Linkuri accesibilitate

Eventuala victorie a candidatului extremei drepte ar însemna un triumf notabil al forțelor politice populiste care se întăresc în toată Europa, exploatând criza refugiaților și imigranților

În Austria sunt așteptate în această seară rezultatele turului doi al alegerilor prezidențiale de duminică, după o competiție foarte strânsă între candidatul extremei drepte, Norbert Hofer, și rivalul său ecologist Alexander van der Bellen. În Austria, președintele are un rol reprezentativ și este lipsit de puteri reale, dar alegerile prezidențiale dominate de chestiunea imigrației marchează întărirea extremei drepte în Europa.

Rezultatele preliminare și sondajele de opinie la ieșirea de la vot sugerează că cei doi candidați se află aproape la egalitate, iar învingătorul se va afla numai după numărarea tuturor voturilor, inclusiv a celor prin corespondență, care sunt verificate la urmă.

Abia atunci se va ști dacă președinte al Austriei în următorii șase ani va fi fostul lider al Partidului Verzilor, Alexander van der Bellen, un economist cu vederi pro-europene sau euroscepticul, anti-imigrație Norbert Hofer din partea Partidului Libertății.

În urma unor alegeri care au dezbinat electoratul în jumătate, ambii candidați au subliniat după vot nevoia de unitate în societate, notează agenția germană DPA.

Vorbind în orașul său natal din estul Austriei, Pinkafeld, Norbert Hofer le-a spus celor care nu-l sprijină că își vor schimba părerea despre el peste un an sau doi de președinție. „Trebuie să încep să lucrez și atunci toată lumea o să vadă că sunt ok, că nu sunt o persoană periculoasă, fără nici o îndoială”, a spus candidatul extremei drepte, în vârstă de 45 de ani.

Agenția Reuters scrie că eventuala sa victorie va însemna un triumf notabil al forțelor politice populiste care se întăresc în toată Europa, exploatând criza refugiaților și imigranților și nemulțumirea populară față de partidele tradiționale.

Nu reprezintă politica tradițională nici celălalt candidat, ecologistul de 72 de ani, Alexander van der Bellen.

Vorbind după alegeri, la Viena, el a spus că trebuie așteptată numărătoarea tuturor voturilor și și-a exprimat optimismul că va ieși învingători. „După alegeri, oamenii de obicei se așază și încearcă să colaboreze cât mai bine cu putință, după buna tradiție austriacă”, a spus van der Bellen.

Nu este limpede numărul exact al voturilor prin corespondență de care depinde rezultatul alegerilor. Dar sociologii spun că cei care votează prin poștă tind să fie alegătorii mai bine educați și informați, care formează mai curând electoratul lui van der Bellen, decât al lui Hoffer.

Ministrul de externe austriac Sebastian Kurz a spus că rezultatul alegerilor trebuie respectat indiferent care va fi. „Indiferent cu ce se vor încheia alegerile, voi face tot ca Austria să rămână un partener responsabil în Uniunea Europeană”, le-a spus Kurz jurnaliștilor, în marginea unei reuniuni a miniștrilor europeni de externe.

Criza imigranților și refugiaților a fost un subiect cheie al alegerilor, după ce Austria a preluat, anul trecut, aproximativ 90 de mii de solicitanți de azil și a fost una din principalele țări de tranzit.

Criza a fost exploatată de extrema dreaptă eurosceptică în multe țări europene. Dar unii atrag atenția că nici forțele pro-europene nu au făcut destul ca să-i combată pe populiști. „Poate că nu am apărat întotdeauna Europa cu argumentele cele corecte”, a spus ministrul de externe din Luxembourg, Jean Asselborn.

Omologul său slovac, Miroslav Lajcak, a adăugat că alegerile austriece arată că oamenii s-au săturat de forțele politice tradiționale. „Cred că e timpul să reflectăm mai bine asupra acestui lucru, a spus Lajcak, pentru că, a continuat el, probabil nu facem totuși ceva așa cum trebuie”.

XS
SM
MD
LG