Linkuri accesibilitate

Sergiu Gaibu: „Crearea unui fond de dezvoltare va soluţiona o problemă etică, de redistribuire a banilor în economie”


Interviul dimineții cu expertul Institutului „Viitorul”.

Experţi ai Institutului „Viitorul” consideră că returnarea din contul contribuabililor către Banca Naţională a celor 13,7 miliarde de lei cu care au fost creditate cele trei bănci falimentate din cauza „furtului secolului” va avea efecte proaste. În schimb, crearea cu aceşti bani a unui fond de dezvoltare va avea efecte benefice pentru economie şi bunăstarea cetăţenilor.

Sergiu Gaibu

Sergiu Gaibu

Economistul Sergiu Gaibu, expert al Institutului „Viitorul”, va explica de ce o asemenea soluţie ar trebui îmbrăţişată de decidenţii politici.

Europa Liberă: Una dintre recomandările din „Economic Outlook”, un produs analitic trimestrial al Institutului „Viitorul”, ar fi ca cele 13, 7 miliarde de lei, cu care au fost creditate băncile falimentare din cauza „furtului secolului” să nu mai fie returnați Băncii Naţionale, ci să fie adunaţi – dacă tot vor fi luaţi de la contribuabili – într-un fond de dezvoltare. De ce, în opinia dumneavoastră, returnaţi Băncii Naționale, banii se vor pierde, practic, iar puşi într-un fond de dezvoltare vor face bine?

Sergiu Gaibu: „Din punct de vedere macroeconomic, Moldova a suferit efectiv de câteva ori în rezultatul acţiunilor sectorului bancar. Un miliard de euro a plecat din economia naţională, respectiv, a provocat prima distorsiune macroeconomică. După care, prin acordarea creditului de la Banca Naţională către sectorul bancar – este un credit fără precedent în istoria Republicii Moldova – s-a suplimentat iarăşi masa monetară deja cu lei. Deci, balanţa valutară din piaţa Republicii Moldova a fost distorsionată dublu. Din acest considerent, a avut de suferit efectiv, toată populaţia Republicii Moldova, tot sectorul privat, tot sectorul real al economiei prin devalorizarea leului.

Acum, în momentul în care deja prin măsurile Băncii Naţionale de austeritate a fost redusă masa monetară şi, efectiv, s-a amplificat, într-un fel, criza în ceea ce priveşte finanţarea economiei reale, cu toţii am resimţit scumpirea creditelor, în special sectorul real nu avea acces la credite. Şi lucrul acesta a adus la încetinirea creşterii economice, îngheţarea proiectelor în sectorul real. Însăşi populaţia nu mai are acces la credite, atunci când este vorba de a procura un imobil pentru necesităţile sale sau bunuri de consum. Lucrul acesta se va deteriora, odată cu reîntoarcerea banilor din economia naţională, o parte din valoarea adăugată va fi extrasă şi anulată de către Banca Naţională.

Crearea unui fond, în primul rând, va soluţiona o problemă etică care se formează în cazul dat, de redistribuire a banilor în economie, fiindcă se primeşte că problema care a fost creată şi deja a fost acoperită de către Banca Naţională către sectorul bancar a fost suportată de toţi contribuabilii, acum iese că a doua oară avem o suferinţă suplimentară, repetată. Crearea acestui fond ar rezolva mai multe întrebări. În primul rând, vor apărea bani lungi în economie, bani care sunt extrem de necesari, 25 de ani se discută subiectul acesta, dar o soluţie privind crearea unor bani lungi în economie aşa şi nu a fost găsită.”

Europa Liberă: „Bani lungi” însemnând, bani pentru?

Sergiu Gaibu: „Pe termen lung. Fiindcă, practic, resursele care sunt în cadrul sistemului financiar al Republicii Moldova sunt depozitele până la un an, în cea mai mare parte, peste 90%. Respectiv, aceasta nu permite ca să fie acordate în suficientă măsură credite pe termen lung, de cinci, şapte, zece, 20 de ani ş.a.m.d. pentru agenţi economici, cât şi pentru populaţie, în special, pentru creditele ipotecare.

Doi: dobânda la aceşti bani lungi este prea lungă, chiar şi cei puţini care sunt, astfel încât să dau un exemplu simplu, cum ar fi o ipotecă, practic, se dublează sau chiar se triplează preţul unor apartamente, fie sărmana persoană care apelează la credit este supusă riscului valutar, în cazul în care ia un credit cu dobândă mai mică, dar în valută. Riscul acesta valutar de multe ori este atât de mare, noi avem periodic anumite crize, suntem supuşi unor crize, încât un credit pe termen lung devine, de asemenea, foarte scump, fiind transformat în lei. Anume un astfel de fond ar exclude, practic, toate aceste probleme, ar face posibilă o creditare preferenţială, aşa-numitul soft loan, care este practicat şi în ţările din Vest.

Astfel, noi am putea face o creştere economică semnificativ mai bună, ceea ce lipseşte Republicii Moldova. Pe noi ne-a întrecut şi Albania, circa 10-12 ani în urmă anume din motivul că ritmul de creştere economică era mult mai redus comparativ cu majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Dar cine ar trebui sau cine ar avea putere de decizie în acest sens, admiţând că juridic există posibilităţi pentru aceasta?

Sergiu Gaibu: „Juridic este posibil de făcut lucrul acesta. În primul rând, voinţă politică trebuie să existe pentru lucrul acesta şi o decizie evidentă între guvern şi Banca Naţională. Fiindcă o astfel de agenţie sau un astfel de fond ar putea să fie creat în concurs comun. Evident, trebuie să fie foarte bine gândit sistemul, mecanismul de guvernanţă a acestor bani, astfel încât ei să nu fie risipiţi în direcţii sau în obiective care nu aduc un folos economiei naţionale.

Aceşti bani trebuie să fie focusaţi anume către sectoarele care fie aduc valoare adăugată internă majorată sau contribuie la exportul Republicii Moldova, astfel balansând piața valutară. Decizia aceasta trebuie să fie luată de către guvern împreună cu Banca Naţională.

Este evident că va trebui să fie discutat şi cu Banca Naţională subiectul acesta. Sigur, va trebui să fie prezentat lucrul acesta şi Băncii Mondiale, fiindcă Banca Mondială, de asemenea, este cea interesată în echilibrul macroeconomic şi trebuie să fie convinsă că astfel de măsuri nu vor periclita sau nu vor pune sub pericol stabilitatea macroeconomică a ţării.”

Europa Liberă: Acest fond sună destul de promiţător, până acum însă nu a existat. Ce a împiedicat crearea acestuia şi fără situaţia cauzată de furtul miliardului?

Sergiu Gaibu: „Probabil, aşa cum multe alte măsuri s-ar fi putut lua în Republica Moldova, nu a exista o voinţă suficient de puternică pentru a se crea astfel de instrumente. În Republica Moldova până în prezent şi piaţa de capital este extrem de slabă, indiferent de existenţa unui cadru legal, dar piaţa de capital este, practic, inexistentă. Multe alte instrumente, inclusiv financiare lipsesc în cadrul economiei Republicii Moldova şi care există în ţările dezvoltate. Lucrul acesta nu este o noutate, astfel de situaţii au mai existat. Şi acum este un concurs de condiţii care sunt suficient de prielnice şi din care ar beneficia toţi jucătorii, inclusiv partea politică, fiindcă este o soluţie mai corectă şi mai utilă pentru Republica Moldova, pentru sectorul real al economiei, dar şi sectorul bancar, prin aceea că economia reală se va redresa mai repede. Și, respectiv, va avea un fundament mai bun pentru operaţiuni bancare şi pentru un portofoliu de credit mai calitativ.”

Europa Liberă: În precizarea dumneavoastră din „Economic Outlook”, aţi menționat că fondul ar genera apariţia a 50 de mii de locuri de muncă. Cum?

Sergiu Gaibu: „Foarte corect. Intenţia acestui fond este de a fi orientat spre sectoarele cu valoare adăugată. Ce înseamnă valoare adăugată? În primul rând, utilizarea materiei prime din teritoriul Republicii Moldova, precum ar fi agricultura, sectorul construcţiilor şi, de asemenea, aceste sectoare sunt cele care sunt generatoare sau sunt consumatoare de resurse umane. Companiile care sunt orientate spre export reprezintă o direcţie importantă de investiţii. Anume crearea investiţiilor, de fapt, înseamnă crearea de locuri de muncă. Şi, conform unor estimări ale IDIS „Viitorul”, costul unui loc de muncă este de circa zece mii de euro. Deci, în cazul efectuării investiţiilor respective, în mediu, ar fi posibilă crearea a circa 50 de mii de locuri de muncă.”

Europa Liberă: Să înţelegem că se are în vedere receptivitatea, sensibilitatea instituţiilor statului care vor trebui să asculte de asemenea recomandări. Dar o precizare: recomandarea cu banii returnaţi de contribuabil pentru un fond ar veni parcă din presupunerea fermă că miliardul furat nu va mai fi găsit. Aici poate că ar trebui să se precizeze că aceste căutări vor continua, probabil?

Sergiu Gaibu: „Nu este neapărat. Conceptul este orientat spre aceea ca urmărirea miliardului să fie în continuare efectuată, aşa cum se face şi absolut toate activele care este posibil de recuperat să fie recuperate. Inclusiv aceste active recuperate să facă parte din acest fond de dezvoltare.”

XS
SM
MD
LG