Linkuri accesibilitate

Probleme cu independența justiției și reluarea, după o întrerupere de aproape doi ani, a negocierilor în formatul 5+2.

Săptămâna politică de la Chişinău a început sub semnul neînțelegerilor juridice, autorităţile moldovene fiind acuzate de duble standarde în justiţie. Marţi, Consiliul Superior al Magistraturii a dat undă verde avizului Procuraturii Generale pentru urmărirea penală a Judecătoarei Curţii de Apel Chişinău, Domnica Manole. Luna trecută ea a obligat Comisia Electorală Centrală să organizeze referendumul cerut de platforma DA privind alegerea preşedintelui ţării prin vot popular. Într-o reacţie pentru postul nostru de radio, Departamentul de coordonare a politicii externe europene şi-a exprimat îngrijorarea privind independenţa justiţiei din Republica Moldova. Subiectul este analizat, între altele, în retrospectiva săptămânii, rubrică îngrijită astăzi de Diana Răileanu.

Procuratura Generală are undă verde pentru cercetarea judecătoarei Curţii de Apel Chişinău, Domnica Manole, ea fiind acuzată că ar fi adoptat o decizie „ilegală” atunci când a dat câştig de cauză Platformei civice Demnitate şi Adevăr în dosarul privind iniţierea referendumului de alegere directă a şefului statului. Comentând situaţia, Uniunea Europeană, prin Departamentul de coordonare a politicii externe europene, a insistat ca în cazul în care un judecător este urmărit penal, dosarul să fie examinat de o autoritate „independentă sau un tribunal care poate garanta un proces corect”. Politologul de la Chişinău, Dionis Cenuşă, califică acest comentariu din partea Uniunii Europene ca o bilă neagră dată autorităţilor moldovene:

„Au fost câteva recomandări cruciale care au fost transmise de către Delegaţia Uniunii Europene în februarie 2016, printre care şi reformele din domeniul justiţiei. Era evident că autorităţile au fost îndemnate în cel mai direct mod să continue reformele şi să obţină rezultate. Din păcate, cazul judecătoarei Manole dovedeşte că lucrurile nu avansează ci sunt în regres, cel puţin pe dimensiunea sistemului judecătoresc. Cred că urmează un dialog mai degrabă informal dintre reprezentanţii Uniunii Europene şi reprezentanţii Republicii Moldova pe marginea acestui caz. Cu siguranţă vom vedea şi anumite consecinţe, sper eu, în favoarea judecătoarei Manole.”

Săptămâna politică în Republica Moldova a fost marcată şi de reluarea, după o întrerupere de aproape doi ani, a negocierilor în formatul 5+2 privind reglementarea conflictului transnistrean. Fără a dimina importanţa reluării discuţiilor, politologul de la Tiraspol Andrei Safonov, în prezent deputat în aşa numitul Soviet Suprem din regiune, nu-şi face mari speranţe în ce priveşte găsirea unui compromis viabil între părţi:

„La Tiraspol, din punctul meu de vedere, nimeni nu aşteaptă un rezultat concret de la aceste negocieri. În primul rând, până acum nu este clară orientarea geopolitică a acestor discuţii: spre Uniunea Europeană sau, dimpotrivă, spre cea Euroasiatică. În al doilea rând, acest an pe ambele maluri ale Nistrului se aşteaptă alegeri prezidenţiale, prin urmare, cu siguranţă oficialii care duc aceste tratative mai degrabă sunt îngrijoraţi de întrebarea dacă se vor regăsi printre membrii viitoarei guvernări. Iată de ce, cu toţii vor fi foarte atenţi în declaraţii.”

Într-un comentariu din ajunul reluării negocierilor, directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă, Victor Chirilă, a menţionat că dacă discuţiile între Chişinău şi Tiraspol se vor axa doar pe probleme sociale şi economice, atunci negocierile riscă să intre din nou în impas.

XS
SM
MD
LG