevitabilă sau mai degrabă un element al confruntării politice?

Anatoli Dirun

Anatoli Dirun

Anatoli Dirun: „Situația creată pe piața valutară din Transnistria trebuie analizată în contextul evenimentelor care au avut loc deja și, cel mai important, al celor care vor mai avea loc. Am în vedere alegerea președintelui în decembrie 2016. Spre marele regret, situația economică care necesită intervenție operativă și adoptarea unor decizii poate nu întotdeauna populare, dar operative, a devenit ostaticul conjuncturii politice și a luptei electorale care nu mai este ascunsă de nimeni. Despre această luptă vorbește liderul regiunii, vorbesc și reprezentanții companiei Sheriff și ai Sovietului suprem. Și anume incapacitatea a două părți – a liderului regiunii și a Sovietului suprem – a și dus la situația tristă pe care o avem la ziua de azi.

Nu ar fi corect să încercăm să punem responsabilitatea doar pe una dintre părți. Și asta, dintr-un motiv foarte simplu – dacă una dintre părți manifestă inițiativă și acuză partea cealaltă , atunci ea trebuie să fie consecventă și să meargă până la capăt. De exemplu, dacă Sovietul suprem spune că criza valutară este artificială – lucru cu care de altfel sunt de acord, în sensul că este o criză generală artificial de modul de luare a deciziilor – atunci trebuie să fie folosite pârghiile pe care le are Sovietul suprem și să adopte de urgență acele decizii care sunt necesare pentru stabilizare. Dacă măsurile pe care le ia Sovietul suprem – oricum le-am califica noi: ca fiind pozitive sau negative, nu duc la redresarea situației înseamnă că acestea nu au rezultatul pozitiv necesar.

Dacă e să vorbim despre deprecierea ascunsă, despre decizia Băncii centrale cu privire la încasarea unui comision de 10% la vânzarea valutei – atunci aceasta este o consecință a luptei care se află mai degrabă în planul discursului politic, decât în cel al deciziilor economice. Avem destul de mulți juriști buni care vor găsi destule explicații legale și logice pentru orice fel de decizii. Dar oamenilor nu li se face mai ușor de trăit în urma acestor explicații.

Iată de ce soluția este una singură – Transnistria nu este un caz unic în istoria politică universală. Părțile trebuie să se așeze la masa tratativelor și cu eforturi comune să găsească ieșirea din această situație.”

Europa Liberă: Credeți că există o astfel de ieșire?

Anatoli Dirun: „Bineînțeles că este. Vă reamintesc că în 2009 când se era pe cale să se producă precedenta criză politică atunci când Evgheni Șevciuk a demisionat din funcția de președinte al Sovietului suprem, grupul parlamentar „al celor 16” a propus schimbarea constituției, și a fost găsit și un compromis. Se poate merge pe o astfel de variantă de soluționare și acum. Totul depinde de gradul de deschidere către dialog al părților și de disponibilitatea lor de a soluționa această situație. Altfel, din punctul de vedere al conflictologiei, dacă situația va intra într-un punct mort - și noi vedem că se lucrurile se îndreaptă exact în această direcție – atunci vor trebui să intervină, din punctul de vedere al teoriei, mediatorii. Și ar fi bine să nu se ajungă la așa ceva.

Cred că nu este foarte bine când în politica internă doi subiecți nu pot găsi limbă comună între ei și este nevoie de intervenția unei a treia forțe.”

Europa Liberă: Dacă e să ne îndepărtăm puțin de componenta politică a crizei și să ne apropiem de cea socială – vedem rafturi goale în magazine, stări de spirit de panică printre oamenii care cumpără mai mult decât au nevoie: alimente și obiecte de prima necesitate. Înseamnă acest lucru că situația și așa nu foarte bună din Transnistria se poate înrăutăți?

Anatoli Dirun: „Orice expert și chiar locuitor simplu al regiunii vă va spune că economia transnistreană este una de tip deschis și dacă dintr-o parte se ia ceva, înseamnă că acel ceva apare în altă parte. Bineînțeles că orice om de afaceri va încerca să se asigure. Situația cu creșterea prețurilor nu este doar pe piața alimentară – prețurile cresc practic peste tot, inclusiv la diverse tipuri de servicii. Din punctul meu de vedere cel mai grav lucru care are loc este apariția și dezvoltarea așa-numitei „piețe negre” a prețurilor, a unor prețuri reale care oficial însă sunt fixate de administrație - și asta este valabil atât în relațiile de muncă, cât și în domeniul serviciilor și în alte zone.

Iată de ce este total destructivă această tactică de a urmări dintr-o parte cum crește această ruptură dintre piața reală și cea nominală. Poate că cineva primește plăcere din asta și mizează pe faptul că va putea obține dividende. Dar de la o astfel de situație pe viitor va pierde în primul rând administrația, iar deja de pe acum au început să piardă locuitorii Transnistriei.”

XS
SM
MD
LG