Linkuri accesibilitate

Experții spun că bugetul de stat n-a mai fost niciodată atât de dependent de ajutoarele străine, iar acestea nu vin în lipsa reformelor.

Într-un studiu proaspăt despre perspectivele economice din acest an, Institutul IDIS Viitorul, o organizație neguvernamentală, spune că situația finanțelor publice rămâne „încordată”, iar bugetul pe 2016, dacă va fi adoptat, riscă să rămână pe jumătate neexecutat. În studiul prezentat astăzi la Chișinău se mai observă că bugetul n-a mai fost niciodată atât de dependent de ajutoarele străine, iar acestea nu vin în lipsa reformelor. Diana Răileanu s-a interesat pe ce își bazează, în aceste condiții, Guvernul Filip promisiunile de îmbunătățire a vieții și ce merit îi revine în realizările cu care se laudă deja, ca mărirea fondului de medicamente compensate sau salariului mediu în sfera privată.

Într-un recent interviu pentru agenţiei de stat Moldpres, Pavel Filip a repetat autoevaluarea în care se prezintă drept un prim-ministru care „preferă mai puţin să vorbească, dar să acţioneze”. Între altele, şeful Executivului a vorbit despre creşterea cu 50% a fondului pentru medicamente compensate, micşorarea cu 10% a tarifului la gazele naturale sau creşterea salariului minim garantat în sectorul real de la 1900 de lei la 2100. Fără a diminua importanţa acţiunilor enumerate de premierul Pavel Filip, experţii cu care am stat de vorbă cred că acestea, de fapt, nu sunt în întregime rodul efortului depus de actuala guvernare. De exemplu, în ce priveşte scăderea cu peste 10% a tarifului la gazele naturale, experţii în energetică susţin că era loc, de fapt, de o reducere de cel puţin 15%. În plus, constată expertul în energetică Ion Muntean de la Institutul „Viitorul” scăderea s-a produs cu o întârziere de cel puţin o jumătate de an şi sub influenţa politicului:

„Sigur că a fost destul de evident producerea acestor reduceri cu influenţa factorului politic, lucru care reprezintă un pericol chiar şi în situaţia aplicării unei noi metodologii, dacă vorbim de piaţa produselor petroliere, care reprezintă un instrument periculos pentru o instituţie ce nu este suficient de autonomă şi independentă. (…) Atât reducerea tarifelor la gazele naturale cât şi cea la energia electrică a avut un impact nu foarte semnificativ asupra economiei, cât şi a consumatorilor, odată ce reducerea s-a limitat doar la 10%”.

O altă realizare a guvernului de la Chişinău, asumata de premierul Pavel Filip, a fost majorarea salariului minim garantat în sectorul real al economiei de la 1900 la 2100 lei. Expertul Veaceslav Ioniţă din cadrul aceluiași institut spune că în consecință, au fost obligaţi să majoreze salariul angajatorii din sectorul privat, nu şi cel din sectorul public:

„Salariul minim este negociat de Patronate, Sindicate şi Guvern. Deci, Guvernul negociază acest salariu minim, dar ele este impus în relaţia dintre agenţii economici privaţi cu salariaţii privaţi. Guvernul este cel mai mare angajator în Republica Moldova. Din cei 680 de mii de salariaţi, 280 de mii sau 40% sunt ai Guvernului, iar Guvernul recunoaşte sincer că nu poate garanta acest salariu minim pe care îl impune sectorului privat”.

În ce priveşte creşterea cu 50% a fondului pentru medicamente compensate, acesta, continuă Veaceslav Ioniţă, a crescut din contul majorării preţului la poliţa de asigurare, deci, din contul contribuabililor:

„Asigurările medicale reprezintă rodul relaţiei dintre asigurat şi Casa Naţională de Asigurări Medicale. În condiţia când la noi a crescut cota asigurărilor în ultimii ani de zile, Casa Naţională de Asigurări Medicale a putut să-şi revizuiască politicile sale şi a devenit posibil ca ea să ofere mai multe compensaţii fără să afecte bugetul de stat. De fapt, este politică în limitele contribuţiei pe care noi o facem.”

În ziua când a prezentat raportul de activitate a Guvernului pentru perioada de o sută de zile, premierul Pavel Filip a promis că începând cu 1 iulie salariul lucrătorilor medicali va fi majorat cu 20 la sută. Promisiunea ar putea pune la grea încercare autorităţile, or, s-a întârziat cu adoptarea bugetului pentru 2016 cu cel puţin o jumătate de an, fără să se ştie cu certitudine pe ce fonduri poate conta.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG