Linkuri accesibilitate

După 25 de ani de la destrămarea URSS: cum s-a dezvoltat societatea civilă în spațiul post-sovietic?


La un protest la Chișinău împotriva anexării Crimeei de către Rusia

La un protest la Chișinău împotriva anexării Crimeei de către Rusia

30 de experți din mai multe țări europene au participat astăzi la Chișinău la o masă rotundă sub genericul „25 de ani de dezvoltare în spațiul post-sovietic: societatea civilă și democrația participativă”.

În toți acești ani de independență, după căderea URSS-ului, Republica Moldova a bătut pasul pe loc în ceea ce privește fortificarea unei societăți civile puternice. Concluzia aparține membrului Asociației Tinerilor Istorici, Sergiu Musteață, care explică de ce statele baltice au reușit să devină un exemplu în regiune atunci când vorbim de democrația participativă:

Sergiu Musteață

Sergiu Musteață

„25 de ani de fapt am oscilat, am bătut pasul pe loc adeseori, dar oscilația aceasta de pe un segment geopolitic pe celălalt, ne-a făcut să nu avem un parcurs de dezvoltare a statului firesc și o continuitate a unor proiecte. Exemplu pentru noi sunt statele baltice. Statele aceste au un succes mai mare deoarece din start au spus foarte clar - avem o viziune pro europeană, pro NATO, și și-au atins obiectivele strategice de dezvoltare. Și din perspectiva dezvoltării entității statale este clar, acum treapta următoare bineînțeles că este îmbunătățirea calității vieții și multe alte lucruri care, sigur, trebuie aduse la un nivel.”

Chiar și după un sfert de veac, efectele sistemului sovietic se fac simțite în societate, spune Sergiu Musteață. Istoricul încearcă nu doar să scoată în evidență dar și să explice motivele pentru care cetățenii sunt mai pasivi din punct de vedere civic:

„Foarte multă lume este dominată în continuare de frică, care vine încă probabil din perioada sovietică, frica de a spune ce crede și doi, de a se implica, omul trebuie încurajat să se implice, trebuie convins că părerea lui contează. Mai apoi oamenii responsabili, politicienii trebuie să implementeze aceste idei, ca omul să se regăsească. Doar așa vom dezvolta o democrație participativă și doar așa vom deveni un stat democratic și nu doar declarativ.”

În cadrul conferinței, a fost discutat și exemplul societății civile ucrainene, care s-a remarcat printr-o participare activă în procesul de schimbare a guvernării de la Kiev. O paralelă cu protestele de la Chișinău, a fost făcută de Anatoli Kruglașov, de la Universitatea Națională din Cernăuți „Yuriy Fedkovych”:

„Ca protestele să aibă succes, nu trebuie să protestezi doar față de cineva sau ceva, dar trebuie să fii și pro ceva. În cazul Moldovei, aici a fost prezent primul element al unui protest, un protest față de corupție, față de guvernare, dar lipsa unei alternative pozitive, lipsa unui concept al viitorului Republicii Moldova, a făcut din aceste proteste un proces fără perspectivă.”

Spre deosebire de statele democratice, în spațiul post-sovietic societatea civilă are rolul de a genera o nouă clasă politică. Anatoli Kruglașov explică de ce:

„Elita politică din statele post-sovietice, timp de 25 de ani, nu a putut asigura bunăstarea popoarelor din aceste state. Ca urmare, noi avem nevoie de a înlocui această elită, de a schimba regulile de joc pentru politicieni, și cel mai important avem nevoie de o clasă politică responsabilă față de cetățeni. În opinia mea, cea mai importantă sarcină a societății civile de a căuta, educa și a controla noi lideri, este ceea ce poate asigura succesul statelor noastre.”

Conferința internațională „25 de ani de Dezvoltare în spațiul post-sovietic: Societatea Civilă și Democrația Participativă” se desfășoară la Chișinău două zile. Participanții vor prezenta exemplele de succes, care sunt relațiile la nivel neguvernamental dintre statele din regiune dar și despre factorul rusesc care influențează societățile civile din Georgia, Belarus, dar și din alte state post-sovietice.

XS
SM
MD
LG