Linkuri accesibilitate

UE regîndește un mecanism de reintroducere a vizelor în situații excepționale


În 2014 la aeroportul internațional din Chișinău

În 2014 la aeroportul internațional din Chișinău

Blocul cu 28 de membri își rezerva și acum dreptul de a reintroduce viza la nevoie oricărei țări, din Israel până în Venezuela sau Canada.

Miniștrii de interne și ai migrației din UE discută vineri la Bruxelles simplificarea mecanismului care permite reintroducerea obligativității vizelor pentru unele țări în situații excepționale. Uniunea Europeană a mai discutat în trecut asemenea măsuri, niciodată puse în practică și legate mai ales de țările din Balcani. De data aceasta presa „întrevede” ca țintă potențială principală Turcia.

Mecanismul discutat de miniștrii din UE nu este o noutate absolută. Blocul cu 28 de membri își rezerva și acum dreptul de a reintroduce viza la nevoie oricărei țări, din Israel până în Venezuela sau Canada, dacă constată că un număr prea mare de cetățeni din țara respectivă au abuzat de regimul liberalizat.

Diferența constă în faptul că măsurile discutate astăzi, inițiate de Germania și Franța, permit grăbirea reintroducerii vizei. Până acum mecanismul se declanșa dacă tendințele alarmante se constatau vreme de șase luni. Măsurile discutate astăzi permit reducerea perioadei de „observație” dinaintea reintroducerii vizelor la numai două luni.

Planul se bucură de sprijin larg în cele 28 de țări ale Uniunii și în Parlamentul European. Associated Press a scris că deși oficialitățile europene s-au străduit să prezinte noile măsuri ca fiind destinate tuturor țărilor scutite în prezent de viză, țara avută ca țintă în primul rând este Turcia, iar după ea Kosovo, Ucraina și Georgia.

Toate aceste țări sunt în proces de eliminare a vizelor europene, pe diferite trepte.

Conducerea Turciei speră ca turcii să poată intra liber în Uniunea Europeană pentru șederi scurte începând din vară. Uniunea Europeană a promis Ankarei grăbirea procedurii în schimbul stăvilirii migrației, dar a avertizat-o că nu va putea să ia pe scurtătură în ce privește îndeplinirea condițiilor, care sunt aceleași pentru toate țările.

În prezent, cel mai mare obstacol este refuzul Turciei de a-și îmblânzi legislația anti-teroristă, folosită adesea pentru reprimarea jurnaliștilor și criticilor regimului.

Alte obstacole se află în interiorul UE, unde o serie de țări au rezerve față de ideea de a „deschide granițele” unei națiuni predominant musulmane cu 79 de milioane de locuitori.

AP scrie că în prezent pare mai probabil ca turcii să „scape” de vize în luna octombrie, nu în iulie, cum le promitea Bruxelles-ul inițial.

Până acum, evenimentele care puteau declanșa suspendarea regimului liberalizat erau depășirea duratei legale de ședere fără viză, care este în general de 90 de zile, creșterea bruscă a numărului de cereri de azil depuse de cetățeni dintr-o țară anume sau refuzul unei țări de a-și repatria pe cheltuială proprie cetățenii găsiți în neregulă în UE.

Noile măsuri adaugă la această listă de „păcate” și „creșterea substanțială a riscurilor publice și de securitate” – o aluzie transparentă la pericolul terorist.

În trecut posibilitatea reintroducerii vizelor a fost invocată de Uniunea Europeană mai ales când cetățenii unor țări balcanice precum Serbia sau Bosnia au cerut în număr mare azil în Germania și alte țări din Uniune. În prezent această posibilitate este invocată mai mult retoric față de Statele Unite și Canada, țări care „supără” Bruxelles-ul refuzând să renunțe la vize pentru cetățenii unor țări din Uniune ca românii, bulgarii sau polonezii.

XS
SM
MD
LG