Linkuri accesibilitate

Trei diplomați EU la Chișinău: reformele sînt abordate mai mult declarativ, și prea puțin sînt puse în practică


Ce mai poate obține Republica Moldova de la Parteneriatul estic.

Agenția de presa IPN organizează periodic la Chișinău dezbateri pe probleme de actualitate cu participarea unor experți moldoveni şi străini, dezbateri care se concentrează mai ales pe relația Moldovei cu Uniunea Europeana, dezbateri despre drumul occidental al Moldovei spre o apropiere mai mare de valorile comunitare. O nouă astfel de dezbatere a avut loc luni 30 mai.

Ambasadori din trei state membre ale UE care au făcut parte din fostul bloc socialist, Polonia, Letonia şi Lituania, au fost invitații dezbaterii de luni care a avut ca temă Parteneriatul Estic şi ce avantaje mai poate obţine Moldova din acest aranjament.

Acordul de Asociere și implicit regimul liberalizat de vize sînt, cel puţin deocamdată, tot ce a putut obţine mai mult Moldova de la Parteneriat Estic, au sugerat ambasadorii.

Ei spun că realizarea prevederilor Acordului de Asociere e singura opţiune dacă se doreşte ca relaţia dintre Moldova şi UE să înainteze, eventual prin obţinerea statutului de ţară candidat.

Cei trei diplomaţi au ezitat însă să spună dacă Moldova ar putea obţine acest statut de ţară candidat la UE până în 2019, aşa cum promitea recent Marian Lupu, liderul Partidului Democrat, considerat de unii drept cel mai influent partid din Moldova.

Ambasadorul Lituaniei Rimantas Latakas susține că nu e important ca cineva să ghicească data la care R.Moldova ar putea fi calificată să depună o cerere de aderare la Uniunea Europeană, sau să obţină statutul de ţară candidată la aderare:

„Important e că totul e în mâinele voastre. Totul depinde de voi, în ce măsură veţi reuşi să promovaţi reformele, să îmbunătățiți viaţa oamenilor şi să reduceţi dezamăgirea şi nemulţumirea din societate. E nevoie de o consolidare a societăţii în jurul cursului european. La noi, în Lituania, încă în 1995 partidele, indiferent de ideologii şi doctrine, au semnat o înțelegere privind cursul de dezvoltare şi anume aderarea la UE şi la NATO. Acest lucru a consolidat societatea şi ne-a ajutat mult ca deja în 2004 să devenim membrii ai UE.”

La recenta reuniune a miniștrilor de externe ai Parteneriatului Estic din 23 mai, şeful diplomaţiei de la Chişinău Andrei Galbur a propus între altele elaborarea unei viziuni strategice pentru partenerii estici în contextul viitorului summit al Parteneriatului Estic, care urmează să fie organizat în 2017.

Ce ar trebui să conţină această viziune strategică, a fost întrebat Artur Michalski, ambasadorul Poloniei, ţară care a inițiat alături de Suedia Parteneriatul Estic.

Michalski a spus că preocuparea trebuie să fie nu ce poate UE să ofere, ci cît de mult Moldova îşi îndeplineşte angajamentele deja asumate:

„Acordul de Asociere este deja semnat, el trebuie pur şi simplu aplicat - trebuie promovate reformele. Nu e nevoie de evenimente simbolice pentru ca efectele punerii lui în practic să fie simţite de către populație. Sigur că procesul de vindecare nu dă rezultate imediate, dar ele vor veni în mod inevitabil. Nu ştiu dacă la viitorul summit vor fi luate decizii sau vom avea doar momente simbolice. Actualul guvern şi-a luat nişte angajamente, să vedem care vor fi rezultatele, aici în Moldova.”

Dar iată ce a spus Ambasadoarea Letoniei în Republica Moldova, Vita Dobele:

„Când va fi clar că Acordul de Asociere a fost pus în aplicare, că el produce efecte şi că Moldova e pregătită să meargă mai departe, toate acestea vor fi argumente pentru noi, pentru Letonia şi pentru alte ţări apropiate - care probabil înţeleg mai bine situaţia Moldovei şi uneori vă mai iartă şi continuă să vă fie avocaţi - acestea vor fi deci argumente pentru noi ca să insistăm că Moldova trebuie să obţină statutul de ţară candidat.”

Cei trei ambasadori au reiterat sprijinul pentru Moldova, menţionând însă că pot fi ajutaţi doar cei care se ajută pe ei înșiși, în primul rând.

Deocamdată însă, au insistat diplomații prezenți la dezbatere, reformele sînt abordate mai mult declarativ, și prea puțin sînt puse în practică, ceea ce mărește dezamăgirea populaţiei.

XS
SM
MD
LG