Linkuri accesibilitate

Mihai Ghimpu: „Eu cred că cea mai importantă problemă a noastră este combaterea corupţiei”


Interviu cu președintele Partidului Liberal din R.Moldova.

Liderul liberalilor moldoveni a declarat Europei libere că interesele de partid şi financiare moldo-ruse predomină asupra adevărului istoric iar opoziția parlamentară e in căutarea capitalului politic pentru alegerile prezidențiale.

Europa Liberă: De ce insistă opoziţia parlamentară pe aceste moţiuni de cenzură împotriva ministrului Apărării şi împotriva ministrului Educaţiei?

Mihai Ghimpu: „În primul rând, pentru că în toamnă avem alegerile prezidenţiale şi încearcă să arate că sunt cei mai buni. Dar cred că cel mai important este că nu convine Federaţiei Ruse, fiindcă este vorba de NATO, este vorba retragerea armatei, dar ei reprezintă interesele Federaţiei Ruse. Şi aici câinii hămăie, caravana merge. Eu cred că miniştrii noştri nu încalcă absolut legislaţia în vigoare şi nici programul de guvernare, fiindcă noi trebuie să colaborăm cu NATO.”

Europa Liberă: Dar e un măr al discordiei această integrare euroatlantică între partidele de la putere şi partidele din opoziţie.

Mihai Ghimpu: „Opoziţia nu reprezintă prezentul şi viitorul Republicii Moldova. Opoziţia reprezintă mai mult ziua de ieri, nostalgia după marea Uniune Sovietică, unde Rusia controla teritoriul din Balcani, din Marea Baltică, zona baltică, caucaziană. Aici e toată problema, ei vor să avem o armată slabă, cu o tehnică militară sovietică ruginită, de prin anii ’60-’70. Pe când în colaborare cu NATO, cu americanii noi modernizăm armata, facem nişte schimbări. Acei care ne-au ocupat pe noi nici atunci şi nici acum, şi niciodată nu vor dori ca noi să ne dezvoltăm, să avem o libertate deplină, să avem o armată cu care să ne putem cât de cât apăra unitatea şi independenţa noastră, să avem o economie bună, de aceea şi ne impun embargouri. Aceasta a fost şi rămâne politica celor care ocupă teritorii.”

Europa Liberă: Cu excepţia acestor două moţiuni de cenzură pentru ministrul Apărării şi ministrul Educaţiei, socialiştii insistă şi pe ideea chemării în Parlament a membrilor guvernului şi o eventuală chiar debarcare a guvernului Filip. Şi deputaţii comunişti în frunte cu domnul Voronin ar fi de acord să semneze această moţiune împotriva executivului. Ar putea să se zdruncine temeinicia alianţei?

Mihai Ghimpu: „Nu. Partidul Comunist în frunte cu Vladimir Voronin e la fel în opoziţie. Sigur că pentru ei e o problemă când socialiştii vin cu o moţiune şi ei să nu o susţină, cu toate că nu-i agreează, în primul rând, pe preşedintele care a trădat şi a plecat din partid şi se face mare şi îi dă lecţii lui Voronin câteodată. Pe de altă parte, nu este democraţie dacă nu există putere şi opoziţie. Opoziţia întotdeauna nu e de acord, chiar dacă vede că lucrurile sunt bune, nu e de acord, fiindcă rolul lor este să critice. Dar democraţie înseamnă o critică obiectivă, corectă, adică să ajuţi guvernarea să meargă pe calea corectă. La noi opoziţia, cum am spus, reprezintă Estul. Din păcate, avem partide geopolitice, este lupta încotro: înapoi, de unde încă nu ne-am rupt, spre Est sau mergem spre Vest?”

Europa Liberă: A fost acreditată ideea că partidele pro-ruse ar beneficia de bani din partea Moscovei. Cum intră aceşti bani în Moldova?

Mihai Ghimpu: „Se observă, se vede cu ochiul liber că socialiştii au foarte mulţi bani. Cum intră? Trebuie să ne spună organele noastre. Şi eu nu prea aud ca organele noastre să se ocupe de aceasta, fiindcă este clar că este un amestec direct în treburile interne ale Republicii Moldova, vădit. Dar până într-o bună zi toate merg, ca vorba cu ulciorul la apă. Cred că întrebarea mai mult face să o punem cetăţenilor noştri, de ce ei susţin astfel de partide şi nu înţeleg că viitorul nostru nu poate fi legat de trecutul tragic pe care l-am avut.”

Europa Liberă: O parte din cetăţeni sînt dezamăgiți de așa-numitele partide pro-europene. Şi de aici această scindare a societăţii şi mai pronunţată.

Mihai Ghimpu: „Aici cred că tot este o greşeală. Nu trebuie să se supere partide, trebuie să se supere pe persoane, fiindcă lucrurile rele le-au făcut concret nişte persoane, au nume. În partide sunt mii de cetăţeni. Pe partid trebuie să se supere atunci când nu le place politica lui. Şi oamenii trebuie să taxeze persoana, în primul rând, preşedintele. Deci, tot este o problemă ce ţine de timp, dar eu sunt convins că până la alegerile ordinare din 2018 cetăţenii se vor convinge încă o dată că trebuie să luptăm cu persoanele care au venit în politică nu pentru a ferici cetăţenii, a guverna, a munci pentru ei, ci pentru a-şi umplea buzunarele. Şi aici lumea trebuie să taxeze foarte dur aceşti oameni, care fără ruşine, fără obraz manipulează şi amăgesc cetăţenii. Avem şi în opoziţie, aproape toată opoziţia la noi e cu bombonele în buzunar, dacă putem spune aşa. Şi democraţia nu poate să se dezvolte atunci când ai partide care permanent vorbesc de valori, dar timp de 25 de ani de la independenţă se îmbogăţesc doar cei care au fost la guvernare, clasa politică sau vârful acestei clase politice, elita.”

Europa Liberă: Şi de aici neîncrederea în instituţiile statului, în Republica Moldova.

Mihai Ghimpu: „Eu sunt în politică de la început, din ’88. De ce trebuie să fiu taxat alături de cei care au furat ieri, de doi ani în urmă, de cinci, de zece sau şi azi fură?”

Europa Liberă: Pentru că unii cred că sub privirea dumneavoastră s-au produs aceste lucruri şi trebuia să interveniţi.

Mihai Ghimpu: „La noi nu este o republică prezidenţială unde preşedintele are putere. În al doilea rând, eu nu sunt preşedinte. Chiar dacă am fost preşedinte interimar, am fost limitat în atribuţii. Nu este o monarhie unde este o regină sau un rege şi el hotărăşte. Eu pot să rezolv nişte probleme în dependenţă de puterea pe care o are Partidul Liberal, miniştri concret ai noştri, avem patru miniştri. Dacă ei nu fac treabă şi se ocupă cu lucruri urâte, atunci eu aici sunt în drept, în deplină putere ca să iau decizii.”

Europa Liberă: De ce sunt amorfe instituţiile statului, care trebuie să acţioneze în cazuri concrete?

Mihai Ghimpu: „În etapa actuală eu consider, totuşi, că instituţiile statului au început să funcţioneze. Fiind izolaţi financiar şi politic, rămaşi pe cont propriu, eu cred că faptul că noi plătim pensiile şi salariile şi ne mişcăm încet, dar înainte, acesta este meritul instituţiilor statului.”

Europa Liberă: Mai sunt bani de a fi achitate pensiile şi salariile?

Mihai Ghimpu: „Acesta şi demonstrează că având o gaură în buget de aproape 20 de miliarde noi ne descurcăm. Deci, înseamnă că e o guvernare cinstită, e o guvernare care munceşte. Nu îmi aparţin mie vorbele acestea, dar unora dintre parteneri, care spun că guvernul de astăzi este un guvern incomparabil cu precedentele guverne, adică mai profesionist, mai cinstit şi mai muncitor.”

Europa Liberă: De ce vin atât de greu banii promişi de către guvernul de la Bucureşti? De ce se ajunge atât de greu la negocierea unui acord cu Fondul Monetar Internaţional? De ce se adoptă atât de greu bugetul pentru anul acesta?

Mihai Ghimpu: „Fiindcă restanţele sunt mari. Avem restanţe încă din 2015. Şi până nu rezolvăm aceste restanţe, nu se pot schimba lucrurile. Şi dovadă este faptul că prin foaia de parcurs ne-am asumat până la sfârşit de iulie.”

Europa Liberă: Ce pot schimba aceste două luni?

Mihai Ghimpu: „Aceste două luni ne permit nouă ca să votăm legile care sunt restanţă.”

Europa Liberă: Dar a vota legea e suficient?

Mihai Ghimpu: „În etapa actuală, da. Legile şi implementarea după. Restanţe noi avem anume la adoptarea unor legi.”

Europa Liberă: Ce legi veţi adopta în aceste două luni?

Mihai Ghimpu: „Cel mai important este CNA, CNI şi pachetul de integritate. Cu sistemul bancar parcă ne-am mişcat înainte. Ce mai avem? Codul Audiovizualului, relaţia cu societatea civilă, unde, iarăşi, ne-am asumat o conlucrare permanentă. Până la sfârşit de iulie, când începe vacanţa, le vom realiza. Şi atunci, dacă aceste lucruri noi le rezolvăm, putem avea acord cu Fondul Monetar Internaţional.”

Europa Liberă: Dumneavoastră credeţi că până la finele anului va putea fi negociat un asemenea memorandum?

Mihai Ghimpu: „Negociat, da, dar nu semnat. Dar pentru noi e important să înceapă negocierile. Dacă încep negocierile, deja înseamnă o deschidere din partea Bucureştiului ca să vină ajutorul.”

Europa Liberă: Prima tranşă din cele 150 de milioane.

Mihai Ghimpu: „Da. Şi iată am ajuns şi la a doua întrebare, ce ţine de adoptarea bugetului.”

Europa Liberă: Dacă nu vine prima tranşă din acest credit oferit de Bucureşti lucrurile se înrăutăţesc?

Mihai Ghimpu: „Noi vom plăti pensiile şi salariile, dar aceasta nu e de ajuns pentru un stat. Dacă nu investim în economie, atunci noi devenim un stat social, adică consumist şi nici omul, nici statul nu are viitor. Iată de ce noi avem nevoie să deblocăm această suspendare financiară din extern, ca să investim în economie, ca să vină investiţii.”

Europa Liberă: Dar este disponibilitate din partea investitorilor să vină aici să facă afaceri?

Mihai Ghimpu: „Semnul pentru a investi vine din partea Fondului Monetar Internaţional. Şi atât timp cât nu este acord... Şi din păcate, în perioada când noi am fost scoşi de la guvernare în 2013, republica nu a avut acord cu Fondul Monetar Internaţional. Iarăşi o întrebare: de ce majoritatea precedentă a rupt relaţia cu Fondul Monetar Internaţional?”

Europa Liberă: Şi care ar fi răspunsul dumneavoastră?

Mihai Ghimpu: „Iarăşi interes personal şi interes numai nu naţional sau al cetăţenilor noştri. Fiindcă nu suntem noi un stat care ne putem întreţine, dezvolta economia fără sprijinul Fondului Monetar Internaţional. Fiindcă Fondul Monetar Internaţional înseamnă şi Banca Mondială, aceasta înseamnă şi fonduri din partea Uniunii Europene. Şi nu pot înţelege de ce au pus prioritate pe buzunarul propriu şi nu al prezentului şi viitorului cetăţenilor noştri, care pe bună dreptate ne taxează, dar nu egal. Eu nu sunt împotrivă să fim taxaţi şi noi, liberalii, dar nu chiar la egal şi cu aceeaşi măciucă. Fiindcă întrebarea dumneavoastră că sub privirile noastre...”

Europa Liberă: Cât de mult vă afectează faptul că totuşi scade încrederea cetăţenilor în PL?

Mihai Ghimpu: „Vreau să spun că sondajele ne arată că a început să crească. Lumea a înţeles că PL a luat o decizie corectă, la timp şi istorică, fiindcă nu era cale alternativă. Într-o oarecare măsură, atunci când vrei să faci bine şi oamenii nu apreciază, clar că te atinge, dar eu şi colegii mei ştim ce am făcut şi ce trebuie să mai facem şi suntem convinşi că peste un timp, aşa cum au apreciat ceea ce am făcut până acum, vor aprecia şi ceea facem şi acum.”

Europa Liberă: Domnule Mihai Ghimpu, miza alegerilor prezidenţiale din toamnă este foarte mare. S-au antrenat deja în acest exerciţiu şi partidele politice. Pe de altă parte, mulţi îşi pun întrebarea de ce atât de greu Legislativul ajustează cadrul legal? Pentru că mai e nevoie de revenit la câteva acte normative care să permită ca acest scrutin prezidenţial din toamnă să aibă loc prin votul direct al cetăţeanului.

Mihai Ghimpu: „Ca să vă deschid un secret, vreau să vă spun că atunci când noi am acceptat să participăm la formarea acestei majorităţi şi la noua guvernare, am luat în calcul că şi preşedintele va face parte din această majoritate. Lucrurile s-au schimbat radical în urma deciziei Curţii Constituţionale şi acum pentru noi, într-adevăr, alegerile din toamnă sunt poate mai importante decât ceea ce a avut loc în ianuarie, când am format această majoritate. Fiindcă niciun stat, cu atât mai mult un stat sărac ca Republica Moldova, nu poate să-şi rezolve problemele dacă nu este o stabilitate politică. Şi în cazul în care noi avem o guvernare pro-europeană şi în urma alegerilor vom avea un preşedinte anti-european sau pro-Est, atunci lucrurile se schimbă. Cu toate că puterea aparţine Parlamentului, tot ceea ce face preşedintele în politica externă trebuie să fie ratificat de Parlament, dar sunt nişte pârghii, ai un microfon, unde poţi permanent să creezi un haos, o instabilitate în mintea oamenilor, în genere în toate. De aceea, este foarte important cine va deveni preşedinte. Dacă lumea vrea să mergem înainte şi au început să aibă încredere şi în această majoritate după furtul miliardului, atunci trebuie foarte bine să conştientizăm fiecare că Republica Moldova dacă a pornit cursul european, cu toate problemele pe care le avem noi, trebuie să-l ducă. Altă cale nu există.”

Europa Liberă: Legislaţia va fi ajustată?

Mihai Ghimpu: „Îmi pare că a rămas doar Codul Electoral. În rest, legea cu privire la alegerea preşedintelui o avem.”

Europa Liberă: Comisia Electorală Centreală, noua componenţă încă nu-şi începe activitatea.

Mihai Ghimpu: „Aici nu este un substrat politic. Ştiţi cum sunt la noi oamenii, acceptă pe urmă se retrag. Şi iată din cauza unei persoane, unui cetăţean, unui candidat din partea unui partid avem această problemă. Eu cred că la următoarea şedinţă va fi înlocuit, trebuie să treacă prin comisia juridică avizul şi săptămâna viitoare noi putem vota componenţa. Este foarte important să avem o Comisie Electorală Centrală stabilă, care ştie că răspunde pentru pregătirea a tot ceea ce înseamnă alegerea şefului statului.”

Europa Liberă: Dar dacă nu au fost date publicităţii datele recensământului, există temere că alegerile pot fi falsificate?

Mihai Ghimpu: „Cu sau fără alegeri trebuie să aibă loc. Sigur că era mai bine dacă era dat publicităţii şi era terminat odată.”

Europa Liberă: Dar este aici un substrat politic că nu au fost scoase la lumină aceste rezultate ale recensământului?

Mihai Ghimpu: „Sigur. Atât timp cât noi încă nu suntem în putere să decidem de unii singuri prezentul şi viitorul nostru, peste tot înseamnă că este un substrat politic. Şi aici e clar că dacă cei care ne-au moldovenizat şi ne-au impus limba moldovenească, şi ne-au schimbat entitatea văd că lucrurile se schimbă nu aşa cum doresc ei, clar că se implică. Dar oricum alegerile trebuie să aibă loc, cum v-am spus. Falsificate sau nu? Încălcări sunt în toate alegerile şi în America, şi în Europa, şi la noi.”

Europa Liberă: Aşa se zice, că ne uităm mai întâi în ograda noastră.

Mihai Ghimpu: „În ograda noastră pot fi şi au fost, dar nu într-atât încât să poată schimba rezultatul. Eu cred că unele falsificări se produc în timpul campaniilor electorale cu scrumbia, cu cartoful, cu morcovul, cu suta de lei.”

Europa Liberă: Şi la prezidenţiale se vor mai cumpăra voturi cu un litru de ulei şi un kilogram de orez?

Mihai Ghimpu: „Se vor cumpăra atâta timp cât accepţi să-l vinzi. Şi aici iarăşi e o problemă a noastră, a societăţii, cum să schimbăm lucrurile dacă te bucuri că îţi dă o sută de lei sau un litru de ulei şi nu ştiu ce acolo şi patru ani de zile sau 25, dacă vorbim de 25 de ani de democraţie, trăieşti în mizerie şi sărăcie. Trebuie să tai odată, aşa cum se spune, buruiana trebuie tăiată cu rădăcină şi atunci ai o grădină curată şi frumoasă, poate să-ţi dea roadă. Aici mai e ceva foarte important pentru noi, noi avem în toţi aceşti ani de zile lupta între două tabere – pro-Vest şi pro-Est. Şi nu aş vrea să se supere cetăţenii care trag spre Est, dar ei nu ne-au ajutat pe noi.”

Europa Liberă: Da, dar şi acest factor geopolitic este ca o scuză pentru politicieni, pentru că cei de dreapta îi învinuiesc pe cei de stânga şi cei de stânga îi învinuiesc pe cei de dreapta.

Mihai Ghimpu: „Nu sunt de acord. Dacă aceşti cetăţeni care trag spre Est ne-ar ajuta, pe cei care vrem să schimbăm radical viaţa, şi să facă ordine între partidele, liderii, membrii de dreapta, ar fi o altă situaţie. Uitaţi-vă cum se întâmplă la noi, dacă într-un partid nu îşi găseşte locul un bişniţar, un coţcar, el îşi găseşte loc în alt partid. Eu, de exemplu, în partid nu primesc de aceştia.”

Europa Liberă: Dar în coaliţie aţi acceptat traseişti.

Mihai Ghimpu: „Aici de acum am pus în prim-plan încotro, fiindcă e important nu doar cu cine eşti, dar şi încotro mergi. Şi dacă cei care au venit, au acceptat să continuăm cursul european, dar cursul european înseamnă reforme la noi acasă, schimbarea politicii sociale, economice, dreptate, de ce să respingi? Poate şi e păcat să construieşti o biserică cu oricine, indiferent cine a fost el, dar poate prin aceasta el ajutând să construieşti o biserică recunoaşte că a făcut nişte păcate şi vrea să-şi ceară iertare în faţa Domului. Şi atunci de ce să nu accepţi, dacă e nevoie de această biserică?”

Europa Liberă: Dar unii întreabă care e diferenţa între cel care a rămas în Partidul Comuniştilor şi cel care a abandonat PCRM?

Mihai Ghimpu: „Diferenţa este că cei care au rămas nu sprijină totalmente cursul european, viitorul nostru, dar acei care au venit şi-au asumat responsabilitate, fiindcă altfel nu putea să existe această majoritate.”

Europa Liberă: Dar această coaliţie majoritară va veni, totuşi cu un candidat unic la prezidenţiale, sau veniţi fiecare partid cu candidatul propriu?

Mihai Ghimpu: „Mai corect este să venim fiecare cu candidatul său, fiindcă noi suntem, totuşi, partide diferite. Pe noi aici ne-a unit cursul european, fără de care nu putem scăpa de sărăcie, corupţie, mizerie. Dar electoratul este diferit.”

Europa Liberă: Dar trebuie un singur om să ajungă în fotoliul de preşedinte.

Mihai Ghimpu: „E adevărat. Acest lucru se poate realiza în turul doi. Pentru noi, pentru liberali, este foarte important ca să avem un preşedinte pro-european, care să nu ne încurce şi să pierdem acea stabilitate pe care am adus-o foarte greu, într-o situaţie foarte dificilă, delicată pentru cetăţeni şi pentru prezentul şi viitorul acestui stat. Vom mai vedea, timp mai avem, dar mai bine e să mergem fiecare cu candidatul său. Fiindcă politica PL e una, politica PD e alta şi altor partide e cu totul alta. Aici depinde foarte mult şi de societate. La noi, din păcate, foarte mulţi nu prea se orientează politic şi nu prea înţeleg nişte lucruri şi eşti nevoit câteodată să faci poate ceea ce nu e atât de corect şi de bun. De exemplu, un candidat PD-PL cum va reacţiona dreapta, să spunem direct, unioniştii. Şi multe alte lucruri sunt. Pe când în turul doi de acum acolo e alegere ce votăm, direcţia, încotro mergem: spre Vest, spre Europa, sau spre Est, spre Rusia. Timpul ne va arăta. Este foarte important încă ceva aici, cine va fi candidatul acesta.”

Europa Liberă: Dar cine ar putea să fie?

Mihai Ghimpu: „Avem deja mulţi care şi-au anunţat candidatura. Democraţia e democraţie, totuşi, ultimul cuvânt îi aparţine alegătorului.”

Europa Liberă: Încă din iarnă-primăvară aţi spus că nu veţi lăsa toate funcţiile pe mâna unui partid. Deocamdată, totuşi, PD e şi cu spicherul e şi cu premierul.

Mihai Ghimpu: „Deocamdată.”

Europa Liberă: Se mai lungeşte perioada?

Mihai Ghimpu: „Posibil da, dar nu mult.”

Europa Liberă: „Nu mult” însemnând?

Mihai Ghimpu: „Însemnând că va fi aşa cum trebuie să fie într-un stat democratic, când se formează o majoritate înseamnă că puterea aparţine celor care au format această majoritate, parţial.”

Europa Liberă: Până la prezidenţiale puţine şanse?

Mihai Ghimpu: „Poate fi şi până?”

Europa Liberă: Sau în funcţie, totuşi, de cine va câştiga alegerile prezidenţiale?

Mihai Ghimpu: „Nu are nimic legat cu alegerile prezidenţiale.”

Europa Liberă: Pentru că dacă mai câştigă un reprezentant al PD, vor avea toate trei funcţii?

Mihai Ghimpu: „Nu are nicio legătură. Aici sunt alte lucruri.”

Europa Liberă: Aici totul depinde de Mihai Ghimpu, înţeleg.

Mihai Ghimpu: „Nu de mine, dar de liberali. Acum eu sunt mulţumit că lucrurile merg bine, este o stabilitate.”

Europa Liberă: E şubredă această stabilitate?

Mihai Ghimpu: „Nu. Chiar vreau să vă spun că e mult mai constructiv şi mai bine discutăm decât când eram toţi pro-europeni acolo. Chiar câteodată mă întreb cum de se întâmplă. Totuşi, oamenii sunt diferiţi, lucrurile merg bine. Dacă aş observa că lucrurile nu merg cum trebuie, atunci sigur că am face o schimbare mai rapidă.”

Europa Liberă: În ultimul timp s-a înteţit arestările în instituţiile statului, s-a ajuns şi la primărie. Unii spun că vor fi atraşi la răspundere din toate partidele funcţionarii care s-au certat cu legea sau au încălcat legea. Vreţi să ne deschideţi parantezele cum se va duce această luptă împotriva celor corupţi?

Mihai Ghimpu: „Lupta cu corupţia înseamnă că nu trebuie să ne uităm e liberal, e democrat. E omul care a venit să folosească funcţia publică în interes personal şi nu al cetăţeanului, fiindcă funcţia publică e dată pentru cetăţeni. Şi aici nu trebuie să-i iertăm. În al doilea rând, sigur că corupţia are loc mai mult în capitală, fiindcă aici sunt concentrate bunurile şi aceasta e primăria municipiului Chişinău. Şi vreau să spun că lucrul acesta nu s-a produs şi nu are loc fără concursul primarului general. Cei care lucrează la primărie trebuiau să audă când primarul a spus: „Încetaţi să luaţi mită, fiindcă nu va merge’.”

Europa Liberă: Dorin Chirtoacă a anunţat că e şi consimţământul lui ca să fie traşi în ţeapă ce-i care îşi permit acte de corupţie.

Mihai Ghimpu: „Şi îţi pui întrebarea: „Oare chiar nu ai auzit ce a spus primarul general?”. De ce crezi că ţie ţi se va permite sau va trece. Dar nu e doar în Chişinău. Eu cred că cea mai importantă problemă a noastră este nu doar să deblocăm sprijinul politic şi financiar, dar combaterea corupţiei. Lucrul acesta deja se observă şi la vamă, şi la primărie, şi la Inspectoratul Fiscal, peste tot. Fiindcă dacă noi nu vom combate corupţia, atunci nu avem nicio şansă de a schimba situaţia social-economică.”

Europa Liberă: Se zice şi mai dur. Corupţia ruinează statalitatea Moldovei şi populaţia dezamăgită se gândeşte la o apropiere fie de România, fie de Rusia.

Mihai Ghimpu: „Numai nu de Rusia. Noi oricum trebuie să ne apropiem de România. Acesta e visul meu şi nu doar al meu. Fiindcă nu poţi fi împotriva a ceea ce a dat Dumnezeu. Dacă eşti împotrivă, înseamnă că nu eşti creştin. Dumnezeu a dat naţiunea aceasta şi ea trebuie să existe ca o familie. A dat Dumnezeu o familie, aceasta e familia mare şi familia mică. Eu nu aş vrea să ajungem să realizăm idealul naţional prin sărăcie, noi trebuie să-l atingem prin conştiinţă şi bunăstare.”

Europa Liberă: Ceva mai devreme dumneavoastră aţi spus că de unii siguri cetăţenii Republicii Moldova nu decid viitorul. Ce aţi avut în vedere?

Mihai Ghimpu: „Sigur că trebuie împreună cu toată clasa politică, cu fraţii noştri de peste Prut, cu Uniunea Europeană, fiindcă nu avem o economie, nu avem o clasă politică, nu avem funcţionari publici pregătiţi. Avem state care au deja zeci de ani de zile şi oricum au probleme. Uitaţi-vă la criza care a fost şi acum iar e criză în Europa, cu toate că au mare experienţă. Dar noi ce? Noi venim din lumea cea cu totul alta, când nu valorile şi nu omul era important, dar ideologia unui partid. Aceasta am avut în vedere. Şi cetăţenii vreau să înţeleagă că viitorul nostru, viaţa fiecăruia dintre noi poate să se transforme de la sărăcie la o viaţă decentă, bună doar cu partenerii europeni, occidentali. Noi avem astăzi în sondaje aproape jumătate la jumătate, o parte pro-Europa, o parte spre Rusia. Rusia niciodată nu ne-a adus nouă fericire. Şi dacă nu cred, atunci să-i întrebe pe cei care lucrează acolo. Dacă te duci mai departe de Moscova şi Sankt-Petersburg e jale mare.”

Europa Liberă: Dar în cadrul coaliţiei majoritare PL este minoritar când e vorba de o integrare euroatlantică.

Mihai Ghimpu: „Aceasta rămâne doar politica Partidului Liberal. Pe noi ne-a unit doar integrarea europeană. Dar orice pas făcut spre integrarea europeană mişcă şi integrarea euroatlantică.”

Europa Liberă: Curtea Constituţională va mai examina sesizarea pe care a depus-o PL referitor la tălmăcirea articolului din Constituţie privind neutralitatea?

Mihai Ghimpu: „Este obligată să facă lucrul acesta. Şi eu vreau încă o dată să spun că acea sesizare este foarte bine argumentată şi la baza ei stă Constituţia, unde e scris stat neutru, dar nu admite prezenţa unei armate străine.”

Europa Liberă: De ce deocamdată a pus Curtea Constituţională de o parte această sesizare?

Mihai Ghimpu: „Nu aş vrea să vorbesc în numele Curţii Constituţionale. Noi ne dorim să fie examinată.”

Europa Liberă: Dar există un termen când trebuia să vă dea răspuns.

Mihai Ghimpu: „Da, există termen.”

Europa Liberă: S-a depăşit.

Mihai Ghimpu: „S-a depăşit. Nu vreau să comentez, se poate întâmpla ca eu să merg să apăr sesizarea la Curtea Constituţională. Aşa că nu se ştie. De aceea, mai bine mă abţin. Această sesizare este bazată pe Constituţia noastră, care în punctul întâi spune stat neutru, în punctul doi, nu admite prezenţa unei armate străine. Şi odată ce este armată străină înseamnă cu nu suntem stat neutru. În al doilea rând, nu ne-a recunoscut nimeni în lume, nu putem fi recunoscuţi din cauza prezenţei armatei Rusiei pe teritoriul nostru.”

Europa Liberă: De ce nu cereţi această recunoaştere a neutralităţii?

Mihai Ghimpu: „Fiindcă e în zadar. Cum să o ceri, dacă e armată străină pe teritoriu? Neutralitate înseamnă că nu ai armată străină pe teritoriul tău. Şi atunci cine va accepta că noi suntem stat neutru cu prezenţa armatei ruse pe teritoriul nostru?”

Europa Liberă: Poate ar pleca mai repede armata rusă?

Mihai Ghimpu: „Lupta aceasta între Est şi Vest, uitaţi-vă ce se întâmplă în Ucraina. Strategia Kremlinului s-a realizat pe deplin. După ce au anexat Crimeea au mers în Donbas şi Lugansk. Şi lumea a uitat de Crimeea. Adică, este o realitate şi noi trebuie să ţinem cont de ea, şi Curtea Constituţională şi toţi cei care fac politica aceasta în lume pentru a avea securitate, bunăstare, pace. Din păcate, nu am avut norocul să ne menţinem ca un stat mare, cum a fost Dacia, Tracia ş.a.m.d., dar un om care luptă pentru libertate, dreptate, neamul său nu moare niciodată. Imperiile cad şi mor, fiindcă nu pot fi veşnice, căci sunt împotriva omului. Cine ridică sabia împotriva libertăţii nu are viitor, nu vede lumina. Eu cred în această majoritate şi avem timp până în 2018 să schimbăm lucrurile. Şi cred în această schimbare. Important este să ne concentrăm ca să avem un preşedinte pro-european, ca să nu începem iar lupta politică, din stradă să o aducem la microfon şi să fie lupta între Parlament, guvern şi preşedinte, care, de fapt, nu face parte din putere, este un arbitru mai mult.”

Europa Liberă: Dar nici lupta aceasta între putere şi stradă tot nu arată bine.

Mihai Ghimpu: „Sincer nu îi înţeleg pe cei din stradă. Stau corturile acestea în piaţă, ruşine.”

Europa Liberă: Sunt cetăţenii Moldovei, domnule Ghimpu.

Mihai Ghimpu: „Da. Dar şi sunt şi ceilalţi cetăţeni. A fost 1 iunie, Ziua Copiilor. De ce să nu te retragi din piaţă, să permiţi să se organizeze o sărbătoare frumoasă, copiii să se joace în piaţă. Cât pot sta aceste corturi? E democraţie, eu înţeleg, dar trebuie să ai un pic de obraz şi de ruşine, că în afară de dreptul tău de a organiza un miting, o demonstraţie, pichetare, au şi alţii dreptul. Libertatea ta încetează, se termină acolo unde începe libertatea altuia.”

Europa Liberă: Nici între guvernare şi societatea civilă nu s-au stabilit nişte relaţii de colaborare, de conlucrare.

Mihai Ghimpu: „Îmi cer scuze de ceea ce voi spune. E cam politizată, ar trebuie să se mai cureţe şi atunci să fie cu adevărat societate civilă, nu cu apartenenţă politică. Şi atunci eu voi fi primul care voi striga în gura mare că societatea civilă este şi trebuie să fie puterea într-un stat de drept şi democratic şi o antiguvernare. Dar când foarte mulţi din societatea civilă sunt membri ai unor partide politice, direct sau indirect, îmi pare rău. Iată aici şi trebuie să ajungem la ceea ce ne-am asumat în foaia de parcurs – o colaborare. Dar societatea civilă trebuie să se cureţe. Vrei politică? Vină în partid. Vrei societate civilă, ca să lupţi ca partidele să fie mai corecte, mai cinstite faţă de cetăţeni? Înseamnă că fii strict societate civilă.”

Europa Liberă: Şi acei din societatea civilă şi ei vă reproşează că şi partidele mai trebuie să se mai cureţe.

Mihai Ghimpu: „De acord. Toţi trebuie să ne curățăm. Trebuie să ne facem cruce, să bem agheasmă, să mergem la biserică. Dar cred că cel mai important este să nu facem de ochii oamenilor.”

XS
SM
MD
LG