Tema emisiunii de astăzi: majorarea amenzilor ca măsură de „responsabilizare” a cetăţenilor care obişnuiesc să încalce legea. În această săptămână, Guvernul de la Chişinău a decis să înăsprească, amenzile pentru şoferii care conduc în zisa stare de ebrietate, sau sub influenta alcoolului. Vor bate la buzunar şi amenzile pentru angajatorii care obișnuisc să dea salariile „în plic” evitand plata taxelor. Cât de eficientă poate fi această metodă de „educare”?
O întrebare la care vom căuta răspuns alături de sociologul Ion Jigău, directorul executiv al Centrului CBS-Axa.
Europa Liberă: Domnule Jigău, noi încercăm să discutăm astăzi nu atât despre mărimea devenită peste noapte, după unii exagerată, după unii justificată, a acestor amenzi. În plus, am auzit că guvernul schimbă și zisa unitate convenţională, nu va mai fi legată de cotaţia leului, dar va fi legată de salariul minim, va fi în jur de 50 de lei. Adică, în toate buticurile acestea „условные единицы” vor fi mult mai mari. Şi nu despre aceasta, de fapt, e vorba, deşi şi aceasta mă interesează, cine stabileşte cât trebuie să fie „fusta” de lungă, dar ne interesează, în principiu, dacă e eficientă măsura aceasta de a da peste mâini celor care conduc la volan în stare de ebrietate, aşa cum se numeşte în terminologia noastră sau nu vor să plătească taxele, dând pe sub masă salariile? Dumneavoastră cum credeţi, aceasta e o problemă de psihologie, e îndărătul modului acesta de a trata populaţia? Noi ce trebuie să vedem?
Ion Jigău: „Lucrurile stau destul de complex. Simplu vorbind, noi întotdeauna adoptăm nişte legi şi regulamente, dar nu ţinem cont de ce este în societate. Instituţiile noastre, în primul rând, sunt slabe, fiindcă ele sunt dependente de personal, nu de legi, de regulamente, dar de persoana care stă în fruntea ei, nu de coduri de etică, dar de cel care stă sus. Pe urmă, noi, moldovenii, nu prea suntem deprinşi să respectăm legile, noi, totuşi, suntem un popor eminamente de ţărani. După care, unde mai pui toleranţa noastră la corupţie. Odată ce a crescut taxa, e mai simplu să dai jumătate din ea şi să închei problema.”
Europa Liberă: Să ne întoarcem exact la ce aţi spus. Într-o ţară unde ţăranii sunt cumsecade, într-un chibuţ mare, de exemplu, e ruşine să umbli fără căciulă sau e ruşine să intri cu căciula în biserică. Deci, ar trebui să prevaleze normele etice, morale. Şi când colo, statul sau guvernanţii arată că nu se poate, dacă nu-i dau omului cu leuca în cap, adică cu o amendă de 25 de mii de lei, întrucât conduce sub influenţa alcoolului.
Ion Jigău: „Statul are nevoie de bani şi el vrea cumva să-i colecteze, dar nimeni la noi nu studiază, înainte de a lua nişte decizii, ce s-ar întâmpla, dacă ar face cutare sau cutare lucru, cum crede şi ce gândeşte, şi ce ar face în cazul dat poporul. Vorbeam de toleranţa la corupţie. Ştiţi că merge BAC-ul, acum banii se strâng, dar nu se dau la şcoală, însă se duc la profesor acasă, îl găsesc, îl detectează şi se duc la el acasă. Vorbeam de toleranţa la corupţie, nu?”
Europa Liberă: Vorbiţi de fapte ori de prezumptive fapte?
Ion Jigău: „Şi de fapte. Noi doar studiem zi de zi totul. Şi acum cum guvernanţii nu iau în seamă cine suntem noi toţi, cei de jos, nu „Vodă” şi oamenii lui, dar poporul simplu...”
Europa Liberă: Deci, se preface „Vodă” că, conduce?
Ion Jigău: „Da. Şi atunci mi-e teamă mie că ei nu vor strânge banii pe care vor să-i strângă.”
Europa Liberă: Dar, în general, vorbind de amenzi, există vreun prag „psihologic”, trebuie, de exemplu, acestea corelate cu venitul mediu pe ţară?
Ion Jigău: „Cei care fac legile la noi se conduc de ce îi pare lui. De aceea şi am spus că nu se studiază, îi pare că ar fi bine să le crească, îi pare că trebuie să colecteze mai mulţi bani. Da, nu îi pare, chiar are nevoie, dar nu ţine cont şi de mentalitatea noastră, a unui ţăran care, deşi ne-am mutat la oraşe, încă suntem ţărani, care în curtea lui face ce vrea. Şi atunci când vine cineva şi îi spune: „Bă, dar tu nu ai făcut cutare sau ai făcut cutare şi trebuie să fii amendat”, el zice: „Băi, frate, dar hai să ne împărţim”. Că e mai uşor să te împarţi, decât să respecţi legea.”
Europa Liberă: Dar legislatorul, care va fi aprobând aceasta, va spune aşa: „Domnilor, uitaţi-vă la experienţele europene, occidentale. Acolo un pachet de ţigări aruncat pe fereastră, când conduci, costă o-ho-ho. Şi aceasta trebuie să aibă efect nu atât asupra omului de astăzi, cât asupra celor care vin în urmă”. Adică, pe termen lung, ce este mai eficient: amenda usturătoare ori lecţii de educaţie estetică în şcoală?
Ion Jigău: „Totul. Nu uitaţi că Europa a parcurs o cale de câteva sute de ani. Nouă acum ni s-a deschis calea spre Europa, noi doar am fost înconjuraţi de sârmă ghimpată, noi nu ieşeam nicăieri, nu ştiam de experienţa lor. Noi nu cunoaştem tradiţiile lor. Noi în Europa le respectăm, de altfel.”
Europa Liberă: Mai este o chestiune principială pentru mine şi vreau să vă întreb. Cum poate fi depăşită senzaţia aceasta că regulile sunt impuse de sus, din exterior, de pe „Jupiter” şi nu este o regulă elaborată în interiorul „tribului”, de comun acord, ca şi Constituţia americană? Multă lume totuşi încă este foarte legată sufleteşte, pentru că se asociază cu părinţii fondatori, că au făcut-o primii oameni care s-au jertfit şi cu de la sine înţeles este că ele trebuie respectate. Or, foarte multe legi, coduri ş.a.m.d. sunt induse, impuse şi atunci... dă-le încolo.
Ion Jigău: „Eu de aceasta şi vorbesc: dacă noi ne-am conştientiza interesul de comunitate, de cetăţean, de ţară, de teritoriu, atunci am porni-o de jos.”
Europa Liberă: Dar cum poate fi obţinut aceasta? Cum poate fi obţinută comunitatea aceasta de albini? Aveţi un răspuns?
Ion Jigău: „E greu să dau un răspuns. Din simplul motiv că nu degeaba cei care vin să ne mai spună ce să facem, spun că noi trebuie să fim transparenţi, adică noi să începem să discutăm de jos.”
Europa Liberă: Iată aveţi soluţia, de fapt. Dacă, de exemplu, ni s-ar spune: „Noi toţi banii pe care îi adunăm îi vom cheltui în felul următor... Deci, nu-i punem prin buzunare”, poate oamenii ar da cu mai multă dare de inimă şi salariile oficiale şi amenzile poate le-ar plăti cu zâmbetul pe faţă, nu?
Ion Jigău: „E adevărat. Dar să nu uităm că, deşi demult nu mai sunt cei pe care i-a bătut jandarmul român, încă el este urât la noi, că jandarmul român impunea legea. Legea se respecta şi era o cerinţă a legii. La noi nici funcţionarii nu respectă legea. Şi atunci de ce un om simplu din cutare sat ar trebui să o respecte?”
Europa Liberă: Acum puneţi degetul pe rană, pentru că cei care respectau legea au murit în Siberia, dar aici nemulţumiţii sunt pezevenchii care nu voiau să măture prin curte.
Ion Jigău: „Sigur. Ba mai mult ca atât, el a ajuns acum „Vodă”, poate.”
Europa Liberă: Da, colectiviştii.
Ion Jigău: „Sau, cel puţin, e ministru sau secretar de stat, sau viceministru, cum se mai spune la noi, sau e un şef de direcţie. Cum va respecta el legea, dacă dânsul nu vrea să o respecte?”
Europa Liberă: Înţeleg aşa, că prognoza dumneavoastră de sociolog este că va trebui să mai treacă ceva timp, până când oamenii vor înceta să scrâşnească din dinţi, respectând aceste reguli?
Ion Jigău: „Da. Nu uitaţi că mentalitatea satului era că, dacă nimereai în gura satului, te mai corectai, dar dacă eu am plecat la oraş şi sus străin, jos străin, în stânga străin şi în dreapta străin... Nu mă mai uit la ei.”
Europa Liberă: Domnule Jigău, vă mulţumim. Nu suntem foarte optimişti după această discuţie. Dar, cel puţin, aţi pus pe gânduri pe legislatorii şi pe făcătorii de acte normative.
