Linkuri accesibilitate

Veronica Arpintin: „Avem de lucrat foarte mult la capitolele toleranţă, respect, atitudine civilizată faţă de fiecare cetăţean”


Interviul dimineții cu o reprezentantă a Comunității Femeilor Ucrainene din R. Moldova.

Comunitatea Femeilor Ucrainene din Republica Moldova va marca astăzi, la Chişinău, Ziua Internaţională a Mamei, pentru a promova, între altele, rolul mamei şi importanţa maternităţii în societate. În peste 70 de state, inclusiv în Ucraina şi în România, Ziua Mamei e o sărbătoare oficială marcată în prima sau în a doua duminică a lunii mai. În Moldova se sărbătoreşte începând din 2007 la iniţiativa femeilor de etnie ucraineană. Organizatorii spun că vor, de această dată, să inițieze discuții pentru oficializarea Zilei Mamei în Moldova.

Veronica Arpintin

Veronica Arpintin

Despre această iniţiativă discutăm cu Veronica Arpintin, reprezantanta comunităţii femeilor ucrainene.

Europa Liberă: Doamnă Arpintin, de aproape un deceniu comunitatea pe care o reprezentaţi marchează, la Chişinău, Ziua Internaţională a Mamei, care este sărbătorită oficial în peste 70 de ţări ale lumii. De ce e important să sărbătorim şi în Moldova Ziua Mamei, separat de Ziua Femeii (8 martie)? Şi de ce deocamdată pare că iniţiativa aparţine doar Comunităţii femeilor ucrainene?

Veronica Arpintin: „Această iniţiativă vine din necesitatea de a promova statutul mamei, de a ocroti această frumoasă poziţie şi de a marca munca care este depusă de către fiecare mamă, nu doar din Republica Moldova, pentru a creşte şi educa noua generaţie. Noi cu mare drag acceptăm şi sărbătoarea de 8 martie, sărbătoarea femeilor, dar ea nu reflectă ceea ce este necesar să promovăm în acest moment. Din aceste considerente am decis să marcăm cu toată lumea Ziua mamei şi iniţiativa noastră este să sărbătorim în Moldova şi Ziua Tatei, pentru că un copil nu apare datorită unui părinte.”

Europa Liberă: Aşa e şi în România, bunăoară, unde din 2010, dacă nu greşesc, au fost legiferate, la pachet, Ziua Mamei şi Ziua Tatei, sărbătorite în aceeaşi zi, sau în Albania unde este sărbătorită, în luna mai, Ziua Părinţilor. Vă propuneti să inițiați discuţii pentru a oficializa în Republica Moldova Ziua Mamei, eventual şi Ziua Tatei.. Există un curent favorabil ideii Dvs. în societatea moldovenească? Câtă susținere aveți şi din partea cui?

Veronica Arpintin: „Noi cu mare drag am iniţiat această frumoasă tradiţie de a sărbători Ziua Mamei, aici, în Moldova, mai mult în Comunitatea ucrainenilor din Republica Moldova. Această iniţiativă este susţinută şi de alte organizaţii şi de multe persoane din Republica Moldova. Totodată, Ministerul Culturii a promis să ofere sprijin în acest proces. De ce este important? Pentru că dacă nu ar fi fost această tradiţie în lume, probabil mai puţin se vorbea despre mame, mai puţină atenţie ar fi fost acordată. La noi, cum se întâmplă, după Paști ne ducem la cimitir să pomenim pe cei care deja nu sunt cu noi pentru că este această tradiţie, este această sărbătoare (numită şi Ziua Părinţilor). Noi dorim ca din şcoală, din grădiniţă, copiii, cetăţenii Republicii Moldova, să fie învăţaţi şi să fie menţionată cel puţin o dată în an importanţa muncii şi importanţa dragostei de mamă şi faţă de mamă.”

Europa Liberă: Doamnă Arpintin, dacă veţi reuşi să oficializați Ziua Mamei în Republica Moldova, vom avea o nouă sărbătoare în calendar. Mai importante, totuşi, decât o simplă sărbătoare sunt nişte lucruri foarte concrete, de pildă, sumele pentru naștere, situația mamei la locul de muncă. Nu s-ar putea întâmpla aşa că vom avea o nouă sărbătoare, iar lucrurile să rămână cumva în paragină?

Veronica Arpintin: „Totul este posibil, dar noi trebuie să privim lucrurile complex. Însăși oficializarea acestei sărbători este un prim pas dintr-un pachet de acțiuni pe care dorim să-l realizăm împreună cu Asociaţia femeilor antreprenoare din Republica Moldova, cu care am făcut un parteneriat frumos anul trecut şi în acest an la serbarea Zilei Mamei. Bineînțeles că există foarte multe probleme care sunt specifice societăţii noastre. Există un nivel ridicat de agresivitate faţă de femei în familie şi multe alte probleme bine cunoscute. Situaţia financiară şi economică este doar una din aceste probleme. Trebuie să privim şi să abordăm lucrurile în ansamblu, ceea ce ne propunem să facem.”

Europa Liberă: Dar ce anume intenţionaţi să întreprindeţi?

Veronica Arpintin: „Agenda noastră este foarte ambiţioasă. Multă lume care mă cunoaşte mă întreabă de ce mă ocup cu asta şi ce îmi propun. De fiecare dată răspund că suntem un grup de oameni, nu doar Comunitatea femeilor Ucrainene, care avem anumite valori şi pe care vrem să le promovăm. Fiecare din echipa noastră, reieșind din specificul profesiei, are o mică agendă de abordat. Dorim să abordăm şi situaţia economică şi cea legală, inclusiv aspecte legate de unele beneficii sau asistenţă, nu doar pentru mamele biologice, dar şi pentru cele care au înfiat sau educă copii.”

Europa Liberă: Noi nu întâmplător am pomenit de ziua de 8 martie. Avem această zi în care bărbaţii sunt foarte joviali, foarte buni, cumpără cadouri şi felicită femeile. Atitudinea patriarhală rămâne, totuşi, dominantă în societate. Nu există cumva pericolul că şi această nouă sărbătoare, Ziua Mamei, oficializată fiind, nu va schimba prea mult lucrurile?

Veronica Arpintin: „Un pericol există. Aţi menţionat foarte corect – societatea noastră este patriarhală. De exemplu, colegele mele de la Asociaţia femeilor antreprenoare menționează foarte des că sunt presate de societate sau nu sunt percepute corect sau în mod egal cu bărbaţii care au afaceri. Este doar unul din domeniile unde se simte această discriminare care reiese din tradiţiile noastre.

Sărbătoarea de 8 martie, pentru mine, este una formală, probabil pentru că cunosc mai multe din istoria acestei sărbători şi nu am un atașament faţă de ea. Îmi place însă că Ziua Mamei în mai toate statele lumii este o sărbătoare caldă. Nu se dau cadouri femeilor. Această zi se marchează prin pregătirea unui mic dejun pentru mama şi pregătirea unor cadouri hand-made. Este ceva ce ţine de suflet şi este ceva ce ne va ajuta să educăm corect noile generaţii.”

Europa Liberă: Poate Dvs. aţi văzut cum e situaţia în alte ţări în care această sărbătoare există. A dus cumva oficializarea Zilei Mamei în alte ţări la o ameliorare economică a situaţiei mamelor?

Veronica Arpintin: „Bineînţeles că situaţia economică şi alte probleme cu care se confruntă mamele nu sunt specifice doar pentru Moldova. Aceeaşi situaţie e în Ucraina şi alte ţări post-sovietice sau cele din Asia, care la fel sărbătoresc această zi. Nu pot spune că această sărbătoare are o influenţă directă asupra situaţiei economice ale mamelor. Este doar o posibilitate de a vorbi despre mama, de a menţiona importanţa maternităţii ca fenomen. Este un motiv pentru a sensibiliza şi mass-media, şi societatea. Ele vor auzi despre această sărbătoare şi ar trebui să se gândească despre ceea ce de fapt face mama în Republica Moldova.

Este destul de dificil să fii şi mamă, şi o femeie de succes în afaceri sau în carieră, bunăoară, pentru că avem o atitudine specială faţă de rolul mamei în familie sau faţă de distribuirea obligaţiunilor în întreţinerea familiei. Noi credem că oficializarea acestei zile va fi un prim pas, dar urmează să facem mai multe.”

Europa Liberă: Comunitatea ucrainenilor din Republica Moldova a marcat săptămâna trecută şi Ziua Internațională a bluzei ucrainene - Vyshyvanka -, a avut loc şi un marş în centrul capitalei. Cum sunt, în general, privite de majoritate asemenea acţiuni organizate de minorităţile etnice? Vă întreb inclusiv pentru că suntem la o zi după un marş al solidarităţii în susţinerea minorităţilor sexuale, un marş care a fost atacat cu ouă de contramanifestanţi. În raport cu minorităţile etnice există totuşi o mai mare deschidere şi toleranţă?

Veronica Arpintin: „Dacă îmi permiteţi o să fiu foarte directă. Atunci când căutam un local pentru organizarea serbării Zilei Mamei am venit într-un local şi am spus că noi reprezentăm o minoritate, dar nu am specificat că suntem o minoritate etnică, a fost o reacţie groaznică din

Avem de lucrat foarte mult la capitolele toleranţă, respect, atitudine civilizată faţă de fiecare cetăţean”

partea celor de la acel local. Au spus că nu doresc minorităţi în incinta localului. Am precizat apoi că suntem o minoritate ucraineană, fără să îmi dau seama că lumea se gândesţe la altceva, şi s-a schimbat brusc atitudinea. Avem de lucrat foarte mult la capitolele toleranţă, respect, atitudine civilizată faţă de fiecare cetăţean care are, potrivit Constituţiei, drepturi egale în Republica Moldova. Faţă de minorităţile etnice cred că există mai puţină rezistenţă.

Problema este însă complexă pentru că sunt grupuri etnice care, din observaţiile noastre, nu se acceptă reciproc. Sunt minorităţi etnice care nu acceptă că locuiesc în Republica Moldova, unde există o limbă oficială. Nouă ne este însă mult mai uşor. Admir persoanele care au fost, ieri, la marşul „Fără frică”, admir organizatorii şi le doresc multă sănătate şi succes pentru că ceea ce fac ei este, de fapt, una din cele mai importante cărămizi în clădirea statului civilizat Republica Moldova.”

XS
SM
MD
LG