Linkuri accesibilitate

Radu Cupcea: „în prezent unirea este văzută ca o atracție materială și poate reprezenta și un mijloc de integrare a R. Moldova în structurile europene”


Interviul dimineții cu un expert al Fundației Universitare „Marea Neagră”.

Un studiu privind sondajele de opinie din Republica Moldova şi România „despre unire” a fost prezentat de Fundaţia Universitară a Mării Negre sub egida Academiei Române. Ce arată cele mai importante patru sondaje de opinie focalizate pe această temă?

Radu Cupcea

Radu Cupcea

O convorbire cu Radu Cupcea, expert al Fundaţiei Universitare a Mării Negre şi unul dintre autorii studiului.

Europa Liberă: Un studiu privind sondajele de opinie din Republica Moldova şi România „despre unire” al cărui coautor sunteţi. Orice studiu de acest gen oferă cercetătorilor revelaţia unor aspecte surprinzătoare. Pentru Dvs. ce a fost mai neobișnuit, mai revelatoriu pe parcursul realizării acestui studiu?

Radu Cupcea: „Ideea unei analize despre părerea românilor cu privire la reunire a venit la sugestia unui colegul de-al meu, Nicolae Țibrigan, care este sociolog. Noi am observat faptul că acest subiect a fost de foarte multe ori abordat sau rostit în discursurile decidenților în ultimii 25 de ani în România și că au existat momente când reunirea Republicii Moldova cu România era propusă drept „proiect de țară”, alături de integrarea în NATO și aderarea la Uniunea Europeană. Și cum pentru un asemenea demers este nevoie de două entități, am hotărât să vedem ce zic oamenii din cele două state.

A fost o surpriză pentru noi să constatăm că în România primul studiu referitor la unire a fost elaborat abia în anul 2011 de către Fundația Soros România, care se numea „Republica Moldova în conștiința publică românească”. Conform datelor acestui studiu, răspunsul românilor la întrebarea cu privire la „primul cuvânt care vă vine în minte atunci când vă gândiți la Republica Moldova” nu era nici răspicat, nici îmbucurător, nici foarte clar - în jur de 34% din respondenți au declarat că nu știu sau nu răspund, iar 12% au dat un răspuns evaziv.

Mi s-a părut cam mult pentru o relație proclamată frățească și asta sugera, de fapt, că cetățenii României nu știu prea multe despre frații lor de peste Prut, chiar dacă 52% din români erau de acord în mare și în foarte mare măsură cu ideea că unirea ar trebuie să fie un obiectiv național pentru România.”

Europa Liberă: Ar exista o explicație a faptului că, iată, abia în anul 2011 a apărut prima cercetare sociologică în acest sens, nu a existat preocupare măcar cât de cât pentru așa ceva?

Radu Cupcea: „Preocuparea pentru acest subiect a fost mai mult prezentă în discursurile politice, însă o aplicare sociologică, o cercetare către el nu s-a făcut. Toată lumea mulțumindu-se cu niște stereotipuri legate de - vorbim aceeași limbă, avem aceeași istorie comună, deci sunt suficiente ca să ne apropiem de frații noștri basarabeni. Lucrurile s-au schimbat un pic după anul 2009, după „Revoluția Twitter” de la Chișinău când la putere a ajuns o coaliție declarată pro-europeană și știrile despre Republica Moldova au început să fie mult mai prezente în spațiul mediatic din România.”

Europa Liberă: Ce diferenţă – vorbind la general – aţi găsi necesar să remarcaţi cu referire la ideea unirii actualei Republici Moldova cu România, în sondajele de opinie realizate în stânga şi dreapta Prutului?

Radu Cupcea: „Prin acest studiu noi am reușit să înlăturăm niște mituri care s-au creat în cele două părți. În primul rând în România declarația conform căreia 80 sau chiar 90% dintre cetățenii români ar fi de acord cu o eventuală unire - acest lucru nu este adevărat. Procentul populației este de aproximativ de 60-65% pro-unire. Pe când în Republica Moldova un alt mit înlăturat de noi este că populația de la țară ar fi total împotriva unirii. Nu este adevărat, din punctul nostru de vedere. Deoarece la nivelul populației rurale din Republica Moldova, care reprezintă 65,8% din populația totală, înregistrăm mai degrabă culturi politice parohiale, de supunere, ceea ce determină fie o reticență, nicidecum o opoziție activă, fie o indiferență față de problematica unirii.”

Europa Liberă: În general, unirea așa cum ați sesizat poate Dvs., unirea este percepută în aceste sondaje ca ceva cu conotații etnice sau de ataşare la o ţară cu ofertă democratică, de securitate ș.a.m.d., mai atrăgătoare, inclusiv pentru reprezentanții altor etnii?

Radu Cupcea: „Da. După anul 1989 putem să vorbim despre o renaștere națională, despre un atașament față de unire, percepția unirii ca o chestiune etnică. În prezent unirea a devenit mult mai pragmatică, se discută despre ea ca despre una care ar aduce avantaje economice. România după cum știm este membru NATO, este cel mai stabil stat din regiune și pe cetățenii Republicii Moldova îi atrage foarte mult lupta Direcției Naționale Anticorupție din România. Și au existat chiar slogane printre rândurile organizațiilor unioniste care îndemnau ca DNA să treacă Prutul. Putem spune că în prezent unirea este văzută și ca o atracție materială, devine din ce în ce mai clar că poate reprezenta și un mijloc de integrare a Republicii Moldova în structurile europene.”

Europa Liberă: Se spune în studiu că nişte evenimente de ultimă oră la Chişinău, cum ar fi, de pildă, constituirea Blocului Unității Naționale sau Sfatului Țării 2, „pot fi citite și prin grila unei maturizări a unionismul din Republica Moldova”. Cum ar trebui să fie înţeleasă „maturizarea” în acest sens şi context din punctul Dvs. de vedere?

Radu Cupcea: „Maturizarea în acest context din punctul nostru de vedere este că de la sloganurile din stradă, de la proteste uneori poate care au depășit limita unei bune organizări (aici ne amintim de cazul unioniștilor, incidentele de la Bălți) s-a trecut la unionism mai bine organizat, unionism constituit în organizații la nivel local atât în România, cât și în Republica Moldova. Știm în România de Acțiunea 2012, în Republica Moldova – de Tinerii Moldovei, care au reușit să coopteze în rândurile acestor organizații persoane din mediul academic, persoane tinere. Pentru că tot în studiul nostru noi am descoperit care este profilul unionistului din Republica Moldova și acesta arată mai degrabă tânăr (22,2% din tinerii cuprinși între 18 și 29 de ani sunt unioniști), au studii superioare și, desigur, au un statut socio-economic mai înalt.”

Europa Liberă: Au devenit odată cu asta însă și mai vizibili unioniştii, a devenit subiectul mai popular?

Radu Cupcea: „Da, în prezent se urmărește, de fapt, urcarea pe agenda publică a subiectului și vedem efortul organizațiilor din ambele părți. Atât în România, cât și în Republica Moldova se mizează pe o asumare politică a unei asemenea idei care și în opinia noastră trebuie să se facă atât la București, cât și la Chișinău, sigur cu punctul de plecare de la București. Deși la câteva partide vedem stipulat în statutul lor acest discurs unionist sau ca obiectiv unirea celor două state, totuși nu avem parte de o asumare la nivelul național a acestui subiect.”

Europa Liberă: Există vreun răspuns, dle Cupcea, în sondaje de ce formaţiunile declarate unioniste, de exemplu, sunt oarecum marginale pe scena politică moldovenească?

Radu Cupcea: „Nu am găsit direct specificat de ce sunt aceste formațiuni marginale, cu toate că noi am constatat că numărul unioniștilor nu reprezintă neapărat un vot politic. De exemplu, ei în Republica Moldova s-ar situa în jurul cifrei de 28 la sută, însă vedem că partidele care s-au declarat în direct pro-unioniste din Republica Moldova nu obțin acest rezultat, obțin un rezultat foarte mic. Contează foarte mult cine este liderul politic care discută, care promovează acest subiect, pentru că există mai multe tipuri de unioniști. Noi am găsit șapte tipuri: unioniștii țării sau unioniști nedeclarați care mai urmează logica discursului regăsirii celor două state în cadrul Uniunii Europene aceștia au votat cu partidele din fosta Alianță pentru Integrare Europeană și sunt desigur o majoritate de non unioniști, antiunioniști fermi sau non unioniști refractari.”

XS
SM
MD
LG