Colectivul de jurnaliști de investigație RISE Moldova a publicat un articol cu fotografii și imagini video din dronă despre o afacere dubioasă cu un teren aflat în mijlocul unei unei păduri din raionul Strășeni, unde un dezvoltator cipriot vrea să construiască vile. Relatează de la Chișinău Tamara Grejdeanu.
Șantierul din mijlocul Rezervației Căpriana, descoperit de jurnaliști, a apărut pe locul fostelor loturi agricole cu o suprafața totală de 7 hectare cumpărate de la localnici începând cu anul 2008.
Proprietarul a cerut autorităților schimbarea destinației pământurilor. Chiar daca nota informativă realizată de Direcția economie, infrastructură și mediu din cadrul Cancelariei Guvernului sublinia unele abateri de la legislație, scriu autorii investigației, demersul noului proprietar de terenuri a fost inclus într-un proiect de hotărâre de guvern.
În consecință, cabinetul condus pe atunci de Vlad Filat a hotărât că cele „7,13 hectare de grădini, proprietate privată, să fie trecute în categoria terenurilor „destinate ocrotirii naturii, ocrotirii sănătății, activității recreative, terenuri de valoare istorico-culturală, terenuri ale zonelor suburbane și zonelor verzi”.
Unul din jurnaliștii care au investigat cazul Nicolae Cușchevici notează că deși schimbarea destinației terenului s-a făcut „în legătură cu construcția Complexului social, turistic pentru odihnă”, în cele din urma pe terenul extrem de bine plasat și-a făcut viză de reședință un complex de vile numit ,,Casa Verde”, cea mai mică fiind de 120 de metri pătrați:
„Sunt cazuri în care chiar în pădure au construit. Aici, cel puțin oficial, nu-i pe teritoriul pădurii, dar faptul că de jur împrejur este o rezervație protejată de stat, volens – nolens, la un moment dat, chiar dacă ei au toate documentele în ordine, automat cred că un impact negativ asupra zonei o să aibă. Ceea ce a fost un pic ciudat pentru mine, dar și pentru alți colegi, pentru că expresia aia din hotărârea de guvern ,,complex social turistic pentru odihnă”, cumva te duce cu gândul la o bază de odihnă, la o pensiune în care să dezvolți turismul, și la un moment dat să fie o zonă de lux pur și simplu.”
Contactat de jurnaliștii de la Rise Moldova, administratorul firmei care deține terenurile din mijlocul pădurii, a spus că, de fapt, compania nu vinde vile, ci doar loturi de teren asigurate cu infrastructura necesară.
Totuși, la o întâlnire cu un potențial client, care era un reporter RISE incognito, administratorul a menționat și posibilitatea de a contracta firma pentru efectuarea lucrărilor de construcție.
Președintele Mișcării Ecologiste din Moldova, Alecu Reniță crede că proprietarii terenurilor au găsit o modalitatea legală de a acoperi un abuz:
„Chiar dacă ar părea legală, schimbarea destinației terenurilor, așa cum se face în Republica Moldova este o crimă, în primul rând față de pământ, de soluri. Hai să vorbim deschis, sunt atâtea sate deja pustii și ei dacă vor să dezvolte vreo formă de turism, să se ducă să ia vreo mahala de asta pustie și acolo să construiască ce vor ei, începând de la hotel și terminând cu agro pensiuni, dar să nu se ducă în sânul pădurii. Ei când se duc să schimbe destinația la 2-3 ari, undeva întotdeauna trebuie să se plătească, deci asta a devenit o mașină de fabricat bani, schimbarea destinației terenurilor.”
În același timp, remarcă Viorel Furdui, director executiv al Congresului Autorităților Locale, deși pe teritoriul localităților sunt fâșii de păduri, obiective acvatice și alte zone protejate, legislația actuală limitează posibilitățile edililor de a controla situația:
„Dacă ar fi trecut toate deciziile acestea prin intermediul administrației locale unde există consilieri, ei sunt cu diferite viziuni, opinii, există o dezbatere deschisă, unde oamenii știu cine adoptă decizia în privința dării în folosință, în arendă a unor terenuri. Acolo-i mai complicat să încalci anumite reguli. Asta este o necesitate foarte mare, de a asigura această participare și transparență prin intermediul implicării comunităților locale.”
Jurnaliștii scriu că pe cele șapte hectare din mijlocul Codrilor, compania omului de afaceri cipriot a scos la vânzare aproape 50 de loturi, iar în medie, prețul unui lot trece de 2 milioane de lei.
Ca urmare a investigației RISE, Ministerul Mediului a precizat vineri că, deși este amplasat în mijlocul unui masiv forestier, terenul respectiv nu aparține fondului forestier și implicit nici fondului ariilor naturale protejate de stat şi nici în zona de protecţie a Rezervaţiei Căpriana-Scoreni.
Autorii investigației sugerează că înstrăinarea terenurilor practic este ireversibilă.
