Linkuri accesibilitate

„...Pentru un pumn de cireșe, care să-ți dea putere ca să răzbați în marea luptă a finanțelor”


Jurnalul săptămânal cu Ana Bradu.

Nascuta la 6 Noiembrie 1990 in Chisinau. Licentiata in economie si management la Universitatea din Strasbourg si absolventa a Masteratului in Finante la Universitatea Bocconi de la Milano. Din 2014 lucraeza la Londra, la sediul central al bancii HSBC, a 4-a banca din lume cu o prezenta globala in peste 80 de tari. Face parte dintr-un program de 2 ani pentru absolventi si a avut ocazia sa lucreze in trei departamente ale bancii specializate in finantarea capitalului.

Luni

Locatia: In Canary Wharf - unul din cartierele financiare din estul Londrei unde sunt se află sediile centrale europene ale multor banci, printre care si HSBC, banca unde lucrez si eu. Este o zi obisnuita: dimineata verific posta electronica si ma ocup de tot ce necesita un raspuns sau o actiune imediata si dupa asta ma concentrez asupra sarcinilor analitice care necesită mai mult timp. Iau un pranz rapid (o salata) la birou si navighez pagina web la editura Humanitas alegandu-mi cateva carti. O selectie variata care sper sa am timp sa o rasfoiesc cel putin. Să mă ajute să nu uit româna la nivel literar. Fac notițele deocamdată în engleză urmînd mai tîrziu să le traduc în română.

Seara iau o cina lejera cu Chaitanya, prietenul meu, la un restaurant italian din imprejurime. Atmosfera este calda, dar dominată de multa galagie și forfotă, specifică localurilor londoneze, unde nu este exclus sa astepti pana la o ora pentru a lua masa. In timp ce mancam salata cu castraveti, m-am pus pe ganduri si dintr-o data am auzit remarca: „știu la ce te gandesti, castravetii in Moldova sunt multi mai buni!” Straniu, insa chiar la asta ma gandeam.

Sumarul zilei:

- Folosesc tehnica descrisa in una din cartile lui Dale Carnegie - evaluarea si examinarea de sine si a zilei. Sau dupa cum mi-a sugerat si tata, sa imi pun o nota la sfarsit de zi. Azi a fost un 10 pentru initiativa si curaj si un 5-6 pentru starea de motivare (de inteles, intrucat se apropie vacanta).

Marti

8:35 dimineata, la statia de metrou. O imbulzeala de nedescris, astept la rand sa intru in tren.

Sunt in tren, dar care staționează neregulamentar timp de cateva minute din cauza unui ambuteiaj in fata. E foarte cald si nu e spatiu de mișcare. Nu locuiesc departe de birou, daca stiam mergeam pe jos.

Lucrez la al doilea etaj, intr-un spatiu deschis cu sute de birouri, unde totul se vede ca în palmă. Sunt analist in departamentul de enfrastructura, energie si export finance. Ma specializez in finantarea exporturilor din domeniul transportului prin intermediul garantiilor statelor exportatoare. E un job interesant care dezvolta multe calitati profesionale, ca de exemplu munca de succes in echipa, comunicarea eficientă cu colegii si clientii sau coordonarea activitatilor in proiecte.

Am un laptop si un celular Blackberry, care ma însoțesc peste tot. Luminita rosie imi da de stire ca a venit un email nou. Imi verific telefonul sistematic, chiar si seara dupa ce ies de la birou. E necesar sa reusesti sa combini lucrul si viata in afara biroului in mediul bancar, unde linia de demarcare e cateodata gri, aproape stearsă.

Planuri pe seara: voi privi primul round de dezbateri la BBC la tema Brexit. Prognozele sunt stranse la moment. Ma gandesc daca ar trebui sa imi fac griji pentru viitorul meu in Regatul Unit?

Miercuri

E ultima zi la birou inainte de vacanta. Am avut o sedinta cu echipa dimineata, dupa care in timpul zilei am incercat sa termin tot ce mai aveam de facut pana a pleca in vacanta.

A fost o zi cu soare (se intimpla rar la Londra) si am putut lua pranzul afara, pe o bancuta la margine de Tamisa. In majoritatea zilelor iau pranzul la birou, un obicei preluat de la ceilalti colegi si probabil o norma si necesitate din cauza lipsei de timp.

Seara am fost la o plimbare in oras si am luat cina cu prietenii. Daca as fi ramas la Londra weekendul acesta, as fi profitat de prognoza meteo care anunta soare. Posibilitati sunt multe: iesiri in parcurile Londrei sau in afara Londrei, o plimbare la piata Borough unde gasesti delicii culinare din toate bucatariile lumii, o vizita la muzeul de arte moderne sau alte expozitii de arta..

Maine am zborul la Chisinau. Am multe emotii, deja imi imaginez momentul cand trec pragul casei. As vrea sa sar peste asteparile de la aeroport...

Joi

M-am trezit la 6:30 ca să reusesc sa-mi fac bagajul. Nu am avut foarte mult de impachetat, plec doar pentru o saptamana, să gust cireșele. Am iesit la 10:30 din casa, cu 4 ore inainte de decolare. La check-in, am observat foarte multi pasageri internationali la cursa Londra - Chisinau. Am inteles deja dupa ce am aterizat ca majoritatea dintre ei erau in tranzit spre alte destinatii.

De fiecare data cand vin acasa, aeroportul nostru se tot schimba si renoveaza. La inceput era sala de plecari, acum vad schimbari si la sala de aterizari.

Primele impresii de acasa au fost minunate: un aer curat ca nicaieri, un miros de iarba verde dupa o ploaie de vara si un oras pustiu la inceput de vacanta de vara scolara.

Casa parintilor e invaluita in tufe de trandafiri de diferite culori si copaci de ciresi de diferite soiuri. Sora a venit sa ma intilneasca la aeroport si tata ne astepta acasa.

Seara ma bucur de privelistea de la terasa cu o cana de ceai si o carte amuzanta „Scurta istorie a tractoarelor in limba ucraineana”, un roman de Marina Lewycka, despre o familie de emigranti ucraineni stabiliti in Anglia si evenimentele din viata lor descrisa prin prisma la a doua generatie.

A fost o zi de tranzit si pentru mine, de la Londra la Chisinau, de la o metropola la orasul natal, de la un matur cu responsabilitati si griji la copil, de la competiția pentru finanțele lumii la un pumn de cireșe din gradina de acasă. Să fie oare pentru că fericirea aceasta a noastră a moldovenilor e ascunsă în sîmburii acestor veniri și plecări și nu in avantul dupa cariera si succes?

Vineri

Diferenta de fus orar fiind de 2 ore, nu am reusit sa ma trezesc inainte de ora 10. Prima zi o iau mai leger cu activitatile, desi saptamana care vine va fi incarcata: teatru, sport, vizite de familie, cumparaturi si consultatii care m-ar costa o avere daca le-as face la Londra.

In prima parte a zilei am mers la sport impreuna cu Veronica - sora mea. Ea frecventeaza lectii de Muay-Thai si eu o insotesc de fiecare data cand vin pe mai multe zile in Moldova. Dupa sport, ma simt foarte energizata si plina de dizpozitie buna.

Dupa 3 ies in oras cu cea mai buna prietena a mea din liceu. Imi face placere sa ma revad cu ea de fiecare data, intrucat discutiile se tin fara efort si ne reconectam usor chiar daca nu tinem legatura atat de frecvent.

Evenimentul cultural al zilei a fost vizita la teatrul național Mihai Eminescu unde a fost prezentatspectacolul „Casa Mare” de I. Druta. M-am bucurat cand am vazut o sala plina de spectatori de toate varstele. Am ramas captivata pana la ultima scena.

Pot spune cu certitudine că din toate spectacolele pe care le-am vazut pana acum în viața mea, inclusiv cele de la Londra, care au un decor nemaipomenit si actori exceptionali, „Casa Mare” este cel mai aproape de suflet, m-a răscolit cel mai adinc: timp de trei ore, am trăit cu viteza luminii traditiile moldovenilor pierdute pe o clipa in smogul londonez, am gustat vorbele noastre de netradus si am dialogat cu generatiile de moldoveni care au definit tara asta de mii de ani pe aceste pămînturi.

Noapte buna jurnalule si ne regasim maine, la Londra, în marea competiție a finanțelor! În căderile și urcușurile zilnice din care unica ieșire uneori este doar o întoarcere acasă, pentru un pumn de cireșe, care să-ți dea putere ca să răzbați în marea luptă a finanțelor.

XS
SM
MD
LG