Linkuri accesibilitate

Vadim Vieru: „Autoritățile publice sînt cele care nu respectă, adesea, deciziile privind asigurarea egalității”


Interviul dimineții cu avocatul organizației Promo-Lex.

Se vor împlini foarte curând patru ani de la adoptarea Legii asigurării egalității. A devenit societatea mai sensibilă la actele de discriminarea faţă de cei mai vulnerabili? Se simt oare victimele prejudecăţilor sau nesimţirii mai protejaţi?

Vadim Vieru

Vadim Vieru

O discuţie pe această temă cu Vadim Vieru, avocat în cadrul Asociaţiei Promo-Lex.

Europa Liberă: Aşadar, sunt patru ani de când Legea nr. 121, Legea cu privire la asigurarea egalității este operantă. Promo-LEX, împreună cu alte organizaţii, va ţine astăzi o conferinţă de presă, la care vor vorbi presei şi publicului despre rezultatele și impactul actului respectiv asupra societății. Dumneavoastră cum vedeţi şi înţelegeţi impactul şi mai ales rezultatele Legii nr. 121, după aceşti patru ani?

Vadim Vieru: „Mâine vor fi patru ani de la adoptarea legii în Parlament, Legea nr. 121. Este de fapt prima lege specială care garantează egalitatea și nediscriminarea în Republica Moldova. Până acum acest principiu al egalității a fost introdus și în alte acte normative, cum ar fi Codul Muncii ș.a.m.d., dar nu era suficient, ca să garanteze suficient dreptul la egalitate pentru toate persoanele și pentru unele categorii specifice de persoane. Însă, după adoptarea legii, deja s-a creat un cadru normativ foarte specific, în opinia mea, destul de bun, dar încă nu suficient de bun pentru a asigura garantarea drepturilor tuturor persoanelor din Republica Moldova, inclusiv persoanelor străine care sunt, într-un fel sau altul, discriminate sau în relații private, sau în relații publice.

În comparație cu alte acte normative adoptate la noi în Republica Moldova, Legea nr. 121 s-a arătat a fi destul de eficientă. A fost creat un mecanism, în opinia mea, destul de bun pentru început, în legătură cu implementarea aceste legi, a fost creat Consiliul pentru Egalitate, care examinează plângerile în legătură cu discriminarea și egalitatea puse în baza Legii nr. 121. În acest timp, de patru ani, având în vedere crearea Consiliului, Consiliul a reușit deja să examineze un număr destul de mare de plângeri, s-a expus în peste 300 de decizii pe diferite cauze de discriminare. Și aici s-a expus, începând de la discriminarea persoanelor cu dizabilități și terminând cu discriminarea pe domenii mai specifice.”

Europa Liberă: Și totuși, spuneați la început că legea în continuare nu este suficient de bună. Care sunt provocările din calea bunei aplicări a acestei legi?

Vadim Vieru: „Da, există încă destul de multe provocări. Cu părere de rău, deciziile Consiliului nu au o putere juridică atât de mare cum ne-am dori noi, juriștii, pentru că la moment Consiliul emite doar recomandări; cunoaștem forța acestora, ele urmează să fie executate la discreția persoanei care a fost găsită vinovată de discriminare.

Ar fi bine totuși Consiliul să nu emită doar recomandări, dar deciziile sale să fie stricto sensu obligatorii și executorii pentru toate persoanele vinovate de discriminare, iar în cazul în care aceste decizii nu sunt executate, atunci să fie aplicate sancțiuni concrete. Și practica a demonstrat că de cele mai multe ori execută deciziile Consiliului în mod paradoxal persoanele private, care ar fi mai degrabă tentate să nu execute aceste decizii. Și cel mai des nu execută deciziile Consiliului de Egalitate autoritățile publice care, în mod normal, ar trebui, din contra, să conștientizeze problema și să întreprindă măsuri pentru prevenirea discriminării. Tot ele contestau toate aceste decizii în instanța de judecată, de regulă, pentru că ele pot fi contestate în procedura contenciosului administrativ.”

Europa Liberă: Dar în ce măsură sistemul judecătoresc este gata pentru noile realități impuse prin legea respectivă?

Vadim Vieru: „Sistemul judecătoresc este gata. Eu cred că este suficient spațiu oferit judecătorilor ca ei să aplice și să interpreteze corect legea, mă refer la Legea nr.121 și nu numai. Au existat deja cazuri examinate în instanța de judecată, unde s-a constatat existența faptelor de discriminare. Judecătorii au fost instruiți, și de către partenerii de dezvoltare, și în cadrul Institutului Național al Justiției despre aplicarea Legii nr. 121. Judecătorii, în opinia mea, conștientizează problema și aplică corect legea, cu toate că există încă probleme, dar nu consider că sunt sistematice. Nu este o problemă de sistem. Este o problemă mai mult de interpretare individuală a unor prevederi ale legii, dar care, până la urmă, se rezolvă.”

Europa Liberă: Dar Biserica sau principala Biserică, ortodoxă, și-a schimbat oarecum atitudinea, sub aspectul respingerii discriminării, pe parcursul acestor ani, mai ales că, iată, cum spunea un purtător de cuvânt al principalei biserici, ortodoxe, nu și-a asumat, de exemplu, agresarea participanților la marșul recent, în schimb, a avut cuvinte destul de dure la adresa participanților, iar Întâistătătorul acestei biserici a fost în Parlament și a invitat, practic, la o discriminare selectivă, să spunem așa. Din punctul Dumneavoastră de vedere, s-au schimbat lucrurile, cumva măcar, în acest sens?

Vadim Vieru: „În acești ani, din punctul meu de vedere, s-au schimbat evident lucrurile. Dacă ne amintim, la adoptarea Legii nr.121, practic, biserica se opunea foarte mult în legătură cu acest fapt, amenința cu proteste, cu alte acțiuni destul de dure ș.a.m.d., cu toate acestea legea a fost adoptată. În calitate de argument împotriva adoptării acestei legi, se făcea referire la faptul că ar fi o lege care protejează comunitatea LGBT, ar fi o lege antimorală ș.a.m.d., după aceasta cunoaștem că Legea nr.121 a fost adoptată, iar acțiunile care se întreprind de către reprezentanții cultelor religioase și unele forțe politice în ultimul timp, în opinia mea, sunt doar niște acțiuni de PR pentru că, pe baza unor stereotipuri, unor stigmatizări care există în societate, în mod special forțele politice doresc să acumuleze capital politic, unii reprezentanți ai acestor forțe politice recunosc acest fapt, ei nu au intenții de a anula sau a abroga Legea nr. 121 pentru că și ei conștientizează importanța acestei legi și cât de bună este pentru cetățenii Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Cetățenii deseori știu despre existența unei legi, dar mai puțin ce exact conține aceasta. Dacă vorbim despre mecanismul de aplicare a acesteia, de exemplu, ce poate să facă o persoană care se simte victima unui act de discriminare sau este martorul discriminării cuiva?

Vadim Vieru: „Legea nr. 121 stabilește un mecanism destul de simplu pentru a reclama fapte de discriminare și stabilește unele proceduri simplificate, atunci când este vorba de probarea discriminării. Dacă o persoană se consideră discriminată, în comparație cu altcineva, pe un criteriu anumit, atunci ea poate depune o plângere la Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii, mai multe detalii se găsesc pe pagina web a Consiliului, acolo este descrisă foarte simplu și clar procedura de depunere a unei plângeri.

În legătură cu această plângere este suficient să anexeze doar probe care prezintă existența prezumției nediscriminării și ar fi suficient să se înregistreze chiar o înregistrare audio sau un document specific, așa cum este, de exemplu, în cadrul procedurilor judiciare, unde de fapt sarcina de probațiune este tratată de către judecător mult mai complex. Aici, Consiliul solicită doar să fie prezentate probe care stabilesc prezumția. Ulterior sarcina probațiunii cade în sarcina pârâtului. Deci, el trebuie să dovedească că de fapt nu a discriminat persoana dată. Și atunci, să te aperi de discriminare este mult mai simplu, în comparație cu alte litigii civile care se examinează în instanța de judecată.”

Europa Liberă: Care rămân cele mai vulnerabile și discriminate grupuri de persoane în societatea moldovenească, în care prejudecățile totuși din când în când se observă că sunt înrădăcinate profund?

Vadim Vieru: „Având în vedere ultimele sondaje sociologice, cele mai vulnerabile persoane în societatea moldovenească sunt persoanele LGBT. Există foarte multe stereotipuri în legătură cu aceste persoane, după care urmează persoanele infectate cu HIV/SIDA, deținuții, foștii deținuți ș.a.m.d…”

Europa Liberă: …bătrânii?..

Vadim Vieru: „…inclusiv bătrânii, mai puțin, care nu sunt acceptați de societate și societatea are mai multe tendințe de a-i discrimina. După număr totuși, spre exemplu, la Consiliul de Egalitate, cele mai multe cazuri au fost examinate pe motiv de dizabiltiate, aceasta denotă că este, la fel, o problemă destul de gravă. Avem multe probleme în legătură cu asigurarea egalității persoanelor cu dizabilități din Republica Moldova. La conferința de presă de astăzi vor fi prezentate și unele exemple pozitive, cazuri asistate de asociațiile obștești care au fost examinate de consiliu. Evident că ele sunt destul de multe, dar totuși vor fi prezentate doar unele cazuri pe care le considerăm de succes.”

Europa Liberă: Vă mulțumim pentru amabilitatea de a fi alături de noi în această dimineață.

XS
SM
MD
LG