Linkuri accesibilitate

IMM-urile din R.Moldova sînt mai degrabă descurajate, din cauza unei legislații ostile și a faptului că puținele măsuri de sprijin ale statului sînt ineficiente.

Definiția întreprinderilor mici și mijlocii, IMM-uri cum li se spune prescurtat în română, diferă foarte mult de la o țară la alta în Uniunea Europeană.

În general, o întreprindere mijlocie are sub 250 de angajați, o întreprindere mică are sub 50 de angajați, iar dacă are sub 10, atunci este o micro-întreprindere.

Micul business beneficiază mai peste tot de reduceri de taxe și de subzidii, fie din partea statului, fie subzidii regionale.

România respectă integral criteriile europene, așa încât întreprinderile mici și mijlocii sunt definite ca fiind acele întreprinderi care îndeplinesc următoarele condiții:

• au un număr mediu anual de salariați mai mic de 250;

• realizează o cifra de afaceri anuală echivalentă cu până la 8 milioane de euro;

• respecta criteriul de independență, în sensul că nu sunt deținute în proporție de peste 25% din capitalul social sau din drepturile de vot de către o altă întreprindere ori de mai multe întreprinderi împreună, care nu fac parte din categoria întreprinderilor mici și mijlocii.

IMM-urile realizează aproximativ 70% din produsul intern brut al României. Impresionantul procent de 70% este însă întâlnit în majoritatea țărilor Uniunii Europene.

IMM-urile se pot finanța prin Bănci Publice de Investiții, acolo unde acestea există, sau chiar prin Camerele de Comerț. In multe țări există Fonduri strategice de investiții pentru IMM-uri, precum și fonduri regionale.

O altă sursă de finanțare a IMM-urilor, de natură mai recentă, este prin sistemul numit crowdfunding. E vorba de acele platforme de finanțare prin care o întreprindere, sau o mică afacere, pot prezenta un proiect destinat finanțării private, pe internet. Dacă legislația țării le este favorabilă investitorilor, un asemenea proiect își poate găsi finanțarea într-un termen foarte scurt, de una sau două luni.

In sfârșit, în Statele Unite, IMM-urile beneficiază de nete măsuri protecționiste, prin care li se facilitează accesul la contractele publice, iar asta chiar din 1953, de la ceea ce se numește the Small Business Act.

In mod paradoxal, un asemenea protecționism nu există în Uniunea Europeană, din voința recentă, neoliberală, de a nu interfera cu piața concurenței, ceea ce, desigur, poate defavoriza micul business în fața tăvălugului marilor companii. Asta face din Statele Unite un sistem economic mai favorabil micului business decât Europa.

-----------

Întreprinderile mici şi mijlocii din din Republica Moldova sînt mai degrabă descurajate, din cauza unei legislații ostile și a faptului că puținele măsuri de sprijin ale statului sînt ineficiente.

Ion Tornea, expert de la IDIS „Viitorul”, spune că micii întreprinzători nu beneficiază de facilităţi fisclate în primii ani de activitate, aşa cum se întâmplă în statele dezvoltate, ci, dimpotrivă, sunt taxaţi şi supuşi controalelor chiar din prima zi de la lansarea afacerii:

„În condiţiile în care nici nu ai reuşit să îţi ridici capul şi statul vine nu doar să te taxeze, dar şi cu controale iniţiate de către stat scopul cărora e să găsească încălcări. Scopul controlului ar fi trebuit să fie altul mai ales pentru întreprinderile începătoare. Ar trebui să fie în scop de consultare. La noi controalele sunt iniţiate cu scopul de a sancţiona, penaliza şi de a strânge bani la buget. Evident că în asemenea condiţii nu foarte multe întreprinderi mici şi mijlocii (IMM) au şanse de reuşită.”

Fondul special de garantare a creditelor pentru afaceri este foarte modest, spune expertul. Cât priveşte alte programe naţionale, cum ar fi programul de atragere a remitenţilor în economie Pare 1+1 sau cel de gestiune eficientă a afacerii au mai curând un impact local, consideră Ion Tornea. Aceste programe finanţate fie de stat, fie de parteneri externi şi gestionate de Organizaţiei pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, din subordinea Ministerului Economiei, sunt destinate exclusiv începătorilor. Directoarea Organizaţiei, Iulia Iabanji, dă asigurări că în curând statul îi va sprijini şi pe cei care deja au afaceri cu potenţial de creştere:

„Avem companii care analizele au arătat că ele pot salva economia ţării, care pot să ne aducă valoare adaugată, pot să iasă mai repede la export, dar noi nu avem nici un instrument pentru aceste companii. Vă asigur că în scrut timp, începând cu 2017 o să avem claritate în ce priveşte instrumente pentru cei care vor să se lanseze, cei care vor să se extindă şi cei care deja se orientează la export şi au potenţial de creştere.”

Recent, Asociaţia Micului Business (AMB), organizaţie ce reprezintă interesele întreprinzătorilor care activează în bază de patentă, a acuzat guvernul că ar vrea să „distrugă” micile afaceri şi să „interzică micul business în bază de patentă”, întrucât acesta ar „face concurenţă monopoliştilor”. Acuzațiile vin în contextul în care de la 1 ianuarie 2017 nu va mai fi permis comerţul cu amănuntul în bază de patentă. Mai mulţi experţi constată că unii întreprinzători au folosit în mod abuziv facilitățile oferite de patentă. O opţiune de alternativă pentru micul business, ar fi, spun experţii, introducerea unui impozit unic, mai curând simbolic, cerut de stat unei firme, indiferent de bilanţul acesteia.

XS
SM
MD
LG