Linkuri accesibilitate

Iurie Leancă: „Această guvernare greşeşte foarte tare atunci când nu înţelege că e timpul să să ne convingă că într-adevăr sunt animaţi de spiritul reformator”


Un interviu cu fostul premier al Republicii Moldova.

Între temele discutate de Valentina Ursu cu Iurie Leancă sînt aplicarea reformelor de către guvernarea actuală, relația Chișinăului cu Fondul Monetar Internațional, și importanța rezultatului alegerilor prezidențiale americane pentru R.Moldova.

Europa Liberă: Degrabă Parlamentul va merge în vacanţă. Până atunci mai e mult de lucru. Se discută foarte mult despre foaia de parcurs pe care Republica Moldova s-a angajat să o îndeplinească şi despre restanţele pe care le are ţara, atunci când e vorba despre implementarea Acordului de Asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Dumneavoastră ce opinie aveţi despre cum se bifează onorarea angajamentelor asumate de către guvernarea de la Chişinău?

Iurie Leancă: „Faptul că există aceste restanţe e un lucru cunoscut, chiar şi guvernanţii nu-l infirmă. Doar că de dânşii depinde să vină cu o abordare mult mai accelerată, mult mai intensă, pentru a recupera aceste restanţe. Eu sper că guvernanţii înţeleg că restanţe nu înseamnă doar ajustarea cadrului legal. Şi cadrul existent nu e cel mai rău, şi îţi permite să faci reformele dacă le doreşti. Problema ţine de realităţile noastre, de atitudinea celor care sunt la guvernare și pe plan naţional, şi pe plan local faţă de oponenţi. Să văd cum va fi acest mecanism de numire a procurorului general, fiindcă e ceaţă totală. Trebuie modificată Constituţia. Cum o modificăm? Consolidăm rolul Consiliului Procurorilor? Dar cum ne asigurăm că e un Consiliu nou, format din oameni integri ş.a.m.d.? Mai multe întrebări decât răspunsuri. Ce facem cu alţi regulatori? De ce nu avem până acum un şef la Comisia Naţională a Pieţei Financiare? Ce facem cu ANRE? Nimeni nu are încredere în imparţialitatea şi în integritatea acestui regulator important. Ce facem cu Consiliul Concurenţei? Deci, dacă ne referim la regulatori. Pe justiţie, în afară de faptul că e un pachet de legi pe integritate, aţi auzit de alte abordări, ce facem cu CNA, cu CNI? Eu nu am auzit deocamdată. Şi cred că această guvernare greşeşte foarte tare, atunci când nu înţelege că e timpul, odată şi odată, să vină să ne convingă că într-adevăr sunt animaţi de spiritul reformator.”

Europa Liberă: Dar autorităţile încearcă să convingă cetăţenii că ei recâştigă încrederea în partenerii din exterior.

Iurie Leancă: „Am o comunicare bună cu partenerii din afară şi ştiu o chestie foarte clară: atâta timp cât nu vor fi mişcări pe interior şi în mod special pe aceste domenii cheie despre care v-am vorbit – corupţia, justiţia, regulatorii – nu vom reuşi să redobândim această încredere. A fost foarte simplu să o distrugem şi va fi mult mai greu pentru cei de la putere să o recâştige.”

Europa Liberă: Dar, în două luni sau în şase luni, e capabilă guvernarea, clasa politică de la putere să recâştige încrederea celor din exterior? Dar și mai importantă este încrederea din partea cetăţenilor.

Iurie Leancă: „Probleme şi obiective, mă refer la criza bancară, criza economică, financiară, care a afectat puternic situaţia economică. Am discutat proiectul bugetului, mai multe întrebări decât răspunsuri cum vor fi asigurate aceste venituri.”

Europa Liberă: Şi care sunt răspunsurile?

Iurie Leancă: „În mod special cele din exterior, cărora le revine aproape o treime din bugetul proiectat. Dar această guvernare nu e una nouă, majoritatea dintre cei care astăzi sunt în guvern, cei care fac parte din majoritatea parlamentară au mai fost la putere şi în 2015, şi anterior o bună parte dintre ei. Deci, să justifici doar prin faptul că e lipsă de timp e neserios. De cât timp mai aveţi nevoie pentru a veni cu o strategie pe reforma justiţiei, pe fiecare instituţie, ca să ne convingeţi pe noi, pe cei din ţară, să-i convingeţi pe cei din afară că într-adevăr aveți o înţelegere, cel puţin, ce vreți să faceţi, cu un calendar, cu un plan de acţiuni? De cât timp e nevoie? Cel puţin, să spună: „Mai avem nevoie de o lună” sau „Mai avem nevoie de două luni”. Tot ce am auzit eu e că a zis ministrul Justiţiei că strategia pe reformare a justiţiei e realizată la nivel de 75%. Eu nu ştiu dacă fac bine în general aceste cuantificări. Pe cine vrem să convingem? În ce constă atunci această strategie, dacă realitatea e una, că încrederea justiţiei e la pământ? Aceasta este obiecţia mea cea mai mare faţă de cei care şi-au asumat actul guvernării.”

Europa Liberă: În opinia dumneavoastră, cu FMI e posibil să fie semnat un acord, până la finele anului? Sau doar negociat? Şi dacă proiectul bugetului cumva depinde de negocierile pe care le poartă guvernul cu Fondul Monetar Internaţional?

Iurie Leancă: „Noi depindem foarte puternic de veniturile din afară. Mă refer la asistenţa rambursabilă şi nerambursabilă din partea donatorilor noştri şi relaţia cu FMI este una absolut hotărâtoare. Fără a avea un memorandum cu FMI, noi nu vom putea, cel puţin, trece la a doua fază de discuţii cu Comisia Europeană, pentru a asigura sprijinul bugetar pe diferite domenii. Banii aceia nu vin pentru pensii şi salarii literalmente. Vin pentru reforma justiţiei, pentru reforma în sănătate, pentru reforma în domeniul mediului ş.a.m.d., dar, până la urmă, guvernarea le foloseşte şi pentru alte obiective. De la Banca Mondială nu vom fi capabili să atragem bani. Deci, problema este când va fi semnat acest memorandum. Am adresat această întrebare ministrului Finanţelor, deocamdată tot ce am înţeles e că nici dânşii nu au o certitudine foarte clară, speră poate în iulie, poate în septembrie.”

Europa Liberă: Dar FMI în ce condiţii va da undă verde negocierii unui acord?

Iurie Leancă: „Miercuri vom avea la Comisia buget şi finanţe o discuţie instituţională, ca să zic aşa, pe acest subiect şi prima întrebare pe care o voi adresa exact să ne povestească totuşi cei de la guvern care sunt condiţiile, care sunt impedimentele astăzi, ce trebuie să facă ei, Parlamentul ş.a.m.d. Fiindcă dacă acest memorandum se întâmplă mai târziu de luna septembrie, aceasta înseamnă practic că în acest an Republica Moldova nu va putea primi bani nu doar de la FMI, dar nici de la Banca Mondială.”

Europa Liberă: Dar Bucureştiul va trimite prima tranşă din creditul promis pentru Republica Moldova?

Iurie Leancă: „Nici Bucureştiul nu a fost extrem de explicit pe acest subiect. Iniţial, se condiţiona de iniţierea discuţiilor cu FMI, acum înţeleg că a fost poziţia Bucureştiului mult mai riguroasă. Dar cât ar aştepta Bucureştiul? Ce condiţii punctuale? Cât de mult se pune în dependenţă de relaţia cu FMI? Aceasta nu cunosc, din păcate.”

Europa Liberă: Situaţia social-politică e una stabilă sau totuşi, până la alegerile prezidenţiale, despre această stabilitate se poate spune că rămâne a fi şubredă?

Iurie Leancă: „Situaţia este foarte complicată. Da, pe de o parte, s-ar părea că e o anumită stabilitate, că e o majoritate stabilă, e guvern, dar, pe de altă parte, situaţia politică depinde nu doar de atitudinea guvernanţilor şi a opoziţiei, dar depinde foarte mult de situaţia economică şi socială. Iar situaţia rămâne a fi foarte şi foarte complicată. Chiar ieri am fost în câteva localităţi din raionul Orhei, investiţii cum nu au fost în 2015 nu sunt nici în 2016. Lumea îşi pune întrebări care e motivul. Inflaţia le mănâncă veniturile şi aşa foarte modeste. Deci, situaţia rămâne a fi foarte şi foarte complicată.”

Europa Liberă: E fierbinte situaţia şi atunci când vine vorba despre identificarea unui singur candidat pe segmentul de centru-dreapta pentru funcţia de şef de stat. Se poartă discuţii, se poate ajunge la un numitor comun? Este important totuşi ca să fie identificată o singură persoană pentru această funcţie în stat?

Iurie Leancă: „E o întrebare pertinentă. Sigur că teoretic este posibil. Dar, în primul rând, ar trebui cei care se consideră pro-europeni, pro-reforme, pro-Moldova, să aibă o discuţie serioasă, pe care deocamdată nu am avut-o. Fiindcă aud tot felul de declaraţii, unii care se consideră de pe centru-dreapta zic că trebuie să avem un singur candidat, al întregii opoziţii, indiferent de ideologia partidului, fie de stânga, fie de dreapta. Alţii zic că acum geopolitica nu mai contează, să-i dăm pe aceştia jos de la putere şi după aceasta ne vom gândi. Când aud astfel de declaraţii, am mai multe semne de întrebare, fiindcă lecţia pe care am însuşit-o eu, în baza experienţei ţărilor central-europene, Ţărilor Baltice de reformă, şi au făcut acest lucru cu succes, toţi recunoşteau, şi am vorbit cu multă din lume şi din Polonia, şi din Estonia, şi din Ungaria, şi din România, dacă nu ar fi fost obiectivul integrării europene, şi în cazul lor şi euroatlantice, reformele niciodată nu ar fi reuşit. Exact această formulă era folosită de un fost comisar pentru extinderea UE, e axiomă că elitele politice din aceste ţări au fost motivate, mobilizate şi responsabilizate în raport cu societatea şi cu reformele tocmai de acest obiectiv de integrare europeană. Pe de o parte, era o „bombonică”; pe de altă parte, era folosită ca o bâtă pentru a pune presiuni pe aceste elite să facă reformele pe care nu vrea nimeni să le facă sau nu o făceau cu prea mare plăcere, fiindcă deseori trebuia să loveşti inclusiv în scaunul pe care şezi confortabil, având toate beneficiile. Dar au făcut-o tocmai de aceea că exista acest obiectiv, exista o presiune de jos şi din afară şi ei se vedeau nevoiţi să facă aceste reforme. Or, când aud, în primul rând, de această declaraţie: „Un candidat din partea tuturor”, mă întreb și care este agenda noastră comună; și cum ne asigurăm noi că îi dăm la o parte pe cei care guvernează astăzi prin alegeri anticipate şi după aceea vom face reformele? Eu nu văd nicio garanţie. În al doilea rând, cum îşi imaginează unii că astăzi nu mai vorbim de geopolitică? Dacă nu vorbim noi, geopolitica oricum e deasupra noastră, oricum ne ţine în mrejele sale. Oricum nu văd o altă soluţie decât tocmai prin folosirea acestor factori externi de a pune presiune pe cei din interior. Astfel încât, da, teoretic este posibil acest obiectiv de identificare, dar timpul trece şi deocamdată nu am avut discuţii foarte serioase, punctuale cum construim această agendă comună, cum construim încrederea, cum ne mişcăm spre identificarea nu doar a unui candidat, dar şi a unor acţiuni de după alegerea preşedintelui. Aşa că declaraţii frumoase se fac, dar fiecare mizează pe consolidarea propriilor forţe.”

Europa Liberă: Câtă responsabilitate şi seriozitate e atunci când vine vorba ca această problemă să-şi găsească o soluţie judicioasă până în toamnă?

Iurie Leancă: „La ce problemă vă referiţi?”

Europa Liberă: La identificarea candidatului pentru funcţia de şef al statului.

Iurie Leancă: „Până la 1 septembrie, chiar şi până la 1 octombrie, şi până pe 25 octombrie, încă se mai poate discuta. Şi pe ultima sută de metri unii ar putea să-şi retragă candidatura. Teoretic, e posibil şi după prima rundă. În momentul în care ajunge un candidat de stânga şi unul de dreapta, toţi cei care se consideră de dreapta, fiindcă şi aceasta e o problemă, unii se consideră de dreapta, dar, de fapt, ce înţeleg ei prin a fi de dreapta nu prea am o descifrare foarte clară. Deocamdată e ceaţă.”

Europa Liberă: Şi despre scrutinul din Statele Unite ale Americii. O victorie a lui Hillary Clinton în prezidenţialele din SUA ar fi puţin acceptabilă pentru Federaţia Rusă. Şi chiar se vorbeşte că ar fi momentul epocal când Moscova ar putea să determine soarta SUA. De ce Hillary Clinton nu e văzută cu ochi buni la Moscova?

Iurie Leancă: „Republica Moldova, ca întregul continent european, este puternic interesată într-un Washington care are o administraţie care nu se axează doar pe problemele interne, nu se trasează o strategie de retragere din afacerile mondiale şi în mod special ne interesează zona europeană, nici militar, nici politic. Deci, nu vedem adepţi ai izolaţionismului, ci, din contra, adepţii cercurilor care pledează pentru o prezenţă puternică americană în relaţiile internaţionale, fie că e vorba de cele politice, fie că e vorba de cele economice. Pornind de la această abordare şi analizând discursurile, pe de o parte, ale doamnei Clinton, pe de altă parte, ale domnului Trump, ne dăm bine seama că Hillary Clinton este tocmai candidatul care vrea să menţină o poziţie activă a SUA în afacerile europene inclusiv, care are această expertiză şi experienţă, care a fost secretar de stat. Şi personal am avut câteva ocazii să discut cu domnia sa şi să mă conving de înţelegerea, nu doar de interesul, dar şi înţelegerea foarte bună a dinamicii evoluţiilor pe plan regional şi continental. Nu ştiu de ce ar trebui să fie un secret că în interesul nostru sigur că e să câştige tocmai un astfel de candidat. Şi iar mă refer la strategiile, la abordările pe care le împărtăşesc un candidat sau altul.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG