Linkuri accesibilitate

Despre Putin pe un tron bizantin și situația inferioară a românilor la Athos


Vladimir Putin la Mânăstirea Protaton, dedicată Adormirii Maicii Domnului, la Karies

Vladimir Putin la Mânăstirea Protaton, dedicată Adormirii Maicii Domnului, la Karies

Tolănindu-se ostentativ pe tronul bizantin din mânăstirea de la Athos, Putin nu face decat sa îndeplinească poftele imperiale ale Bisericii ortodoxe.

Pe multi i-a surprins neplăcut imaginea, postura (deliberată) a lui Putin la Athos așezat in strana împăraților bizantini din mănăstirea rusească St. Pantelimon.

Imaginea nu este deloc inocentă sau întâmplătoare ci arată o conștiincioasă mizanscenă imperială, completată cu prezența președintelui Greciei si a ministrului de externe, asta după ce mai devreme luna aceasta Grecia ii interzisese accesul pe teritoriul său ideologului Aleksandr Dughin, care dorea la rândul lui să viziteze Athos.


De ce insă există o mânăstire rusească (care e chiar cea mai mare de pe Sfântul Munte), pe când românii de exemplu, ai căror domnitori au împodobit si înzestrat de-a lungul veacurilor toate mănăstirile de acolo, nu dispun de un lăcaș en titre ci doar de două schituri, fiecare în subordinea unei alte mănăstiri superioare? Românii nu au o mânăstire la Athos. Nici georgienii, de altfel, vechea mânăstire georgiană Ton Iviron este astăzi grecească.

Aici trebuie mers cu exact un secol in urmă, pentru a vedea in ce măsură considerentele politice ale statului grec au modificat funcționarea socio-spirituală a Muntelui Athos.

Clerul grecesc s-a arătat infinit mai viclean decât cel român sau din orice alt stat ortodox. De la inceput Biserica greacă s-a folosit de Constituție pentru a-și vârî privilegiile în fundațiile legii. Astfel, nu doar că neplata impozitelor este înscrisă în Constituția Greciei, dar și Statutul Muntelui Athos, unde românii nu dispun de o mănăstire, ci doar de două schituri e menționat în Constituție ca fiind de neschimbat.

Monahii români – statut inferior la Athos

Asta face că monahii români sunt de un secol împrăștiați pe proprietățile uneia sau alteia dintre cele 20 de mânăstiri recunoscute oficial.

Vladimir Putin la Athos

Vladimir Putin la Athos

Dupa Primul Război Mondial, atunci cand tanarul stat grec inca isi definea identitatea, statutul Sfantului Munte a fost introdus in Constitutia elena din 1927. Dintre zecile de asezaminte care functionau acolo de veacuri, doar 20 au fost retinute ca avand rangul de „mânăstire”. Dintre acele 20, 17 sunt așezăminte grecești, una este o mânăstire sârbească, una bulgarească si una rusească.

Pana in secolul al XIX-lea, mânăstirile nu erau organizate pe criterii etnice. Aparitia statelor-natiune a condus și la o omogenizare etnică a mânăstirilor. Românii erau pana atunci risipiti prin asezamintele deja existente. In ciuda faptului ca voievozii si regii Romaniei au facut, de-a lungul veacurilor, danii tuturor mânăstirilor din Athos, intr-o vreme cand nici Bulgaria si nici Serbia nu existau ca stat, si in ciuda faptului ca populatia României depaseste cu mult populatia Serbiei si Bulgariei reunite, calugarii români au rămas, de la fondarea statului grec modern incoace, cu acest statut inferior.

Muntele Athos

Muntele Athos

Chiar si astazi, cele doua schituri românesti (dintre care Prodromou, cu hramul Ioan Botezătorul, depășeste in dimensiuni unele asezaminte cu statut oficial de mânăstire) sunt total excluse de la luările de decizii, care au loc doar intre reprezentantii celor 20 de mânăstiri oficiale, care se reunesc saptamanal la Caries, in cadrul a ceea ce se numeste Sfanta Chinotita. (Schitul românesc Prodromou ține de mănăstirea grecească Marea Lavra, cea mai veche și mai prestigioasă, în vreme ce al doilea schit românesc, Laku, depinde de mănăstirea bulgărească Zographou.)

Atunci, imediat după tulburele alianțe și rivalități în Balcani din timpul Primului Război Mondial, Grecia, neacordând un statut de mănăstire vreunui lăcaș al călugărilor români, pedepsea astfel România văzută ca ostilă și pentru sprijinul (chiar dacă modest) adus de ea vlahilor, aromânilor din Balcani și Grecia.

Asezamintele românesti, spre deosebire de cele bulgaresti, rusesti si sarbesti, depind astfel in mod ierarhic de una sau alta dintre mânăstirile grecesti: orice initiativa, fie ca e vorba de reparatii in mânăstire, de vopsitul zidului sau de aducerea unui nou frate din România, trebuie sa fie aprobata de superiorii greci, constrângeri umilitoare, la care ceilalti calugari nongreci din Athos nu sunt supuși, ele fiind aplicate doar românilor.

Pentru ca românii să poată avea o mănăstire, ar trebui așadar un referendum național în Grecia pentru a modifica Statutul Muntelui Athos care e menționat în Constituție. Rezultatul unui asemenea referendum e previzibil.

Cazul Esphigmenou

Românii ar fi putut însă avea schitul Prodromou ridicat la rang de mănăstire după excomunicarea comunității de monahi greci de la mănăstirea Esphigmenou.

Una din cele 17 mănăstiri grecești (Esphigmenou) a fost excomunicată de către patriarhul de Constantinopole, iar starețul acelei mânăstiri, la rîndul său, l-a excomunicat pe patriarh. Excomunicare contra excomunicare, misticism monahal contra credinţă administrativă, mănăstirea Esphigmenou a fost excomunicată întrucît călugării de acolo refuză ecumenismul, apropierea Bisericii ortodoxe de cea catolică.

Esphigmenou este una din cele mai frumoase din cele 20 de manastiri de la muntele Athos atat prin arhitectura cît si prin asezarea ei. Motivul rupturii a fost asadar tentativa de ecumenism schitata de mai multi ani de Biserica ortodoxa, in special de catre patriarhul Bartolomeu. Pentru calugarii de la Esphigmenou, însa, o apropiere de ereticii papistasi este la fel de condamnabila pe cît e faptul de a cadea direct in erezie. „Două Biserici nu pot avea dreptate in acelasi timp”, spun ereziarcii de la Esphigmenou, „iar noi stim ca avem dreptate, de-ar fi și numai pentru faptul că Evangheliile au fost scrise in greacă, iar nu in latină, sau in alte limbi aberante ale Apusului destrabalat.”

Guvernul grec este pus in mare incurcatura de aceasta schismã, întrucît, cu toate cã muntele Athos are un statut de autonomie extrateritoriala si cã, deși teoretic e parte din statul grec, cetatenii UE au nevoie de o viza si un de permis special pentru a merge acolo. Guvernul nu poate asadar decît sa sprijine pozitia adoptatã de cele mai înalte autoritati ale bisericii, asa încît, în urma duelului în excomunicari dintre Esphigmenou si Patriarhia de la Istanbul, guvernul nu putea decît sa fie de partea patriarhului si a doctrinei oficiale.

Călugãrii din Esphigmenou trãiesc într-o continuã stare de asediu. După ce multi dintre ei au fost atacati fizic de catre cãlugãrii din mãnãstirile învecinate, cei din Esphigmenou s-au baricadat si comunicã actualmente cu exteriorul numai pe mare. Conflictul dintre mãnãstirea Esphigmenou si cele mai înalte autorităti ale bisericii a pus guvernul intr-o situatie nedoritã, în care se simte nevoit sã intervină. Luînd, desigur, partea patriarhului si a doctrinei/ideologiei oficiale a Bisericii ortodoxe, guvernul a mers chiar pina la a trimite în câteva rânduri forțe speciale, oficial pentru a interveni între cele doua parti, în realitate pentru a-i scoate pe calugarii de la Esphigmenou din fortăreața lor.

Conflictul dintre Esphigmenou si Patriarhie are o mare importanță pentru Biserica română. Excomunicarea celor din Esphigmenou ar fi permis ridicarea unui schit românesc la rang de mânăstire, ceea ce, însă, a fost refuzat, patriarhia grecească preferând să creeze un nou Esphigmenou, in afara mănăstirii propriu-zise.

Putin: neoimperialism și ortodoxie

E drept, si Rusia ar fi trebuit sa aibă mai multe mănăstiri, nu doar una, in virtutea dimensiunilor sale si a faptului că țarii au căutat sa protejeze creștinii ortodocși din Balcani in timpul Imperiului otoman. Rusia a ramas insa doar cu aceea datorită dezinteresului total al lui Lenin si Troțki pentru ceea ce se petrecea la Athos.

Vedere a Mânăstrii Sf. Pantelimon

Vedere a Mânăstrii Sf. Pantelimon

Moscova a inceput sa se reintereseze de mănăstirea sa de la Athos abia dupa 1991, iar primul lider rus care a vizitat St. Pantelimon a fost tot Putin, in 2005. Mănăstirea rusească, cea mai mare din Athos, a fost masiv renovată, iar pelerinii de-a lungul anilor au tot văzut uriașe macarale deasupra St. Pantelimon.

Apoi, lucru mai puțin evident, la St. Panteleimon mai sunt si mulți călugări ucraineni, iar impunandu-și autoritatea asupra mănăstirii Putin dă o nouă lovitură simbolică identității ucrainene.

Tolănindu-se ostentativ pe tronul bizantin din mânăstirea de la Athos, Putin nu face decat sa îndeplinească poftele de imperiu ale Bisericii ortodoxe. In asta, neoimperialismul putinist si supușenia ortodoxă tradițională se împlinesc si se completează.

Cf. și:

La Athos cu Becali – varianta ciné-vérité

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG