Linkuri accesibilitate

Jandarmii şi serviciile secrete au început să devină nişte factori de control determinanţi în democraţia românească.

Jandarmii şi serviciile secrete au început să devină nişte factori de control determinanţi în democraţia românească. Dacă până nu demult jandarmii interveneau în forţă la Bucureşti sau Pungeşti, pentru a apăra democraţia şi corupţia administraţiei locale de manifestaţiile de protest împotriva unei guvernări abuzive sau împotriva extracţiei gazelor de şist, luându-i pe liderii acestora cu duba la secţie, acum au trecut la alte strategii, considerate mai eficiente. Cât de democrate, rămâne de văzut.

Naivitatea libertăţii de expresie

Nu demult, Andreea Petruţ, masterandă din Cluj, participa la o manifestaţie publică de protest împotriva proiectului minier de la Roşia Montană. Era un protest paşnic, organizat duminica, iar tânăra, înarmată cu o portavoce şi multă conştiinţă civică, n-a lipsit o zi. Este probabil şi motivul pentru care a primit de la jandarmi două amenzi în valoare de 3000 de lei. Era acuzată că ar fi organizat mitingurile şi că a blocat circulaţia. Le-a contestat inutil plătind, după cum spune, naivitatea de a-şi imagina că în România cetăţenii „au dreptul să-şi exprime opiniile politice, sociale şi de altă natură prin mitinguri, manifestaţii şi procesiuni,” drept garantat prin Legea organizării şi desfăşurării adunărilor publice.

De altfel chiar şi în Constituţie se spune că: „Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.” Sunt inviolabile, dar, consideră Jadarmeria, trebuie să plăteşti pentru ele. De altfel, tinerei i s-a spus la proces că este un real pericol social pentru ţară pentru că instigă la nesupunere civică şi că amenda are un rol educativ, s-o dezbare de obiceiul acesta prost de a protesta.

Scenariul de mai sus s-a repetat acum două luni şi în Bucureşti, de astă dată cu generalul Petre Tobă la Ministerul de Interne, atunci când o mână de tineri s-a adunat pe un trotuar în faţa Guvernului pentru ca ministrul de-atunci al Culturii, Vlad Alexandrescu, să nu-şi dea demisia. Tinerii au simţit pe pielea lor ce înseamnă cu adevărat „libertatea de exprimare a gândurilor şi opiniilor în public” când au fost puşi să plătească o amendă usturătoare. Motivul? Participau la o manifestaţie neautorizată. Probabil că există undeva o normă ministerială care stabileşte că nu se pot strânge mai mult de zece tineri fără a deveni o cantitate specifică incontrolabilă şi periculoasă. Fac excepţie fireşte găştile oploşite pe lângă crâşme, la meciurile de fotbal, la nunţi şi botezuri, toate petrecându-se în spaţiul public şi fără autorizaţie. De asemenea, fac excepţie haitele de golani care bântuie străzile noaptea, punând la cale chiolhanuri direct în stradă în zgomote de boxe, motociclete şi sticle sparte. Chiar şi petrecerile cu manele se bucură de libertatea de exprimare a gândurilor care este, cum altfel? inviolabilă. Desigur, poliţia şi jandarmeria tac respectuoase când lumea interlopă vorbeşte. Pe cei care cotizează nu-i amendează.

Amendă în formă continuată

Să nu faceţi greşeala să vă imaginaţi că amendarea Andreei Petruţ a fost o întâmplare. Carmen Uscatu, cea care a organizat pe o pagină de socializare, în luna mai, un protest împotriva corupţiei din sistemul medical românesc, manifestaţie la care au participat câteva sute de protestatari, a primit două amenzi de 3500 de lei. Purtătorul de cuvânt al Jadarmeriei spune că ea se face vinovată de „organizarea unei adunări publice de protest nedeclarate, neînregistrate şi nesupuse avizării.” Pe formularul de amendă acuzele merg mai departe: ar fi condus activităţile participanţilor, dirijând acţiunile şi scandările acestora, transmiţându-le manifestanţilor „mesaje de organizare a unor noi adunări publice”. Cu alte cuvinte, se pedepseşte protestul, dar şi intenţia. Carmen Uscatu spune că va contesta amenzile pentru că manifestaţiile şi-au propus să comemoreze morţii din spitalele României. Manifestaţia avea pe fundal scandalul dezinfectanţilor falsificaţi de firma Hexi Pharma, caz care a scos la iveală corupţia şi abuzurile din sistemul medical românesc.

Cele mai recente procese verbale de amendă au fost încheiate pentru participanţii la un protest pentru renumărarea voturilor pentru primăria sectorului 1 al Capitalei. După cum se ştie, reprezentanţii Uniunii Salvaţi Bucureştiul a cerut renumărare voturilor în unele secţii de votare unde numărul de buletine anulate era suspect de mare. Protestul, la fel de periculos pentru statul de drept ca şi cele despre care am vorbit mai devreme, nu a adunat prea multă lume şi nici nu a schimbat cu nimic rezultatul voturilor. Cu toate acestea protestatarii au fost şi ei legitimaţi şi amendaţi.

Avocatul Alexandru Cristian Surcel s-a oferit să-i apere pro bono pe cei amendaţi, cum a făcut-o şi cu protestatarii de la Roşia Montană. El spune că a contestat deja mai multe amenzi pentru participarea la protestele din 27 aprilie şi 3 mai împotriva revocării ministrului culturii Vlad Alexandrescu, precum şi altele date cu ocazia marşului pentru sănătate din 6 şi 7 mai. „Mă aştept ca zilele următoare să apară şi cele pentru protestele pentru renumărarea voturilor în Sectorul 1.” La aceste din urmă proteste, ne mai spune avocatul, Jandarmeria nu ar mai fi completat procesele verbale pe loc, astfel că oamenii nu au mai putut cere lămuriri şi nici contesta pe loc amenda. Procesele verbale au fost trimise mai târziu în cutia poştală a celor vizaţi „fără să se consemneze un motiv al necompletării lor pe loc, deşi legea cere acest lucru“. În toate aceste procese verbale, adaugă avocatul, se menţionează „că au fost completate la sediul unităţii, deci nu există nici măcar semnătura martorului care să ateste împrejurările pentru care nu s-au putut întocmi pe loc”. Mai mult, subliniază avocatul Alexandru Surcel, la protestele mici s-a procedat la legitimarea participanţilor, cei legitimaţi fiind apoi amendaţi, în timp ce la cele mai mari cum a fost marşul din 6 mai, au fost amendate persoanele care au creat evenimentul pe Facebook (asistate de un coleg avocat, Adrian Rista), precum şi persoanele care au avut portavoce, identificate drept aşa-zişi organizatori.” Aceste persoane, susţine avocatul, s-ar afla în baza de date a Jandarmeriei, care i-ar fi reperat de la proteste mai vechi. Prin urmare, jandarmii nu mai au nevoie să-i legitimeze. „Jandarmeria, conchide avocatul, deţine o bază de date cu protestatarii mai constanţi, oarecum asemănătoare cu ceea ce făcea Securitatea pe vremuri”. Până acum avocatul Alexandru Surcel a trimis 11 plângeri contravenţionale la aceste amenzi, dar se aşteaptă ca numărul lor să crească pentru manifestaţiile din mai şi, mai ales, pentru cele programate la sfârşitul acestei săptămâni.

Manifestaţiile pentru democraţie s-au încheiat

Într-o ţară în care ministrul de Interne şi alţi oameni politici importanţi sunt acuzaţi că şi-au plagiat lucrările de doctorat sau şi-au falsificat CV-urile, într-o ţară în care mulţi foşti demnitari importanţi sunt fie anchetaţi, fie urmăriţi penal, fie arestaţi la domiciu în dosare trenând de ani, într-o ţară în care în fruntea serviciilor secrete încă se mai află oameni ai fostei Securităţi (cum a fost până ieri Dumitru Cocoru, adjunct la SRI, ridicat la gradul de general de patru stele de preşedintele Iohannis şi trimis în rezervă) iată că este posibil ca o adunare de protest, spontană sau convocată pe Facebook să fie penalizată cu celeritate şi drastic de justiţie. La 26 de ani de la manifestaţiile de stradă ale tinerilor împotriva sistemului comunist, la 25 de la mitingul-maraton din Piaţa Universităţii şi de la alte manifestaţii care au şubrezit substanţial puterea neocomunistă instalată la Bucureşti şi, în fine, la jumătate de an de la protestele de după tragedia din clubul Colectiv, iată că jandarmii ministrului Tobă au găsit soluţia pentru a ţine sub control manifestaţiile de protest considerate periculoase pentru ordinea publică. Nu orice manifestaţie trebuie să ducă la cădere guvernului sau la schimbări majore, ci doar cele care le folosesc actorilor-cheie de pe scena politică. În virtutea acestei logici, este posibil, ca şi articolul de faţă să fie considerat „un real pericol social pentru ţară pentru că instigă la nesupunere civică”.

Ofensiva Jandarmeriei şi a altor forme de cenzură instituţională se adaugă altor semne îngrijorătoare de restrângere a libertăţilor civile din România. Sub pretextul luptei anticorupţie şi antiteroriste, serviciile secrete au acces, conform unei recent adoptate şi foarte controversate legi, la memoria calculatoarelor, serverelor şi telefoanelor românilor printr-o procedură mult simplificată. Serviciile secrete au interceptat anul trecut zeci de mii de telefoane deşi Curtea Constituţională a hotărât că nu pot fi folosite ca probe în proces decât înregistrările făcute de Procuratură, SRI nefiind instanţă penală. Şi, după cum Jandarmeria a făcut albume cu indezirabili pe care-i amendează dacă apar la un miting, aşa şi serviciile secrete par să aibă o listă cu persoane incomode cărora le monitorizează activitatea online sau telefonică. În cazul în care devine prea incomodă persoana cu pricina îşi poate citi convorbirile telefonice intime sau poşta electronică în paginile ziarelor centrale. Fireşte, pentru binele democraţiei.

XS
SM
MD
LG