Despre marșul solidarității „Fără frică” în susținerea comunității LGBT care a avut loc duminică, avocatul Dumitru Sliusarenco, consultant la UNDP Moldova, scrie pe Facebook – că Republica Moldova este locul unde oamenii au frică să lupte împotriva sărăciei și corupției (...) însă sunt extrem de curajoși să lupte împotriva comunității LGBT, pentru că astfel nu riscă să-și piardă locul de muncă, veniturile, relațiile și statutul. „Nu îmi amintesc situații când un homosexual a distrus vreo familie, sau când lupta împotriva LGBT a dus la o viață mai bună și la o societate mai puternica”, mai scrie avocatul.
Una din observaţiile politologului Dionis Cenuşă despre marşul LGBT este că dacă în Moldova ar fi partide pro-europene sau măcar pretins pro-europene, atunci ele ar fi luat parte la eveniment sau cel puțin ar fi luat o poziție critică dată de acțiunile „grupurilor homofob-religioase”. Una din acţiunile care ar trebui să urmeze, după părerea sa, este ca poliţia să acționeze corespunzător împotriva liderilor „grupurilor homofobo-religioase”. „Nu ar strica să fie aplica amenzi, sau să fie intentate şi dosare pentru incitare la ură şi tentative de dezordine în masa”, notează, între altele, Dionis Cenuşă pe Facebook.
„Cele două opoziţii din Republica Moldova” – un editorial semnat pe „tribuna.md” de Dumitru Spătaru. El susţine că opoziția nu e formată din mai multe partide, ci din două tabere politice mari, grupate nu după doctrine şi viziuni politice sau geopolitice, ci în baza a două scopuri. Prima tabără a opoziţiei, reprezentată de Partidul „Platforma Demnitate şi Adevăr”, Partidul „Acţiune şi Solidaritate” şi „Partidul Nostru”, vede în alegerile prezidenţiale o modalitate de a declanșa alegerile parlamentare anticipate. Cea de-a doua tabără a opoziţiei, Partidul Socialiştilor şi Partidul Popular European, vede în preconizatul scrutin prezidenţial o modalitate de a-şi întări propriile poziţii. Autorul concluzionează că, în lunile următoare, va fi o luptă politică nu doar între putere şi opoziţie, ci şi între cele două tabere ale opoziţiei. „Cine va învinge, e greu de spus, dar lupta va fi una aprigă, deoarece şi miza jocului este una enormă”, scrie Dumitru Spătaru.
Editorialistul „Ziarului Naţional”, Nicolae Negru, crede că ar fi o greşeală dacă la scrutinul prezidenţial candidatul comun al opoziţiei să fie selectat doar pentru a atinge obiectivul alegerilor anticipate. „Ar fi nefiresc, să marșeze cu un candidat pe post de „berbec”.” Președintele nu poate declanșa alegeri parlamentare, decât în funcție de majoritatea parlamentară, mai scrie Nicolae Negru. Editorialistul crede însă că eventuala victorie a unui candidat proeuropean la Președinție ar fi și un sondaj în favoarea cursului proeuropean și un indiciu că eventualele alegeri anticipate nu vor inversa oiștea carului numit Republica Moldova, crede Nicolae Negru.
„Insuficientă sete de reformă” este, după părerea politologului Dionis Cenuşă, verdictul europarlamentarilor care s-au aflat săptămâna trecută la Chişinău. Într-un comentariu pentru agenţia de presă IPN, Dionis Cenuşă notează că Delegaţia Parlamentului European şi-a exprimat îngrijorarea faţă de viteza şi calitatea reformelor promovate în Moldova. „Guvernarea este nevoită să continue reformele, chiar dacă este obişnuită „să boicoteze” de o manieră discretă pe multe dintre acestea. Fără o sete adevărată de reforme, un val nou de instabilitate politică este inevitabil, la fel cum şi prăbuşirea actualei guvernări”, notează politologul.
„Datorii de sute de milioane de lei la plata subvenţiilor”, titrează portalul „mold-street.com”. Din cauza crizei agricultorii au primit în 2015 mai puţini bani. Statul le mai datorează pentru 2015 peste 200 de milioane de lei. Alte 44 de milioane de lei promise în 2014 pentru a compensa pierderile cauzate de embargoul rusesc sunt şi astăzi aşteptate de cei 111 de producători de fructe. „Când vor fi achitate integral aceste sume nu este clar, bugetul de stat fiind abia aprobat de executiv.” Guvernul promite majorarea fondului de ajutoare pentru agricultori, care ar putea ajunge în acest an la 900 de milioane de lei. O mare parte din această sumă va fi folosită pentru a stinge datoriile existente. Sursa citată mai aminteşte că doi ani la rând guvernul nu a fost în stare să-şi onoreze angajamentele la plata subvenţiilor.
La același subiect, Alexandru Slusari, reprezentantul unei asociați de fermieri, a declarat că din cauza datoriile din anii precedenți suma de 900 de milioane de lei, aprobate de guvern, pentru fondul de subvenționare e prea mică. Slusari e citat de portalul „noi.md” intr-un amplu articol despre critici la proiectul bugetului de stat. Citată in articol vicedirectoarea Centrului de studii strategice și reforme, Elena Gorelova, observă, ntre altele, că reforma a administrației publice centrale, promisă de premier, nu este reflectată în buget. Acesta dimpotrivă prevede majorarea numărul personalului aparatului central al organelor publice centrale, prin urmare și a cheltuielilor. Opiniile transportatorilor și sindicaliștilor, citiți in articol.
„Gustul amar al zahărului din Glodeni” – o investigație semnată, pe „anticoruptie.md”, de Cornelia Cozonac, președinta Centrului de Investigații Jurnalistice. Recent, Fabrica de zahăr din Glodeni, una dintre cele mai profitabile întreprinderi din domeniul industriei zahărului, devenită în ultimul deceniu monedă de schimb în mâinile unor grupări de interese, a fost radiată din Registrul întreprinderilor comerciale, după un lung proces de insolvabilitate. Muncitorii, care au decizii favorabile de judecată, prin care întreprinderea era obligată să le restituie restanțele la salarii, își mai așteaptă și acum banii munciți. Suma restanțelor se ridică la 25 de milioane de lei. Cu legea de partea lor și cu decizii favorabile de judecată, după șapte ani de procese, oamenii se întreabă cine îi mai îndreptățește acum, dacă întreprinderea nu mai există. Detalii citiți pe „anticoruptie.md”.
